4,198 matches
-
asemenea analiză are în vedere fenomene și procese detectabile cu mijloace obiective la un palier obiectiv, independent de palierul conștiinței. Acest palier cuprinde, de asemenea, evidențierea problemelor-cauză: factorii, condițiile care generează problemele-stare. Sunt incluse aici teorii explicative ale fenomenelor negative problematice. O asemenea analiză conferă instrumentul predicției apariției problemelor sociale și a dinamicii lor. 2. Diagnoza formelor de conștientizare a problemelor sociale - după cum s-a văzut, conștientizarea problemelor reprezintă un palier esențial al dinamicii problemelor sociale. Acestea nu sunt simple epifenomene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale printr-o „critică din trecut”, care îmbogățește conținutul empiric al teoriilor actuale prin extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de ruinare a vechii clase a nobilimii. Sociologii care au urmat generației pașoptiste și îndeosebi cei ai epocii interbelice au avut de explorat o societate diferită, mult mai diferențiată, cu o plajă diversificată de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX se prezenta ca un spațiu de tranziție de la vechea ordine patriarhală la ordinea capitalist-mercantilistă și începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura și obiectivele Clubului de la Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa unui om de afaceri italian, Aurelio Peccei, și a unui om de știință scoțian, Alexander King, această organizație nonprofit a avut, de la bun început, ca scop
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profunde a naturii problemelor contemporane în toată complexitatea lor - cuprinzătoarea gamă a problemelor globale (de ordin politic, social, economic, tehnologic, ecologic, psihologic, cultural) a fost desemnată de Clubul de la Roma cu termenul problematica mondială (the world problematique). identificarea și analiza problematicii mondiale dintr-o perspectivă interdisciplinară și pe termen lung focalizată pe acele politici sociale ce au un impact hotărâtor inclusiv asupra generațiilor viitoare (întrucât Clubul a realizat că tocmai o asemenea perspectivă este neglijată de guvernele și factorii de decizie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economiști europeni. Grupul - ulterior Club - se autodefinea ca „grup de cetățeni ai lumii care împărtășesc aceleași preocupări pentru viitorul omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor de decizie”. Inițial, sub aspectul organizării, acest grup își merita pe deplin numele de „club”: domnea o informalitate totală - Clubul nu avea statut, sediu, buget și structură internă, iar toți membrii, fie foști președinți de state
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
globale scrupulos identificate și definite au rămas pe agenda Clubului: dezvoltarea durabilă, mediul înconjurător, tendințele demografice, energia, educația și știința, sănătatea, valorile, munca, informația, dar mai ales marile discrepanțe în materie de dezvoltare economică și socială. Concluziile trase cu privire la aceste problematici erau prezentate factorilor de decizie publici și privați, nu numai sub forma sesiunilor de comunicări sau în cadrul conferințelor ori (mai recent) prin intermediul Internetului, ci mai ales sub forma Rapoartelor către Clubul de la Roma (procedura privilegiată specifică a Clubului). Trebuie însă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sesiunilor de comunicări sau în cadrul conferințelor ori (mai recent) prin intermediul Internetului, ci mai ales sub forma Rapoartelor către Clubul de la Roma (procedura privilegiată specifică a Clubului). Trebuie însă specificat că Rapoartele, deși au ca scop expunerea concluziilor esențiale asupra diferitelor problematici, o fac în spiritul aducerii în atenție și supunerii dezbaterilor a concluziilor trase. Rapoartele către Clubul de la Roma La sesiunea anuală de la Berna din 1972, găzduită de Guvernul Federal Elvețian și care întrunea 17 cercetători din cele mai diferite domenii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oameni, întreprinzătorii capitaliști, a căror existență era considerată de Schumpeter (1968) capitală pentru succesul sistemului. Ambele teorii își au originea în cercetări efectuate în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, așa că pot fi considerate de o relevanță problematică pentru tranzițiile de la începutul mileniului III, în ciuda numeroaselor lor dezvoltări mai moderne. În orice caz, cam atâta aveau la dispoziție politicienii tranzițiilor postcomuniste în momentul în care și-au asumat sarcina de a construi capitalismul în fostele societăți socialiste. