19,544 matches
-
una ca să excludă pe cealaltă, sau nu exprimă opoziția lor inconciliabilă. În al doilea rând, exclude și formularea disjunctivă. Nu este vorba de a alege una dintre posibilități, excluzând-o în același timp pe cealaltă, sau de a acorda o preferință uneia, considerând-o pe cealaltă ca având o valoare suplimentară. Este clar că nu intenționează să folosească formula „în lumina Evangheliei și a experienței umane” în sens adițional. Nu lasă să se înțeleagă că omul se află înaintea unui izvor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
În urma unei analize atente a comportamentului lui Isus rezultă că el nu face nicio distincție între bărbați și femei, nici în momentul vindecărilor, nici atunci când iartă păcatele. În chemarea la urmarea lui cea mai strictă nu se poate observa vreo preferință pentru bărbați. Era imposibil, în societatea acelui timp, să pretindă femeilor o colaborare activă în scopul răspândirii Evangheliei, din cauza excluderii femeilor din viața publică și de la liturgia sinagogală. Isus, cu toate acestea, le-a permis să-l urmeze. Isus nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să permită creșterea numărului siturilor arheologice, exhaustiv cercetate. Potrivit dinamicii siturilor (Anexa II, hărțile I-III), putem constata locuirea aproape totală a teritoriului Moldovei, favorizate fiind unele microregiuni, zonele evitate fiind rare (în special cele inundabile sau instabile geografic). Remarcăm preferința locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele văilor, platourile înalte, de regulă zonele de podiș, întrucât puteau furniza condiții propice de viață: terenuri pentru agricultură, ape și păduri (datorită acestor factori, Podișul Central Moldovenesc și, implicit, Bazinul Bârladului a fost preferat de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar exclusiv naturale, cum ar fi pericolul triburilor migratoare (slavii, pecenegii, uzii). Dacă, în privința așezărilor, remarcăm o anumită predilecție a populației pentru unele zone, care ofereau protecție, în cazul necropolelor aceste reguli dispar, întrucât descoperirile funerare au infirmat existența vreunei preferințe, mormintele fiind găsite în mai toate formele de relief. În altă ordine de idei, cercetarea arheologică din spațiul Moldovei, pentru perioada amintită, cunoaște și îmbină două etape, petrecute și în bazinul bârlădean: una a descoperirilor întâmplătoare, care au scos la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
influența avansată a tehnicii metalurgiei bizantine s-au creat piese, în zone apropiate sferei lor de influență, fapt dovedit de unele motive ornamentale (figuri zoomorfe pe apendicele final al plăcii inferioare), de sorginte romană târzie, păstrate sau ușor modificate, datorită preferințelor sau intereselor solicitanților. Armele sunt slab reprezentate, pentru acest interval de timp, printre excepții numărându-se vârful de săgeată din fier, în trei muchii (pl. XIX/2), de la Fâstâci-Cozmești (Vaslui), comun multor exemplare din Moldova. Vestigiile amintite sunt datate în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
patrulateră, utilizate în scopul uscării sau prăjirii cerealelor, descoperite în apropierea vetrei, pe podeaua L6, de la Dodești - Vaslui. Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul, cunoscând o varietate de motive: linii lustruite, incizate și vălurite, circulare, situate orizontal. Ca dispunere, se observă preferința pentru umeri, gât, și partea superioară în general a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate, în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în relief, cu forme de cruci simple sau pătrate, înscrise în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului) - județul Vaslui, Matca (punctul Pădurea Bujoru), Drăgănești (punctul Bursucărie) și Umbrărești (punctul Nord-Est de sat) - județul Galați: Din punct de vedere al amplasării geografice a siturilor funerare, în spațiul est-carpatic nu au existat preferințe ale comunităților umane pentru una dintre formele de relief, ci au fost „exploatate” majoritatea lor: colinele, șesurile, văile și terasele râurilor, platourile, amenajările artificiale ale solului (movilele) etc. Acest nonconformism este aplicat încă din perioada preliminară culturii Dridu, secolele VIII-IX
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
compararea celor două etape amintite se remarcă dublarea numărului de situri (240), în intervalul menționat, față de perioada veacurilor VI-VII (100). Din punct de vedere al dinamicii așezărilor și comunităților umane, în a doua jumătate a mileniului I se observă preferința locuitorilor pentru anumite zone geografice, inclusiv cea a bazinului, unde s-au identificat peste jumătate din totalul așezărilor umane. Creșterea numărului populației autohtone, în perioada secolelor VIII-XI, se datorează unui climat politic mai liniștit, ca urmare a retragerii grupurilor slave
