5,068 matches
-
dată, în conformitate cu orice reguli generale aplicabile ale [limbii] L, fără restricții"42, de sintagmele "fixate" (set phrases sau phrasemes), a căror construcție e restricționată sub raport sintactic și/sau semantic. Acestea din urmă sunt împărțite, la rândul lor, în "frazeme pragmatice" (sau "pragmateme"43, care cuprind expresii uzuale precum Best before... sau Emphasis is mine, dar și - într-un plan mai larg - zicale, proverbe, citate și formule discursive) și "frazeme semantice", compuse, la rândul lor, din: (a) "frazeme propriu-zise" sau "idiomuri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
puțin stabile și intersubiective și care lasă urme în sensul figurat lexicalizat al unei UFC [în original: CFU = conventional figurative unit] (i.e., în sensul său efectiv) sau în acele părți ale planului conținutului său care sunt atribuite în mod tradițional pragmaticii. Aceste elemente ale imaginii mentale alcătuiesc componenta imaginativă a UFC. Componenta imaginativă furnizează conexiuni motivaționale: conexiunile conceptuale dintre lectura literală și sensul actual constituie componenta imaginativă."50 Cu toate acestea, CFLT se îndepărtează de cognitivismul standard (acela susținut, de exemplu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
precizând că, în ultimă instanță, "crearea și interpretarea sensurilor nu este doar o problemă pur mentală; ea poartă întotdeauna amprenta materiei lingvistice folosite în acest proces"55. Avantajul unei asemenea abordări, care reunește sociolingvistica lui Mihail Bahtin, diverse doctrine filozofice, pragmatica actuală ș.a., este că ea ține cont de "cadrele" specifice care contribuie la configurarea sensului textemelor (și, implicit, al textelor însele); dezavantajul rezidă, însă, în faptul că Boris Gasparov tinde să reducă "materia lingvistică" propriu-zisă la planul vorbirii individuale, pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Wortgefüge = FWG), cercetătorul german începe prin a stabili două tipuri de fixare: A. internă, care poate să vizeze fie (A1) componentele (= fixare "materială"), fie (A2) "conținutul" unităților "discursului repetat" (= fixare de "conținut"); și B. externă, care derivă din anumiți factori pragmatici și/sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională"61. Dintre aceste subcategorii, fixarea internă materială (A1) acoperă trei aspecte: stabilitatea ordinii și a relațiilor sintactice dintre componente, stabilitatea realizărilor fonetice și restricțiile selecționale ale "lexemelor" componente. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și în ampla cercetare consacrată expresiilor idiomatice germane de către Gertrud Gréciano 64. Asumându-și o perspectivă preponderent semantică, lingvista de la Strasbourg realizează o sinteză între tradiția frazeologică germană și cea franceză, dar recurge, de asemenea, la aportul generativismului și al pragmaticii. În conformitate cu această concepție eclectică, Gréciano încadrează expresiile idiomatice (EI) în categoria "expresiilor polilexicale", în cadrul căreia distinge trei tipuri principale: (a) expresii polilexicale figurate nefixate: meine poetische Mühle = "moara mea cu poeme" (Robert Schuman); (b) expresii polilexicale fixate non-figurate: aus dem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
desfășurat - ca să ne oprim doar la lucrările mai recente - și în lingvistica italiană 75 sau în cea spaniolă 76. Totodată, în spațiul anglo-american s-a dezvoltat, în ultimele două decenii, o puternică mișcare frazeologică, ce alternează perspectiva lexicologică cu aceea pragmatică și are vedere mai ales studierea limbajului vorbit 77. Dacă în prezentarea noastră nu ne-am ocupat mai amănunțit de această direcție e pentru că, în Marea Britanie și, mai ales, în Statele Unite, orientarea respectivă a fost și continuă să fie eclipsată
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fenomenelor lingvistice, trebuie avut în vedere și faptul că, prin chiar natura sa, "discursul repetat" nu este un fenomen rezultat dintr-un proces de ordin semantic (chiar dacă existența și manifestarea lui antrenează numeroase aspecte semantice), ci dintr-unul de ordin "pragmatic" (i.e. textual-discursiv), constând în faptul însuși al "repetării" sale. E adevărat că, așa cum vom arăta în continuare, anumite unități (textuale) ale "discursului repetat" ajung să fie adoptate uneori drept unități "idiomatice" de către o întreagă tradiție lingvistică; sau că, alteori, din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
