5,260 matches
-
și fiecare vers îmi reactualizează destinul propriu și mă face să plâng în hohote: - Bradule, bradule, Cin’ ți-a poruncit De mi-ai coborât De la loc pietros La loc mlăștinos, De la loc cu piatră, Aicea la apă? - Mi’ mi-a poruncit Cine-a pribegit, Că i-am trebuit Vara de umbrit, Iarna de scutit. La mine-a mânat, Doi voinici din sat, Cu părul lăsat, Cu capul legat, Cu roua pe față, Cu ceața pe brață, Cu berde la brâu, Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la ciclul gimnazial, BFV, l, nr. l, 1981, 128-131. [173] IONESCU, VALENTINA, Greșeli tipice de ortografie și punctuație. Preocupări pentru prevenirea și înlăturarea lor [cu bibl.], ȘA, 1981, 46 - 60. [174] IONESCU-RUXĂNDOIU, LILIANA, Mihail Sadoveanu: “Neamul Șoimăreștilor”. Capitolul XXXV: “Morții poruncesc celor vii”, în: MITL, p. 73-80. [175] ISTRATE, GAVRIL, Aspecte lingvistice în poezia lui Radu Stanca, Steaua, 32, nr. 9, 1981, p. 28-29. [176] ITU, IUSTINA, Funcția formativă a orelor de literatură, EDP, București, 1981. [177] IVANOVICI, VICTOR, O poetică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
-i vin „din cer”. Să remarcăm că toate acele „semne” (de le-am socoti doar „meteorologice”, le-am coborî prea mult față de ceea ce sunt ele în ochii „muntencei”, de-a lungul „expediției” sale) interpretate drept indicii menite s-o orienteze, „porunci” de oprire etc. sugerează și o succesiune de „borne”, de marcaje compozițional-narative ale organizării epicului în „trepte” și etape. Căci este vorba de o structură de esență dramatică, oricât ar fi ea, multă vreme (nu și în final), „atenuată” sadovenian
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
pentru suprimarea revistei, a constituit prezența proverbului :”peștele de la cap...”, într-un text, în cuprinsul căruia, Kogălniceanu denunța, cu violență, xenomania boierimii țării, depărtatrea acesteia de tot ce e român, de tot ce e național.Evenimentul s-a produs în urma poruncii domnești nr.40, comunicată la 23 august 1840. Documentul se află la arhivele statului din Iași. Cu o autoritate prelungită mult dincolo de epoca în care a apărut și pe care, cu fermitate, a oglindit-o, spiritul „Daciei literare „n-a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
3-4). Binecuvântarea divină în deosebit, consta în nașterea unui număr cât mai mare de fii (copii de parte bărbătească) (Facere 29, 31; 30, 24). Copilului i se dădea numele imediat după naștere, iar în ziua a opta era circumcis. Dumnezeu poruncește lui Moise săvârșirea actului circumciziei la toți pruncii de parte bărbătească, în ziua a opta după naștere (Leritic 12, 2-3). Numele se dădea copilului imediat după naștere, de obicei de către mamă (Facere 29, 31; 30, 24), în cazuri mai rare
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
întro viață normală, pentru a evita alte prilejuri de a păcătuii, prilejuri care s-ar înmulți prin desfacerea căsătoriei. Sfântul Apostol Pavel susține căsătoria ca instituție de origine divină și caracterul indestructibil al ei: „Iar celor ce sunt căsătoriți, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: femeia să nu se despartă de bărbat!... tot așa bărbatul să nu-și lase femeia” (I Corinteni 7, 1011). Cel care și-a părăsit partenerul fără motiv este vinovat de stricarea unității familiei, iar recăsătoria lui
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
căsătoriei (Matei 5, 28). Sfântul Efrem Sirul numește taina căsătoriei taină desăvârșită pentru că a fost consfințită de Hristos la nunta din cana Galileii. Herma Păstorul condamnă pe bărbatul care nu-și va primi soția care se pocăiește (aceasta greșind) și poruncește ca bărbatul sau femeia să nu se recăsătorească tocmai pentru a face posibilă pocăința celui căzut. Pentru aceasta este nevoie de un mare exercițiu de răbdare, susținând pe unul din soți să nu săvârșească adulter, iar pe celălalt ajutându-l
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
inimă! Cu tine am să lupt, pentru că acum tu ești piedica a mai grea, care mă oprește să-mi capăt iar liniștea!... Da, sunt hotărâtă, și trebuie să biruiesc tot, și pe tine... așa de hotărâtă sunt, Încât adineori am poruncit lui Ghiță să meargă să dea drumul lui Cațavencu și să-l poftească aici din partea mea...” (s.n.). Zoe, un regizor abil ce mizează pe buna cunoaștere a psihologiei bărbaților din viața cărora face parte, ia decizii practice și inițiază jocul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
