8,290 matches
-
ucenicii Săi paștile iudaic, care începea de fapt în seara zilei următoare, ci în sensul că El a instituit un nou Paști, adică Taina Sfintei Euharistii, care avea să fie pentru Biserică o permanentă actualizare a jertfei adevăratului Miel pascal . Patimile desemnează ultima perioadă din viața lui Iisus, intervalul cuprins între momentul arestării Sale în grădina Gehtimani și cel al înmormântării într-o altă grădină, lângă Golgota. Itinerariul urmat de Iisus îl poartă succesiv la casa lui Anna, a lui Caiafa
MOARTEA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380798_a_382127]
-
decât în amintirea mea și a cunoscuților ei. Desigur, formăm cu toții un infinit de suflete călătoare, fiecare cu o misiune bine determinată pe acest pământ. Faptul că mulți ajung să fie dominați de frisonul trecător al materialității și, deopotrivă, de patimile propriei corporalități, neconștientizând adevărata dimensiune specifică, nu trebuie inclus în perimetrul eronat al judecății obișnuite, ci în cadrul larg a ceea ce este denumit generic destin. Cu toate astea, există în ziua de azi destule pietre de temelie, care, prin puterea duhului
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
capăt vieții noastre,a venit! Ne facem planuri și ne amăgim cu vise, Trecem prin viață,plini griji și obosiți! Uitând că-n cer,este Hristos,cu brațele deschise: "Veniți la Mine ,cei împovărați și osteniți!" Suntem bolnavi,cuprinși de patimi și orbire, Locașul sufletelor,nu ... Citește mai mult Trăim,mereu grăbiți,mereu pe fugă,Dar ce-a trecut fără folos,neîndoielnic,e pierdut!Nu găsim timp,de multe ori,să înălțăm o rugă,De mulțumire,pentru ziua care a trecut
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
capăt vieții noastre,a venit! Ne facem planuri și ne amăgim cu vise, Trecem prin viață,plini griji și obosiți! Uitând că-n cer,este Hristos,cu brațele deschise:"Veniți la Mine ,cei împovărați și osteniți!" Suntem bolnavi,cuprinși de patimi și orbire,Locașul sufletelor,nu ... V. LA MULȚI ANI EDUARD!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017. La mulți ani Eduard! Astăzi la ceruri,înălțăm o rugăciune, De mulțumire,pentru tine,drag copil! Minune dăruită
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
vei ierta și-i vei iubi,Căci fapta ta,va amuți,... VII. PLÂNGE GOLGOTA!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017. Plânge Golgota! Pe Golgota,curg iar lacrimi, Pentru lume,Te jertfești! Pentru ale noastre patimi, Doamne,ce mult ne iubești! Doamne,cum le rabzi pe toate? Nu e Crucea Ta,e-a noastră! Și-ncărcată-i de păcate, Pentru noi ,Te-mpung în coastă! Cu scuipări și cu jigniri, Fără s-ai vreo vină, Arătând
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
se duce, Morții,cerând seamă! Iartă-ne pe toți,Cuvinte, Noi Te-am răstignit! Fraților,luați aminte, Să iubim cum ne-a iubit! Citește mai mult Plânge Golgota!Pe Golgota,curg iar lacrimi,Pentru lume,Te jertfești!Pentru ale noastre patimi,Doamne,ce mult ne iubești! Doamne,cum le rabzi pe toate?Nu e Crucea Ta,e-a noastră!Și-ncărcată-i de păcate,Pentru noi ,Te-mpung în coastă! Cu scuipări și cu jigniri,Fără s-ai vreo vină,Arătând
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
ascunde moartea, Și arde tot păcatul,cu-ale Vieții limbi de foc! Atingeți haina de păcatul lumii, Spală-ne ochii,cu un leac făcut din tină, Și ne învață iar abecedarul rugăciunii, Ca să aflăm la suflet,Calea spre Lumină! Din patimile multe,ne ridică, Nu ne lăsa,că diavolul răcnește, Umblând în lung și-n lat,ca să înghită, Pe cei,ce cu viclene curse,amăgește! Tu,Cel ce știi,ce mare-i neputința firii, Ce vindecare își găsește doar prin moarte
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
ascunde moartea,Și arde tot păcatul,cu-ale Vieții limbi de foc! Atingeți haina de păcatul lumii,Spală-ne ochii,cu un leac făcut din tină,Și ne învață iar abecedarul rugăciunii,Ca să aflăm la suflet,Calea spre Lumină!Din patimile multe,ne ridică,Nu ne lăsa,că diavolul răcnește,Umblând în lung și-n lat,ca să înghită,Pe cei,ce cu viclene curse,amăgește!Tu,Cel ce știi,ce mare-i neputința firii,Ce vindecare își găsește doar prin moarte
