5,084 matches
-
se mai adăuga la salariul lui de zidar, nu mai mic decât al altora, clar insuficient să-și hrănească și să-și îmbrace atâția copii. "De ce-ai făcut și dumneata cinci, doi nu ți-ajungeau?" îi spusese odată Matilda, plictisită de văicărelile și de gura lui zâmbăreață, care nu înceta să afișeze în mod enervant "sănătoasa" lui orientare politică chiar când se văita. Al treilea era un arhitect, de o urâțenie care nu ascundea decât tot urâțenie; urât era, urât
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu mai are dreptul să se adreseze Brațelor de muncă, să se descurce singur..." "Bine, zic, și ce e asta, concret, deratizare, ce trebuie să fac?" Mergeți și deratizați la diferite adrese pe care o să vi le comunicăm noi..." Era plictisit. Dacă tot nu primeam (și cum aveam să primesc?), ce rost mai avea întrebarea? "Pot să viu mâine eu răspunsul?" "Bineînțeles!" Ieșii afară rătăcind spre casă, întîrziai ici-colo să privesc un cuplu de îndrăgostiți, sau bătrâni cu fălcile tremurând vegetând
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de viață jucând o comedie. Pesemne că în cinstea mea ținură toți să-mi arate că munca noastră avea mai mult haz decât a altora, care se credeau, adică nu se credeau, chiar erau mari șefi, dar în fond se plictiseau, fiindcă erau prizonieri într-un aer rarefiat de răspunderi în care viața se golea de concret. După o plimbare pe străzile orașului (căci așa îmi păru, plimbare, nu se grăbea nimeni... Iată secretul longevității românilor; nimeni nu se grăbește: "merg
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
apă, din neglijența instalatorului sau proasta funcționare a pompei, dacă n-ar fi apa-aia, n-ar fi nici șobolani! Muncim degeaba, după câteva luni, ne întoarcem... Fără apă în apropiere, șobolanii, ca și oamenii, nu pot trăi"... Asta mă plictisea cu explicațiile lui teoretice și îl evitai. Mă împiedica să-i cunosc pe ceilalți. Urcarăm și începu, de sus în jos, operația de lipire a ușilor și ferestrelor. Părăsindu-l pe famen, un altul se dădu pe lângă mine, care, ăsta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cineva? La pușcărie, pe un viscol mare, stăm în celulă cu niște oameni mari, unul fusese general, altul subsecretar de stat, altul ziarist, altul mă-sa pe gheață, da' era mai deștept decât toți ăilalți... Și zice ăsta: domnilor, ne plictisim, orizontul de ceară care ne învăluie îmi face impresia că mă golește pe dinăuntru de eul meu. Și cu toate astea, purtăm în noi o lume. Hai să ținem fiecare cîte-o prelegere. Așa e, bravo? Și începe el să ne
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să părăsească echipa. Și mie parcă îmi părea rău fiindcă mă temeam că, lipsit de oamenii lui, care îi incitau verva, adică de Bacaloglu și grasul Calistrat, dar și de strelitul Pantelimonescu (famenul avea acest nume bizar), Vintilă se va plictisi, și eu cu el. Dar, gândii, nimeni nu ne putea împiedica să-i găsim, în jurul orelor prânzului, adunați la bufetul "Tîmpa". Luarăm cu noi din aceeași magazie un sac cu var, două găleți și bidinele (sacul, bineînțeles, Vintilă, și eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el m-a întrebat inocent, semn că fostul meu bărbat nu mă ponegrise în fața lor: mamă, de ce nu vii tu acasă? De ce nu viu? Nu știa nimic, săracul, credea că eu ași putea veni și nu vroiam..." Începui să mă plictisesc, iar dorința mea dinainte, de a mă căsători cu Nineta, mi se păru ridicolă: chiar dacă, prin absurd, și-ar fi recăpătat copiii, ar fi trăit nu pentru mine, ci, ca să zic așa, pentru câștigarea inimilor lor. În timp ce eu nici măcar prin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din zbor o ironie și s-o amplifice. Nu chiar! Devenise respectuos pentru alții, pentru curba pe care o parcurseseră și firește și pentru el însuși. Nu prea mai avea haz! Dacă și ceilalți suferiseră aceeași transformare aveam să mă plictisesc în mod sigur. Da, zise, într-adevăr cu multă considerație, și Pantelimonescu a fost reprimit în învățămînt..." "Dar nu e șef !" Nu e, dar e bine, dom' profesor!" răspunse el cu o admirație care îmi sugera că strelitul de care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