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
jumătate din totalul așezărilor umane. Creșterea numărului populației autohtone, în perioada secolelor VIII-XI, se datorează unui climat politic mai liniștit, ca urmare a retragerii grupurilor slave și prin impunerea unor relații pașnice cu triburile turanice. Din punct de vedere geografic, preferința comunităților pentru văile și cursurile unor râuri (Bârlad, Șacovăț, Berheci, Zeletin, Stavnic) s-a materializat în stabilirea și practicarea ocupațiilor de bază, permise de un habitat, ferit de pericole multiple. Hidronimele din Bazinul Bârladului reflectă comuniunea om-natură: văile Coroiești, Tutova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Sultana - Călărași, Obârșia Nouă - Olt, Albești-Sighișoara și Bratei (așezarea și cimitirul nr. 2) - Sibiu, Biharea - Bihor, Țaga - Cluj etc. Printre siturile din secolele VIII-XI menționate, o mare parte aparține bazinului bârlădean (un total de 240 vestigii), fapt ce denotă preferința autohtonilor pentru arealul respectiv și contribuția semnificativă la totalul descoperirilor de pe teritoriul Moldovei. Totodată, acest spațiu nu a făcut excepție de la cursul firesc al derulării evenimentelor, încadrându-se, cu mici excepții datorate lipsei unei cercetări extinse (număr mic de locuințe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un climat politic ceva mai liniștit, datorat unor relații pașnice cu migratori (pecenegii, uzii), precum și adaptarea la noile condiții a populației autohtone. Totodată, nu toată aria bazinului a fost afectată de prezența turanicilor, idee susținută de argumente arheologice ce indică preferințele acestora pentru un mediu propice creșterii animalelor, se pare zona actuală a orașelor Bârlad, Vaslui și Galați, unde s-au descoperit cele mai multe morminte alogene. Statistica siturilor descoperite în bazin indică o dublare a numărului, de la o etapă culturală la alta
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința pentru umeri, gât, în general pe partea superioară a recipientelor, dar uneori erau aplicate pe întreg vasul. Buzele erau decorate în interior și în exterior, iar fundul era ștampilat în relief, cu forme de cruci simple sau pătrate, înscrise în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să le adapteze spațiului românesc, de la modul de construcție și unelte, moneda bizantină din bronz (cunoscută datorită intensei circulații), până la utilizarea unor accesorii vestimentare, care reprezentau „moda timpului”. Din punctul de vedere al răspândirii teritorial-geografice a așezărilor, s-a remarcat preferința locuitorilor pentru anumite zone, prielnice ocupațiilor, dar în cazul pericolului extern comunitățile bazinului bârlădean au fost nevoite să caute alte locuri, favorabile traiului, ferite natural și care să permită un grad sporit de siguranță (poienile, prisăcile sau hățișurile pădurilor). În
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Partidul Național Socialist German al Muncitorilor (Nazionalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei -N.S.D.A.P), În fruntea căruia se afla Hitler, a ieșit pe primul loc la alegerile legislative din 31 iulie și din 6 noiembrie 1932. Ca o consecință logică a preferinței electoratului german, președinele republicii, Paul von Hindenburg, Îl desemnează pe Adolf Hitler cancelar al guvernului german, la 30 ianuarie 1933. Apoi, la 5 martie 1933, În urma unor noi alegeri parlamentare, N.S.D.A.P. obține o majoritate zdrobitoare de voturi. Abia În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
eu chiar sunt atras de bărbați. S-a descoperit că există o genă care ne face așa <victor>: nu există nici o genă. Se numește ‚orientare sexuală’ așa cum eu pot fi orientat spre liberali, spre ortodoxie sau spre poezie. Este o preferință, poate chiar de moment <victor>: sexual, și mie îmi plac mai mult femeile brunete. Soția mea e brunetă <daniele 38>: OK. Bye! Hm... să vedem mai departe... fetiza, mda... felicia 28... hera... hera? <victor>: hi, hera <hera>: hi <victor>: busy
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
duminica, se rugau pentru odrasla lor, nu comiteau jafuri, nu se prostituau, erau chiar respectate, pentru arta lor: cîntau Într-o orchestră simfonică, violoniste. Admirate, cînd una, cînd cealaltă: aveau momente solistice mult aplaudate. Publicul nu era interesat, atunci, de preferințele lor sexuale. Unii spectatori, dacă ar fi știut, le-ar fi ascultat cu și mai mult interes, pentru a desluși, cît de cît, diferența - dacă ar fi fost vreuna - dintre măiestria unor artiste atinse de păcat și aceea a unora