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la un alt nivel, acela al tendinței de descentralizare administrativă a UE, de derogare a cât mai multor responsabilități la nivel statal și chiar regional. Politica regională comunitară manifestă un dinamism accentuat în ultimii ani, ceea ce atrage atenția asupra caracterului problematic al politicii regionale europene pe fondul extinderi fără precedent a Uniunii. La acestea se adaugă „aspecte ce țin de evoluția pieței interne și de noile tendințe în domeniile revoluției tehnologice și societății informaționale, ce reprezintă, deocamdată, provocări cu care se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale mileniului, care sunt propuse în scopul dezvoltării sociale, și prezintă, de asemenea, soluții pentru atingerea acestor obiective. Printre principalele cauze ale problemelor legate de starea de sănătate se numără, așa cum arată raportul, și problemele sistemelor sanitare. Se menționează ca problematice: • resursele limitate investite de unele guverne în asistența medicală și insuficiența resurselor pentru asistența primară; • inechitatea în oferta de servicii medicale (insuficiența resurselor dedicate mamelor și copiilor în mediul rural, spre exemplu); • ineficiența de organizare și de management financiar în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
scăderea constantă a prețurilor produselor agricole generează redistribuirea relațiilor de putere dinspre agricultură spre alte sectoare. Concomitent cu acest transfer de putere, crește diferența dintre veniturile din agricultura și veniturile din alte ramuri. Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al protecției mediului este superficial tratat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În 1938, exporturile românești către Statele Unite depășiseră 2,5 milioane de dolari, pe cînd în 1946 ajunseseră la doar 33.000 dolari 356. În rapoartele economice primite de la Misiunea Statelor Unite din București se arăta că 1946 era un an extrem de problematic. Inflația monetară care începuse să se facă simțită în 1945 a scăpat de sub control în 1946; o secetă serioasă din nord-estul țării a cauzat mari daune și a zădărnicit planurile guvernului de a da alimentele în contrapartidă, pentru importurile de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
explicat că Administrația s-ar fi opus propunerii în mod public, dar în particular i-ar "determina pe prietenii noștri s-o sprijine". Dacă această strategie ar fi dat greș, Nixon dorea ca Mills să se gîndească la separarea întregii problematici a acordării Clauzei țărilor fără economie de piață, inclusă în Capitolul V al proiectului, de restul legislației comerciale 1594. Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington Evenimentele petrecute în România în această perioadă nu avuseseră un impact prea mare asupra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și de conducerea de la București a avut un impact asupra Senatului. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, senatorul Danforth, din Missouri, l-a prezentat pe primul martor, pe senatorul Henry Jackson, ca fiind, "fără îndoială, un lider, în Congres, în privința întregii problematici a drepturilor omului în Europa de Est și a politicii de emigrare". Jackson l-a sprijinit totalmente pe președinte. Acesta considera că Paragraful 402 al Legii comerciale a făcut exact ceea ce urmăriseră el și Charles Vanik. "Zeci de mii de oameni, creștini
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politicii regretului" (Nienass, 2013). Politica românească a regretului. Restructurări ale memoriei naționale. Statul român s-a racordat cu întârziere la noua cultură europeană a căinței, exprimându-și regretele formale prin două documente menite să reconcilieze societatea românească cu trecutul său problematic. România s-a alăturat galeriei de "state ale părerii de rău" (Lind, 2008: sorry states), împărtășindu-se astfel din cultura căinței, odată cu asumarea Raportului Final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România (Wiesel, 2004). Raportul, comisionat de președintele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți" întrebări ce se solicită a fi adresată în vremurile post-autoritare ridică problema modului cum ar trebui abordat și administrat trecutul dictatorial "Cum trebuie societățile [democratizate] să se raporteze la trecutul lor problematic?" (Teitel, 2000, p. 3). Ca regulă generală, trecerea bruscă de la un regim politic la o altă formă de organizare politică (fie că se face prin revoluție sângeroasă, revoluție "de catifea", sau printr-o lovitură de palat) antrenează un proces de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comisionarea adevărului istoric prin comandă politică, ca