stea în frunte? Fiindcă rănile în frunte nu se vindecă fără urme și de câte ori o să te bărbierești o să-ți vezi în oglindă semnul de bărbat chipeș cum ești, o să te înfurii și o să spargi oglinda, ha, ha..." Începeam să mă plictisesc... Nu petrecerile aranjate sânt cele mai reușite. Bacaloglu, a cărui ranchiună, prin ridicarea lui la rangul de șef al ecarisajului, se topise, n-avea nici un haz cu desamăgirea lui în amor și cu dorința care i-ar fi sărat inima
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
într-o zi aceluiași gorun pe care îl interogasem odată, Socrate nu te-a cunoscut să se însenineze că din trupul tău i se va face într-o zi sicriul. Înseninarea lui îi venea din altă parte, pesemne că îl plictiseai, cum îl plictisea și marea și cum îl plictisea, desigur, și Xantipa, ale cărei ocări l-au silit să-și petreacă zilele în cetate și să cultive înțelepciunea... Ei, ce zici de asta, gorunule la margine de codru?!..." IV Singurătatea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aceluiași gorun pe care îl interogasem odată, Socrate nu te-a cunoscut să se însenineze că din trupul tău i se va face într-o zi sicriul. Înseninarea lui îi venea din altă parte, pesemne că îl plictiseai, cum îl plictisea și marea și cum îl plictisea, desigur, și Xantipa, ale cărei ocări l-au silit să-și petreacă zilele în cetate și să cultive înțelepciunea... Ei, ce zici de asta, gorunule la margine de codru?!..." IV Singurătatea, liniștirea, tăcerea din
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
odată, Socrate nu te-a cunoscut să se însenineze că din trupul tău i se va face într-o zi sicriul. Înseninarea lui îi venea din altă parte, pesemne că îl plictiseai, cum îl plictisea și marea și cum îl plictisea, desigur, și Xantipa, ale cărei ocări l-au silit să-și petreacă zilele în cetate și să cultive înțelepciunea... Ei, ce zici de asta, gorunule la margine de codru?!..." IV Singurătatea, liniștirea, tăcerea din noi înșine (a nu comunica nimănui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să meargă pe un șantier. Bun! Și pe șantier lucrează tot oameni! Ei și?! Nu strică nimănui să învețe să pună o cărămidă, înveți, cu această ocazie, să prețuiești mai bine clădirile și te desveți pentru totdeauna să te mai plictisești în ele. Dacă ași avea bani mi-ași face eu una singură cu mâinile mele, un vis! Nu așa mare ca asta, nu se vor mai face multă vreme astfel de case, dar ași ști eu cum s-o concep
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ceea ce este greoi și efemer... Nu, parcă îmi spunea ea, acaparând clipa prezentă și scufundînd-o în insignifiant, fără excursii și fără expediții. Atunci ce? gândeam încercînd să înlătur un sentiment care mi se insinua, că fata asta începea să mă plictisească cu vorbăria ei. Nimic! Uită-te la mine și atâta tot. Nu ajunge? Nu! gândeam Și atunci îmi oferea cu acel secret și tandru humor, ca și când mi-ar fi ghicit gândurile, un fulger din acel surâs al ei fascinant, repede
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe urmă o să regret... "Dar nu asta ai vrut să-mi spui, zise. Nu?" Era clar: mă avea în mână. Îmi ghicea, fără greș, gândurile. În curând, din lipsă de mister, aceste gânduri ale mele or să înceapă s-o plictisească. Dealtfel nici nu știu ce vrei să-mi spui, de te porți cu mine așa de brutal", reluă de astă dată cu o intonație necunoscută, oricum pentru întîia oară fără vreun evantai interior de sugestii contrarii și pline de farmec: direct, sigură
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
poate, la urma urmei îmi semăna la fire. Eu n-o chinuisem pe mama? Și nu la vârsta ei, ci adolescent fiind, când simțul moral, rușinea de care îi pomenisem acum Silviei ar fi trebuit să fie prezente. "Te-ai plictisit? o întrebai absent. Îmbracă-te, azi mergem la cinema." IV Totuși nu înțelegeam, sau mai bine zis continuai să mi se pară nelalocul lui demersul Tasiei. Și mai ales pornirea, chiar furia ei împotriva mea. De unde și până unde această
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nenorocirii pe care am întîlnit-o în timpul acestei excursii; apoi mă voi opri când, odată cu condeiul, va cădea, cum spune poetul, și mâna care a scris. ...Învățasem să schiez încă de la zece ani, dar mai târziu sportul ăsta începuse să mă plictisească, aveam, mai ales când trebuia să urc, vaga senzație că îmi pierd timpul. Cum am mai spus la începutul acestor caiete, la acea vârstă gălăgia grupurilor mă enerva, fiindcă, asemeni oricărui roi, grupurile astea aveau un șef, și nu eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