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sultanul a hotărât, ce ar mai fi de zis? șopti Iuliana, încântată de atitudinea lui. Odată ajunși în supermarket, s-au grăbit să cumpere tot ce li s-a părut că este necesar, după ce, în prealabil, s-au consultat asupra preferințelor, iar la final, Eugen a strecurat în coș o sticlă de șampanie, iar Iuliana a adăugat căpșuni, fructele ei preferate. Cumpărăturile constituiau parcă un preludiu Tainicele cărări ale iubirii pentru ceea ce, în mintea fiecăruia, se profila a se întâmpla, pentru că
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de subtili, de talentați, de mari artiști, la Veneția devenim niște figuranți, niște umbre halucinate care se plimbă de colo-colo fără țintă... Debray este foarte supărat în special pe faptul că Veneția a devenit un oraș fără venețieni, de unde și preferința lui pentru Neapole. Și este adevărat că napolitanii sunt vizibili, chiar prea vizibili, mișună pe străzi, în cafenele, în piețe, sunt invadatori, mulți, nestăviliți, gureși, agitați, mai plini de viață decît oricare altă comunitate umană... La Neapole turistul se face
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în Statele Unite, chiar dacă apelativul made in Usa va rămîne veșnic invizibil pentru ceilalți, înscris pe o minusculă etichetă interioară. Chiar și atunci cînd tricoul purtînd marca made in Usa este ceva mai scump decît cel purtînd marca made in romania, preferința cumpărătorului va merge tot spre primul. A avea pe sine o etichetă cu parfum american e ca și cum ți-ai fi rezervat o fereastră secretă spre vis. Exact la fel se întîmplă și cu romanul american. Cînd o poveste de dragoste
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fel, oglinda ta. Dorești să-l descriem cît mai amănunțit de la început ? am înțeles, GUȚĂ. mă bucur că nu optezi pentru soluțiile facile. Personajul se va contura așadar treptat. Dorești să-i dăm un nume de la început ? Dacă ai o preferință notează, dacă nu putem să-l numim deocamdată X, ca și cum ar fi o necunoscută într-o ecuație. Țin să-ți comunic, partner, că pînă în prezent ne aflăm în cel mai bun raport timp-rezultat. altfel spus am avansat mult într-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Vai, ce fericiți trebuie să fiți! Ana privi cu o atenție obsecvioasă toată casa, admirând totul, lăudă tot ce i se servi și ascultă cu o atenție respectuoasă toate instrucțiunile Aglaei. Afectă a fi foarte îngrijorată că nu cunoaște bine preferințele lui Titi și o rugă pe "maman" să-i spună tot ce crede că e necesar să facă pentru menajarea lui. Fu veselă, fără cinism, și izbuti cu îndemînare să fie de acord în toate ideile cu Aglae. Titi părea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nimeni". Marele talent și modernitatea lui Călinescu se relevă în primul rând în modul cum romancierul își construiește personajele. Acestea sunt definite în spiritul realismului balzacian, deducîndu-se caracterul și preocupările lor din modul cum se îmbracă, după mediul ambiant, după preferințele pentru jocuri de societate sau întruniri familiale. Pe de altă parte, imaginea personajului este și mai veridică atunci când sunt prezentate și părerile celorlalți eroi despre ei înșiși. Cele mai multe impresii sunt legate de Aglae Tulea. În timp ce Otilia o acceptă așa cum este
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care preferă gândirea vrea ca ea să fie organizată, tipul care preferă sentimentul dorește ca ea să fie acceptabilă din punct de vedere uman iar cel intuitiv vrea să-și permită modalități diferite de creștere și de îmbunătățire. Astfel de preferințe diferă în cazul orientărilor opuse, în baza dispozițiilor interioare de care dispune fiecare. De exemplu, o soră extravertită este fericită pentru că tinde să se orienteze spre exterior și să focalizeze percepția și judecata ei asupra lucrurilor și asupra persoanelor, în timp ce
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
posibilitatea de a le folosi pe ambele, preferă să folosească în mod satisfăcător o mână sau alta (în funcție de faptul dacă este dreptace sau stângace), influențată fiind de propriile obișnuințe și de sistemul educativ în care a crescut. În baza propriilor preferințe, un extravertit, care preferă cu precădere atitudini de deschidere față de lumea externă, este un indiciu al faptului că, în experiențele sale de viață din trecut, a manifestat mai mult acest aspect al personalității sale și că, probabil, a făcut experiențe
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
aspect în activitățile și relațiile sale. Asta spre deosebire de un introvertit care, dimpotrivă, preferă activități și relații care sunt bazate pe lumea sa internă. Și el a avut cu siguranță parte de experiențe în trecut ce au înlesnit această atitudine și preferința lui pentru introversie și care au influențat comportamentele sale. Orice preferință are, deci, valoarea ei pentru fiecare individ deoarece corespunde modului în care el a învățat să folosească modalitatea sa de a se raporta cu sine și cu ceilalți. Recunoașterea
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]