bază pentru condamnarea unui regim politic, în condițiile în care concluziile "procesului comunismului" au fost deja ante-pronunțate. Comisia s-a achitat de sarcina care i-a fost fixată, ignorând toate aceste chestiuni profund problematice, care pun sub semnul întrebării întreaga validitate a demersului analitic realizat în paginile Raportului, și ridică alte îngrijorătoare semne de întrebare cu privire la statutul epistemic general al istoriografiei sponsorizate statal: care este validitatea epistemologică a adevărului istoric (pre-concluzionat) produs la comandă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu și-au meritat soarta. Desigur, ca indicator al nostalgiei comuniste, această evoluție a opiniei publice înspre dezavuarea condamnării la moarte și executării lui Nicolae și Elena Ceaușescu este problematică. Este dificil de determinat cu precizie cât este vorba de nostalgie și cât este vorba de considerații morale care nu nimic de-a face cu nostalgia după comunism. Însă per total, metamorfoza spectaculară a opiniei publice românești cu privire la executarea soților
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1852] și prin aceasta, în vederea pășirii spre un viitor democratic. Totuși, după cum se va vedea imediat, confruntarea trecutului prin criminalizarea sa nu este singura posibilitate din gama de opțiuni disponibilă actorilor politici care dețin frâiele puterii în ordinea curentă. Moștenirea problematică a trecutului poate fi administrată în două maniere complet diferite: 1) printr-o strategie evitaționistă, care presupune implementarea unei "metodologii a uitării" derulate sub patronajul unei "politici a amneziei" cu privire la trecutul dificil; 2) prin strategii confruntaționiste, care presupun reglarea conturilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul dificil în uitarea colectivă. Elocvent în acest sens este exemplul furnizat de gestionarea trecutului franchist în Spania post-autoritară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
post-franchistă a optat pentru "instituționalizarea uitării" (Grosescu și Ursachi 2009, p. 49) realizată prin legiferarea amnistiei generale; ii) prin promovarea uitării survenite pe cale naturală, odată cu trecerea timpului și cu dispariția biologică a purtătorilor amintirilor de primă mână referitoare la trecutul problematic. Această strategie din urmă a fost angajată de Rusia post-sovietică, a cărei elită politică a eludat sistematic confruntarea cu trecutul. În ambele cazuri, statul posttotalitar pus în fața situației de a administra o moștenire istorică dificilă recurge la "politici ale amneziei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist prin supunerea acestei perioade unui proces de criminalizare, judecare și în cele din urmă de condamnare ca "ilegitim și criminal". Stăpânirea trecutului (eng. mastering the past, germ. Vergangenheitsbewältigung) presupune inițierea unor proceduri oficiale de reglare a conturilor cu trecutul problematic moștenit de societatea curentă în urma tranziției către o ordine politică posttotalitară. Cea mai frecvent utilizată modalitate de luare în stăpânire a trecutului este prin criminalizarea sa, prin instituirea unei "justiții tranziționale". Prototipul justiției tranziționale este reprezentat de procesele de la Nürnberg
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și o dimensiune politică. Fundamentalismul islamic acționează împotriva influențelor Occidentului, și mai ales împotriva SUA. Fundamentalismul islamic impune regimuri politice dictatoriale având la bază Coranul și Sharia (legea islamică). Alte caracteristici ale fundamentalismului islamic sunt: o inflexibilitate în abordarea unor problematici majore privind societatea în ansamblu; o intoleranța și fanatismul religios; o comiterea de acte teroriste în numele credinței; o respingerea culturii occidentale; În același timp, există și o tendință de modernizare și laicizare, prezentă în numeroase state islamice (Turcia a devenit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
adversarii sunt opozivi și inventivi, solicitând mișcări originale în condiții variabile. Învățarea motrică realizată la nivelul de priceperi, deprinderi sau obișnuințe, se dublează prin însușirea unor noțiuni și concepte care determină efectuarea de judecăți și raționamente din partea subiectului, în situații problematice. Kurt Egger, Malcolin și Heidelberg citați în ,,Manualul de educație fizică în școală” (1994), consideră că învățarea motrică cuprinde trei tipuri distincte: * învățarea prin condiționare are la bază ipoteza existenței unei relații între situația de învățare și comportamentul învățat. La
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]