voao greșalele voastre (NT.1648: 8v) (39) Se nu a vrut Dumnedzeu clădi casa, în deșert trudiră-se dziditorii (PH.1500−10: 112r) (40) Și zise lui: Să ești Fiiul lui Dumnedzeu, aruncă-Te gios, că scris iaste că va porunci îngerilor săi de tine și spre mâni lua-te-vor să nu cândva poticnești de piatră piciorul Tău (NT.1648: 5v) (41) a. numai să ne ară arăta un prilej (DÎ.1600: XXXVI) b. Săcu limbi omenești și îngereștiașu grăi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
numelui tău, Doamne, că-i bine, că de toată grijea izbăvitu-m-ai și spre vrăjmașii miei caută ochii miei (CM.1567: 240r) n. Și zise lui: Să ești Fiiul lui Dumnedzeu, aruncă-Te gios, că scris iaste că va porunci îngerilor săi de tine și spre mâni lua-te-vor să nu cândva poticnești de piatră piciorul Tău (NT.1648: 5v) o. Iară Eu zic voao că cine și-ară lăsa muiarea lui fără vină de curvie face-o pre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
iusivă a verbului din propoziția principală: (142) Quod si q(ui) ex eis uicis non feceri / ab dieiubeo at eos riu(e)r(ti) qui perseu(e)rint face[re] ' Dacă cineva din aceste sate n-ar face acest lucru, poruncesc ca, din (acea) zi, (banii) să fie dați celor care continuă (cele cerute de mine)' (CIL III, 7526b, Vadu) Rezultate de reținut • structurile latinești V1 și XP + V, care se derivă prin deplasarea verbului la C, premerg gramatica V2 relaxată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cuantificator precedă substantivul definit, deja foarte rare în româna veche, sunt eliminate de structurile în care demonstrativul slab cel se gramaticalizează ca articol hotărât liber (e.g. pentru (166c), echivalentul modern, care deja circula în limba veche, este cele zece cuvinte (=porunci)), în distribuție complementară cu articolul sufixal în româna modernă (Cornilescu 2004), proces deja în desfășurare în româna veche (Nicolae 2015b). Cu alte cuvinte, în paralel cu grupul verbal, putem observa și în grupul nominal tendința de instanțiere paradigmatică (v. §III
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
urcarea sa pe tron, cneazul Vladimir (980- 1015) a strâns pe una dintre colinele Kievului idoli și zeități slave (Perun, Veles, Dajdbog etc.), în încercarea de a controla vastul conglomerat multinațional și pluriconfesional care a urmat victoriei asupra khazarilor. A poruncit să li se aducă jertfe și s-au înălțat rugăciuni, dar tentativa de a crea un panteon panslav și de a impune un cult statal „oficial” a eșuat (Oișteanu, 2009 : 148). Printre aceste zeități se găsea și Mokoș, singura divinitate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cine poate ști asta? Iată un exemplu de o asemenea selecție. Copiii din câteva blocuri au fost Încolonați pe o arenă de fotbal. Pe una din porți a fost fixat un băț, orizontal, la o Înălțime oarecare. Ni s-a poruncit să trecem pe sub acest băț. Cei care au atins bățul cu capul - Într-o parte, cei care erau mai mici - În altă parte. Copiii mai mici de statură mai mică au fost gazați În acea zi. Fratele meu, desigur, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
viermii obscuri și trandafirii; El face să dispară-n neant orice durere Și umple cugetarea și stupii toți de miere. Tot el, pe cei ce-n cârje pășesc pe îndelete Îi face tineri, veseli, gingași ca niște fete. Și pline poruncește recoltelor să crească În inima eternă ce-n veci vrea să-nflorească. Iar când precum poetul, descinde prin văzduhuri, Înnobilează soarta celor mai șterse duhuri Și fără soli și larmă pătrunde-n mers regal În orișice palate, în fiece spital
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de tăinuit și a cunoscut ceea ce a rămas ascuns oamenilor. A dat în vileag vremile dinaintea Potopului. A trăit și a suferit străbătând Drumul cel Lung. A săpat pe o stelă toate frământările sale. El a fost cel care a poruncit să se ridice zidul Urukului-celui-împrejmuit și sfânta piață a sacrului Eanna 1324. Turnul e un zigurat, o piramidă, inversat e puțul spre infinitul tenebrelor. Oricum e athanorul alchimic, viața creatorului. Și poetul, aed și mesager, cântă alegoria prințului care scapă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și veți învia! Vă voi da vine, voi face să crească pe voi carne, vă voi acoperi cu piele, voi pune un duh în voi și veți învia. Și veți ști că Eu sunt Domnul! Am proorocit cum mi se poruncise. Și pe când prooroceam eu, s-a făcut un vuiet și iată că s-a făcut o mișcare și oasele s-au apropiat unele de altele! M-am uitat și iată că le-au venit vine, carnea a crescut și le-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