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017. Binevoiește Doamne! Binevoiește Doamne și mă spală Cu sfânt isop și sufletul mi-l curățește, Zdrobește pe vrăjmașii ce asupra mea se scoală, Ca nu cumva cuprins de-a patimilor boală, Voia vicleanului să fac,ce viața-mi amăgește! Păstrează-mi sufletul curat,fără prihană, Tu,Cel ce nu vrei moartea,ci mântuirea tuturor! Hrănește-mă,cu-a Ta dumnezeiască hrană , Trupul și sângele primind,ca pe-o cerească mană
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
va purta! Și picură-mi din Sfânta Ta înțelepciune, ... Citește mai mult Binevoiește Doamne!Binevoiește Doamne și mă spalăCu sfânt isop și sufletul mi-l curățește,Zdrobește pe vrăjmașii ce asupra mea se scoală,Ca nu cumva cuprins de-a patimilor boală,Voia vicleanului să fac,ce viața-mi amăgește!Păstrează-mi sufletul curat,fără prihană,Tu,Cel ce nu vrei moartea,ci mântuirea tuturor!Hrănește-mă,cu-a Ta dumnezeiască hrană ,Trupul și sângele primind,ca pe-o cerească mană
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
Ta de ... XXVI. SFINȚILOR ARHANGHELI!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Sfinților Arhangheli! Voi,ce-L slujiți,pe-al lumii Domn, Vegheați-ne pe toți în viața pământească, Ca nu cumva,cuprinși de-al patimilor somn, Potrivnicul viclean,al nostru suflet să răpească! Tu vestitor din cer,Arhanghele Gavrile, A TATĂLUI Preasfânt,poruncă ai adus, Celei de Dumnezeu aleasă-ntre copile, Ca-n pântecele sfânt,să poarte pe Iisus! A Sfântului Ioan Botezătorul,naștere-ai
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
-i alungi,din Sfânta Tatălui Dumnezeiască casă! Arhangheli sfinți,ce ați văzut în lume ... Citește mai mult Sfinților Arhangheli!Voi,ce-L slujiți,pe-al lumii Domn,Vegheați-ne pe toți în viața pământească,Ca nu cumva,cuprinși de-al patimilor somn,Potrivnicul viclean,al nostru suflet să răpească!Tu vestitor din cer,Arhanghele Gavrile,A TATĂLUI Preasfânt,poruncă ai adus,Celei de Dumnezeu aleasă-ntre copile,Ca-n pântecele sfânt,să poarte pe Iisus!A Sfântului Ioan Botezătorul,naștere-ai
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
din mâini și din ... XXXI. POVEȚE!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016. Povețe. Toată ziua mulțumește, Pentru toate ce-ai primit! Bunul Dumnezeu iubește, Pe umil și pe smerit! Inima,ți-o curățește, De patimi și de păcat! Căci Hristos în ea trăiește , Doar,de-i sufletul curat! Caută răspuns la toate, Întrebând pe Dumnezeu! Nu-ncerca cu dinți de lapte, Os ,să spargi,că-ți va fi greu! Iar de rabzi,fă-o în
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
bine,e să taci! Căci prin vorba,spusă-n lume, Ție și-altora rău faci! Citește mai mult Povețe.Toată ziua mulțumește,Pentru toate ce-ai primit!Bunul Dumnezeu iubește,Pe umil și pe smerit! Inima,ți-o curățește,De patimi și de păcat!Căci Hristos în ea trăiește ,Doar,de-i sufletul curat!Caută răspuns la toate,Întrebând pe Dumnezeu!Nu-ncerca cu dinți de lapte,Os ,să spargi,că-ți va fi greu! Iar de rabzi,fă-o în
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
simți până în măduva oaselor asprimea, capriciile, istoria, tumultul interior. Cu alte cuvinte, nu te poți îndrăgosti definitiv de patria ciulinilor și a pâinii, decât cu o singură condiție: să fii un om al locului. Altminteri, ajungi să îi respingi cu patimă și brutalitate ființa, tocmai pentru că nu îi vei înțelege niciodată suficient de mult agresivitatea temperamentală. E o formă intimă de comunicare, un dialog continuu, altfel spus, între alcătuirea neputincioasă a Omului și o bucată din țărâna Universului, dincolo de care zvârcolirile
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
noi se deschid. Ciudată clepsidră! Incertitudinea ta e un bulgăre ce zace în stare latentă. La o ușoară adiere, privire sau șoaptă a minții, se va rostogoli în abisul mlaștinilor din meadrele Styxului, un tăvălug ce va târî prin focul patimii, în ceață și umbre, amintiri calde, lumina si zâmbetul, spre a uitării lui Lethe... Suntem călatori pe cele cinci râuri spre Lumea de Dincolo. Citește mai mult Cel mai frumos tango din lume...- Irina Lucia MihalcaFrămânți cuvintele ce se dospescîn
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
scurge impasibil.Cercuri noi se deschid.Ciudată clepsidră! Incertitudinea ta e un bulgărece zace în stare latentă.La o ușoară adiere,privire sau șoaptă a minții,se va rostogoli în abisul mlaștinilordin meadrele Styxului,un tăvălug ce va târîprin focul patimii,în ceață și umbre,amintiri calde,lumina si zâmbetul,spre a uitării lui Lethe...Suntem călatori pe cele cinci râuri spre Lumea de Dincolo.... XIX. ALITERATIA TIMPULUI..., de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