său de manifestare. În definitiv, așa a procedat Coșeriu însuși, atunci când a ales acest concept ("discursul"), pentru a denumi un fenomen universal, caracteristic "vorbirii în general", dar localizabil în planul textului. Așadar, "discursul repetat" nu poate fi definit, în calitate de categorie "pragmatică" a lingvisticii elocuționale, din perspectiva semanticii integrale. El poate fi, în schimb, descris și analizat din unghi semantic, prin raportare la "conținutul" discursului în genere. Mai mult, subcategoriile sale pot fi, la rândul lor, descrise, analizate și chiar definite din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sensuri, ci și funcții noi. Având în vedere specificul discursiv al textemelor, în cazul lor nu mai poate fi vorba despre o simplă schimbare a funcțiilor gramaticale, ci despre o redimensionare a funcțiilor lor textuale. Sistematizarea acestor funcții, pe care pragmatica a încercat să le depisteze și să le ordoneze încă din anii '60 ai secolului trecut, reprezintă deocamdată unul dintre sectoarele insuficient explorate ale integralismului lingvistic. În cunoscuta sa Textlinguistik (1977), Coșeriu a oferit chiar el câteva sugestii în această
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Metaphor and Idiom Analysis", în Jejikslovlje, vol. 6, nr. 1-2, 2005, pp. 7-35. Dobrovol'skij, Dmitrij și Elisabeth Piirainen, "Cultural Knowledge and Idioms", în International Journal of English Studies, vol. 6, nr. 1, 2006, pp. 27-41. Dragoș, Elena, Introducere în pragmatică, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. Drăgulescu, Radu, " Analiza sensurilor conotative și denotative ale lexemului lup în cadrul fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ortodoxă în perspectivă biblică, Agnos, Sibiu, 2014. Milner, George, "The Quartered Shield: Outline of a Semantic Taxonomy [of Proverbs]", în Edwin Ardener (ed.), Social Anthropology and Language, Tavitstock, Londra, 1971, pp. 243-269. Moeschler, Jacques și Anne Reboul, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Echinox, Cluj-Napoca, 1999. Moon, Rosamund, Fixed Expressions and Idioms in English. A Corpus-Based Approach, Clarendon Press, Oxford, 1998. Munteanu, Lucia-Gabriela, Câmpul lexical-semantic "DRUM" în limba română, Universitas XXI, Iași, 2004. Munteanu, Eugen, Introducere în lingvistică, Polirom, Iași, 2005. Munteanu, Eugen
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistica limbilor lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade, Monica Borș • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cluj-Napoca, pp. 66-78. Idem, "Blaga și Coșeriu. O conjuncție pentru eternitate", în Caietele "Lucian Blaga", Societatea Culturală "Lucian Blaga", Zilele "Lucian Blaga", ediția a XIII-a, 12-13 mai 2003, pp. 5-6. 176 V. în acest sens Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. Carmen Vlad, Textul aisberg. Teorie și analiză lingvistico-semiotică [2000], ediția a II-a, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2003. 177 Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga, Teză de doctorat, Universitatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
4.1.1. 233 Idem, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 319-320. 234 În această privință, actualitatea concepției integraliste poate fi probată prin confruntarea cu una dintre cele mai răspândite perspective contemporane de abordare a discursului: pragmatica lingvistică. Astfel, tipologia coșeriană a "cadrelor" lingvistice seamănă în chip izbitor cu tipologia "contextelor" pe care o va propune, trei decenii mai târziu, Herman Parret (i.e., context co-textual, existențial/referențial, situațional, acțional și psihologic - v. Elena Dragoș, Introducere în pragmatică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pragmatica lingvistică. Astfel, tipologia coșeriană a "cadrelor" lingvistice seamănă în chip izbitor cu tipologia "contextelor" pe care o va propune, trei decenii mai târziu, Herman Parret (i.e., context co-textual, existențial/referențial, situațional, acțional și psihologic - v. Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, pp. 24-25). 235 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 323. 236 Idem, "Sobre las categorías verbales ("partes de la oración")" [1972], în Gramática, semántica, universales. Estudios de lingüística funcional, segunda edición revisada, Gredos, Madrid, 1987
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau opoziția atitudinii propoziționale a participanților la dialog și trebuie să ducă la schimbarea universului de discurs al lui De [destinatarul - n.n.] într-o măsură în care dialogul să nu devină nici tautologic, nici de neconceput" (Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, p. 129). 423 "Cuvintele grecești brotós și anthrôpos desemnează aceeași clasă de obiecte (oamenii), dar nu semnifică "același lucru": brotós semnifică "omul ca non-zeu", anthrôpos semnifică "omul ca non-animal"." (Eugeniu Coșeriu, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cenzura metodică a imaginarului / 138 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode / 139 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului / 144 2.4.3. Între Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală / 147 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică / 150 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern / 151 2.5.2. Meditația întâi și pregătirea pentru cenzură / 153 2