duh în ele. Și El mi-a spus: Proorocește și vorbește duhului! Proorocește, fiul omului, și zi duhului: Așa vorbește Domnul Dumnezeu: Duhule, vino din cele patru vânturi, suflă peste morții aceștia ca să învieze! Și am proorocit cum mi se poruncise. Și a intrat duhul între ei și au înviat și au stătut în picioare. Și era ca o oaste mare, foarte mare la număr”. Noi ne miram de aceste căpățâni descarnate, în care ochii adânciți în găvane vinete mai clipeau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Era acum bărbat la 30-35 de ani. Figura lui cu ochi ageri exprima voință sfântă și blândețe înțeleaptă. În 1940 avusese o vedenie. I se arăta pe apa Geoagiului, aproape de satul lui natal, o mânăstire frumoasă, iar un glas îi poruncea să se întoarcă în România și să o rezidească așa cum i se arătase în vis. Încercând să reconstituie imaginea din vis, nu-și amintea să fi văzut nicăieri urmă de zid sau ruină a vreunei mânăstiri sau biserici, deși se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au mers spre podul morii, unde se auzeau lovituri în ușă, iar ceilalți spre cramă, unde se auzeau cântece și joc pe lângă butoaie. Rușii n-au avut timp să-și dea seama când au fost dezarmați și legați fedeleș. Părintele porunci să vină o căruță și, încărcându-i ca pe saci, i-a dus la Comandamentul sovietic din Teiuș. Rușii se rugau să le dea drumul că altfel vor fi împușcați. Dacă aveam noi așa popi în Rusia, nu mai făcea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
muncim. În 4 Mai 1948 au sosit două carosate mari, am fost îmbarcați și expediați la Aiud. Prin sat, lumea ieșea la porți și plângea: Dumnezeu să vă ajute și să vă apere! Gesticulam în semn de rămas bun. Milițienii porunceau amenințător: Lasă mâna jos! La Aiud am fost cazați în Secția I și a II a. Am găsit Bisericile profanate, mobilierul devastat; totuși ușile erau lăsate deschise. În timpul zilei, fiind liberi în curtea interioară, intram în Biserică și ne rugam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în conflict cu Romanii; ne iau țara și ne distrug poporul fiindcă se numește pe Sine Împărat”. De aceea: „Este mai de folos pentru noi să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul”, zisese Caiafa, marele preot, poruncind cu ce fel de moarte avea să moară Hristos (Ioan 11, 49-50). Și atunci: „Să fie răstignit, să se răstigneasă!”. Și Iisus Hristos este ucis, pe răspunderea conducătorilor spirituali și a tot poporul, în fața lui Dumnezeu: „Sângele Lui asupra noastră
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să deslușești viitorul, căci noi gândeam rațional. Ei nu gândesc, ci diavolul îi inspiră: neexistând Dumnezeu pentru ei, se predau de bunăvoie celui rău și, odată luați în primire, ei nu mai sunt ai lor, ci ai celui ce le poruncește și ei execută. Lăsarea în voia lui Dumnezeu și rugăciunea permanentă erau singurele noastre arme, ca deținuți, în fața lor. La Gherla era o situație nouă. Munca în fabrică încetase, iar penitenciarul Gherla era plin de oameni care, fără activitatea febrilă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pămîntul natal. Dar, la urma urmei, el nu credea nici în sociologie. Iorga nu putea înțelege ce-i făcuse pe acești români să-și părăsească satele natale. Statuia Libertății l-a impresionat profund pe Iorga. Văzînd-o din depărtare, spunea că "poruncește cu un gest imperial de mîntuire; e impresionantă". Păcat că Iorga nu a traversat niciodată ca să se uite mai de aproape, să citească poezia Emmei Lazarus și să mediteze asupra sensului ei! Dacă ar fi făcut-o, ar fi arătat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
au fost întemnițați în schimb, după aceea, și i-au plătit [lui Mihai Racoviță] mai multe pungi de bani. Între timp, boierii din Istanbul s-au alarmat (aflînd despre toată povestea aceasta) și au obținut de la vizir un "firman" care poruncea eliberarea (evreilor), iar vinovații au scăpat teferi". Giurescu continua descrierea incidentului, afirmînd că: "... evreii s-au plîns, considerîndu-se înșelați și jefuiți" etc.168 S-ar părea că, în această privință, Noua școală de istorie recunoscînd o acuzație de crimă rituală
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]