fulgerul negru, ghearele demonilor ce-adânc îl sfâșiau. Coborâtor din stele, îngerul luminii, copilul chemat la dorința iubirii, candelă și adăpost, prin forța privirii și puterea cuvântului deschide ferestrele larg, ridică barierele sufletului înlănțuit în durere, devorat de spaime și patimi, eliberează inimii Credința, Speranța, Iubirea, prizoniere-n ... Citește mai mult Prin ochii copilului, fulg în devenire...Privirea adâncă a copilului aducea lumina, nu întreba nimic, din infinitele raze,sclipiri albastre ce topesc pustiul îngheț, mânia, tristețea,balsam ~ rotunzii ochi pătrund
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
fulgerul negru, ghearele demonilor ce-adânc îl sfâșiau.Coborâtor din stele, îngerul luminii, copilul chemat la dorința iubirii,candelă și adăpost, prin forța privirii și puterea cuvântului deschide ferestrele larg,ridică barierele sufletului înlănțuit în durere, devorat de spaime și patimi,eliberează inimii Credința, Speranța, Iubirea, prizoniere-n ... XXVIII. LA ÎNCEPUT - CUVÂNTUL, de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. La Început - Cuvântul La Început Cuvântul a fost și Cuvântul s-a Luminat în Om, în
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
mostre valoroase pentru dorința fiecăruia; fiecare poezie, fiecare strofă, fiecare vers declanșând o infinitate de miresme. Este tocmai ceea ce-și propune autorul, în chiar poezia ce deschide volumul, ca o ars poetica: Am adunat rubinele din stele, Văpăi de patimi din ochii de codane, Le-am pus furiș în versurile mele Să vă încânte cu note diafane. Am stors din zâmbet miez de bucurie, Din curcubee - fior de zări albastre, Le-am zugrăvit, cu suflet, pe hârtie, S-atingă strune
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
părinții, Ca să fim pe placul tuturor. Nu contează sângele de mamă, Nu contează sângele de frate - Într-o castă care se destramă Moare și ideea de dreptate. Ce-i aceea dragoste de țară? Ce-i cu noțiunea de „popor”, Dacă patima imaginară Ne mai leagă inima de dor? Ce hidoși gorgoni ne bântuiesc! Ce păcate, nemilos, plătim, Când pe cei ce spun că ne iubesc Și ne iartă, noi îi pălmuim! (O dilemă) „Ce păcate plătim?” - se întreabă, îndurerat/indignat, poetul
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Poezie > Pamflet > CU MASCA JOS... Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1670 din 28 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Pe un site, plini de speranță, Se-ntâlneau adeseori. Aveau mintea în vacanță Și în inimă fiori. Și cuprinși de patimi oarbe, Se doreau ca doi nebuni El, prin web din ochi o soarbe... Ea, stătea ca pe cărbuni. Însă cum erau departe, N-ar fi fost avantajos, De-o surpriză s-aibă parte. Au decis deci: masca jos. Și-au
CU MASCA JOS... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380952_a_382281]
-
MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Câteva cuvinte duhovnicești cu privire la Săptămâna Sfintelor și Mântuitoarelor Pătimiri ale Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos... Săptămâna mare, numită și săptămâna patimilor, este săptămâna deniilor, toate zilele acestei săptămâni fiind considerate, încă de la începuturile creștinismului, mărețe și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
zilele acestei săptămâni fiind considerate, încă de la începuturile creștinismului, mărețe și sfinte și, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor. Așadar, Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este perioada liturgică care începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni și se încheie cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă și este ultima săptămână din perioada
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă și este ultima săptămână din perioada Triodului. Sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă care se citește la Denia în care se cântă Prohodul Domnului, referindu-se la semnificațiile duhovnicești ale Săptămânii Patimilor ne spune: Cele patruzeci de zile ale Postului Mare întrec pe celelalte zile; iar Săptămâna Mare este cea mai importantă; și iarăși Săptămâna Mare culminează cu Sfânta și Marea Sâmbătă. Se numește Săptămâna Mare nu pentru că zilele ei ar fi
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]