grupurile: trebuie să te distrezi pe seama cuiva, bineînțeles fără să-l jignești prea tare; asta depinde de calitatea grupului, ai cărui membri, după astfel de farse, se destramă certați, dar riscul trebuie asumat, altfel ce să faci cu mintea? Te plictisești și în grup! Într-adevăr, nu găsirăm locuri la nici un hotel, fiindcă plecaserăm din orașul nostru sâmbăta după-amiază, în timp ce descurcăreții plecaseră dimineața, dacă nu chiar de vineri după-amiază, obținând învoiri de la șefi îngăduitori. "Ei!", făcu șeful grupului nostru (care devenise
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
erau beți!..." Da, or fi fost ei beți, dar cât de tare și în ce chip de l-au supărat atât de mult pe maiestatea-sa Berilă întîiul? L-au scârbit gurile lor căscate, membrele lor în dezordine? L-au plictisit!? L-au înfuriat sforăiturile lor, pofta lor animalică de somn, pe el care era, poate, un insomniac? Sau se săturase Berilă de atâta libertate și lumină câtă este pe pământ și simțise o mare ispită a ocnei? Asta ar fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vorba? Meditehniciana ajunse la ușă. ― De doi musafiri, de fapt. Ripley observă că era iar surâzătoare. Intră un, bărbat, având ceva în brațe. Ripley nu-l cunoștea pe acesta, dar recunoscu ce anume aducea acesta, ceva care părea să se plictisească de moarte. ― Jones! Se ridică pe pat. Bărbatul păru să se debaraseze cu multă plăcere de motanul mătăhălos pe care Ripley se grăbi să-l legene în brațe.) Vino, Jonesey, bătrâne monstru, gogoloiul meu păros! Animalul îndură răbdător aceste efuziuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
întrebările inchizitorilor săi, pe marele ecran dinapoia ei apăreau portrete și rapoarte, pe care prefera să nu le vadă. Fiindcă aceste figuri erau acelea ale membrilor echipajului lui Nostromo. Parker, cu un zâmbet prostesc; Brett care părea să fie foarte plictisit că era luat în poză; Kane, Lambert; Ash, trădătorul, a cărui figură fără suflet era transfigurată de mină contrafăcută și programată, Dallas... Dallas. Da, era preferabil ca ecranul să fie în spatele ei, ca și amintirile. ― Sunteți încuiați, sau ce? izbucni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Atunci cineva a aranjat înregistrările. Orice tehnician competent ar fade-o în mai puțin de-o oră. Cine a avut acces la capsulă? Reprezentanta Administrației coloniale extrasolare, o femeie ajunsă la vârsta ingrată de cincizeci de ani și care se plictisea de moarte, se îndreptă în scaun și clătină din cap. ― Ești conștientă de ceea ce spui? Crezi într-adevăr că ne poți face să înghițim o asemenea poveste? Se întâmplă ca hipersomnul prelungit să aibă unele consecințe asupra sănătății mentale ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
abandonat. Ne-am ghidat după semnalul lui pentru a-l găsi. Am descoperit și pilotul. Aparținea unei specii necunoscute. Cadavrul era lungit într-un fotoliu de pilotaj, cu o gaură în piept cât o farfurie. Relatarea ei părea să o plictisească grozav pe reprezentanta ACE. Sau poate că femeia se săturase să audă a "n"-a oară același lucru. Oricum, consideră că trebuia să ia cuvântul. ― Am explorat peste trei sute de lumi și nimeni n-a semnalat existența unei creaturi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
aceeași energie ca și părinții și tractorul la un loc. Tatăl îi adresă un zâmbet drăgăstos, fără să-și ia ochii de la tabloul de bord. ― Am prea mulți asociați. Fetița reușise să-l epuizeze pe fratele mai mare. ― Tim se plictisește, tați. Și eu. Când ne întoarcem? ― Când vom fi bogați, Newt. ― Așa răspunzi tot timpul. (Ea se ridică agilă ca o maimuță). Vreau să mă-ntorc, să mă joc de-a "Monștrii în labirint". Fața fratelui ei se schimonosi. ― Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se auzea un ușor zgomot constant produs de aparatul de aer condiționat subiectul trebuia să rămână în aceste condiții 24 ore, sau mai mult, cu întreruperea pentru masă și toaletă. O bună parte din timp, subiecții dormeau, în rest se plictiseau, făceau mișcări întâmplătoare și simțeau această condiție ca neplăcută. Când experimentul dura mai multe zile, după 2-3 zile renunțau la experiență, în ciuda câștigului, spunând că preferă o muncă mai grea și plătită mai puțin. Cercetătorii Heron, Doane și Scott s-
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]