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
istoriei sale știința a prezentat doar imagini disparate asupra unor aspecte ale realității, chiar dacă s-a vehiculat ideea unei imagini unitare. Diversitatea de imagini, consideră Mircea Flonta, nu se datorează numai diferențelor de ordin perceptiv, ci și elementelor de ordin pragmatic, deoarece știința este percepută în mod subiectiv ca urmare a intereselor și intențiilor individuale sau de grup18. Există tendința de a se urmări o modalitate holistică de a percepe știința și prin aceasta de a realiza o imagine unitară a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginarului cum ar fi interpretările mitico-religiose, descrierile naturii, explicațiile privind întocmirea uneltelor, descrieri ale lumii de dincolo etc. Dincolo de ideile de obiectivitate (în sensul că există credința că ele descriu realitatea) și de coerență logică proprie, mai există o latură pragmatică a acestui tip de imaginar. El se dezvoltă în măsura în care acoperă anumite nevoi specific umane și în direcția specifică a acestora corespunzătoare respectivei perioade. Este necesar ca celelalte forme ale imaginarului să fie adaptate și pregătite pentru tipul de discurs rațional
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe cont propriu, fără a primi nici un fel de ajutor din partea Coroanei. Ei trebuiau să obțină un profit cât mai mare cu cheltuieli minime și fără o bază materială solidă. Aici își are rădăcina pragmatismul și liberalismul englez. Același spirit pragmatic trebuia să domine și casa regală, ale cărei venituri aprobate de parlament erau mai mult decât insuficiente. De exemplu, încasările ordinare ale reginei Elisabeta I erau de 249.819 lire anual, iar numai campania din Țările de Jos (1585-1603) a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o formă de purificare a imaginarului astfel încât începutul construcției metodice să conțină cât mai puține elemente ale trecutului. Cenzura realizată de Reguli urmărește un nou început în construcția metodică. 2.4.3. Între Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală Diferența dintre cele două lucrări despre metodă este fundamentală. Prima lucrare urmărește să constituie o metodologie pornind de la o seamă de reguli ce trebuie respectate pentru ca intelectul nostru să se îndrepte spre cunoaștere. Dincolo de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Diferența dintre cele două lucrări despre metodă este fundamentală. Prima lucrare urmărește să constituie o metodologie pornind de la o seamă de reguli ce trebuie respectate pentru ca intelectul nostru să se îndrepte spre cunoaștere. Dincolo de aceasta, celelalte lucrări carteziene urmăresc o pragmatică a metodei, în sensul aplicării acesteia într-un context clar delimitat. Faptul că Regulae ad Directionem Ingenii nu a fost publicată arată că dezvoltarea metodică carteziană se realizează în primul într-o componentă pragmatică elementele teoretice fiind doar enunțate în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceasta, celelalte lucrări carteziene urmăresc o pragmatică a metodei, în sensul aplicării acesteia într-un context clar delimitat. Faptul că Regulae ad Directionem Ingenii nu a fost publicată arată că dezvoltarea metodică carteziană se realizează în primul într-o componentă pragmatică elementele teoretice fiind doar enunțate în diverse contexte, dar nepublicate pentru publicul larg. Între toate lucrările filosofului francez, Discours de la methode poate fi considerat a fi cea care surprinde cel mai bine pragmatismul specific cartezian. Lucrarea ne dezvăluie modalitatea în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este vorba despre o metodă inductivă. Ea dezvoltă pas cu pas, pornind de la imediat spre abstract în cea mai coerentă formă logică posibilă. Cel de-al treilea principiu a fost inerent în anumite cauze, dar el constă în dezvoltarea unei pragmatici a științei. Dincolo de cunoaștere ca generalitate trebuiau urmărite și efectele obținute prin dezvoltarea noului imaginar. Această componentă pragmatică a fost în mod explicit enunțată de către Bacon, care prin sintagma Science is power reconsideră în mod radical relația știință - rezultate ale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai coerentă formă logică posibilă. Cel de-al treilea principiu a fost inerent în anumite cauze, dar el constă în dezvoltarea unei pragmatici a științei. Dincolo de cunoaștere ca generalitate trebuiau urmărite și efectele obținute prin dezvoltarea noului imaginar. Această componentă pragmatică a fost în mod explicit enunțată de către Bacon, care prin sintagma Science is power reconsideră în mod radical relația știință - rezultate ale acesteia. De fapt, întreaga operă baconiană poate fi considerată în sine o dezvoltarea a pragmaticii științei pentru că ceea ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]