4,180 matches
-
Institutul Pedagogic Iași (1957-1958), Casa de creație și Școala nr. 17 (1960-1965), Liceul Pedagogic Iași (1966-1973). După pensionare continuă să funcționeze în învățământ la cererea Inspectoratului Școlar Județean Iași, care nu a putut renunța la activitatea sa datorită înaltului său profesionalism, experienței acumulate în activitatea didactică și principialității sale în organizarea și conducerea procesului de învățământ. Astfel, a funcționat la Liceul Emil Racoviță Iași, Școala generală nr. 5 Iași. În anul 1970 a fost numit ca inspector școlar în cadrul Inspectoratului Școlar
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la Iași la Școala de psihiatrie inaugurată de acad.dr. Constantin Parhon și continuată de urmașii acestuia, renumiții profesori dr. Leon Baliff, Petre Brânzei, Tadeusz Pyrojinski, se numără și medicul dr. Nicolae Paruș, de la Spitalul Socola din Iași. De un înalt profesionalism, doctorul Nicolae Paruș și-a orientat activitatea de medic de clinică și cercetător, în principal, spre influența alcoolului asupra condiției socio-umane. Ani de-a rândul a făcut parte din Comisia de expertiză a capacității de muncă în domeniul psihiatriei. A
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
desfășoară activitatea didactică la disciplinele de Tehnologia fibrelor artificiale și Chimia lemnului, la care contribuie în măsură importantă la organizarea laboratoarelor și la asigurarea unor lucrări la disciplinele Chimia lemnului și Tehnologia fabricațiilor hidrolitice, pe care le-a onorat cu profesionalism, până la sfârșitul vieții. Între 1965 și 1972 a îndeplinit funcția de conferențiar, iar din 1972 a fost titularizat, prin concurs, profesor în cadrul Catedrei de celuloză, hârtie și fibre artificiale. În 1963, obține titlul de doctor inginer cu teza Metode moderne
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
dumisale de conducere. Nuanțat, de altfel. Însă cel mai dur am fost, cred, atunci când s-a declarat învins de Securitate. Acum, d-sa susține că spusele, comise pe undeva pe la Timișoara, i-ar fi fost răstălmăcite de presă. Dat fiind profesionalismul și onestitatea cu totul problematice ale presei aborigene, nu exclud acest lucru. Doar că asta am auzit cu toții atunci și la asta am reacționat cei care am reacționat. Mă uit acum la d-l Constantinescu la televizor, de câte ori am ocazia
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
patronatul fiind destul de diferit, iar o parte internațional, se păstrează un anume pluralism mediatic, iar intervenția surselor alternative de pe Internet face presiune pentru păstrarea, măcar, a unei aparențe de obiectivitate. Mai îngrijorător decât eventualele dependențe mi se pare a fi profesionalismul redus al presei noastre și al media în general. Dacă trecem de la informație unde e uimitor ce rapid un zvon devine știre! -, la programele poreclite de "divertisment", e dezastru total. În genere, au fost preluate formate străine mediocre, pe care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să se teamă, și îmi dau seama, ca dintr-un eșantion, cât de mare trebuie să fie corupția din domeniu. Presa de la începutul anilor '90 nu era ea foarte calificată profesional, dar măcar nu i se putea contesta onestitatea. În ceea ce privește profesionalismul, îmi amintesc că umbla o vorbă: "avem mai multe ziare decât ziariști". Acum, lucrurile nu sunt foarte diferite din acest punct de vedere decât că e mai calificată în modul de a face porcării!, dar a dispărut aproape cu totul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că dacă apropierea afectivă nu a fost posibilă atâta timp cât cele două au locuit împreună, acum când mama se află la o distanță atât de mare, șansele sunt foarte reduse. Percepția problemei clientei de către cei din jur. Profesorii sunt încrezători în profesionalismul asistentului social si al echipei care acționează în direcția îmbunătățirii relației mamă - fiică, bazându-se si pe potențialul intelectual al elevei. Evaluarea inițială. Consolidarea relației afective mamă - fiică este absolut necesară. O relație eficientă ar contribui la restabilirea echilibrului în ceea ce privește
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
Morariu, Traian Gherman) fac și ele obiectul unor studii aplicate. Anuarul s-a bucurat de o foarte bună primire din partea specialiștilor. Ei au remarcat ținuta științifică a publicației (Ion Bianu, Jack Byck, H. H. Stahl, Ovidiu Bârlea), densitatea materialelor și profesionalismul cercetătorilor (Mircea Eliade), autoritatea în materie a celor ce semnează articole. După două încercări rămase fără rezultat datorită contextului cultural-politic, publicația, numită acum „Anuarul de Folclor”, reapare în 1980, patronată de Sectorul de etnologie și sociologie de pe lângă Centrul de Științe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
semidoctismul unor jurnaliști etc.26nu caracterizeză totuși întregul fenomen în ansamblul său. Chiar dacă publicațiile care sunt definite de trăsăturile menționate anterior sunt cantitativ majoritare la scară mondială, ele nu anulează rolul și valoarea acelei părți a presei care demonstrează înalt profesionalism și onestitate în informarea corectă a cititorilor 27. Dincolo de caracteristicile comune tuturor publicațiilor (precum statutul juridic, datele tehnice ale fabricației, originalitatea conținutului) și specificitatea audienței fiecărui titlu constituie un obstacol în calea studiului global al presei. Istoricul presei este nevoit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
evita unele puncte de vedere legate de temele religioase care nu erau în concordanță cu poziția și viziunea Bisericii. Ca și în alte domenii, erau necesare: un studiu serios, reflecție, o doctrină solidă și precizie în limbaj, adică existența unui profesionalism 77. Existau ziare considerate "anticatolice", care de fapt nu erau eretice, ambigue sau opuse credinței, ci emiteau opinii în legătură cu aspecte în privința cărora Biserica nu a manifestat o anumită poziție. Ziarele contrare credinței nu erau numai cele care scriau erezii, ci
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea, consistența și profesionalismul celor care l-au realizat. S-a păstrat însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie prin munca efectivă în domeniile unde erau specializați. Autorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
respectului față de sine. Sănătate O regiune dezvoltată este o regiune care beneficiază de infrastructura necesară menținerii sănătății populației ei și de prezența personalului medical care să acopere cât mai multe specializări în domeniu și care să acționeze prompt și cu profesionalism în întâmpinarea cazurilor patologice și în prevenirea acestora. Indicatori regionali precum numărul de spitale ce revine unei regiuni sau numărul de cabinete medicale, numărul paturilor din spitale și câte paturi revin la 1000 locuitori, prezintă o parte a infrastructurii medicale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
explică cererea de asistență medicală și dezvoltarea medicinei. Prognosticarea și diagnosticarea, ipotetice sau reale, au făcut apel la antecedente și antecedenți, la colaterali și mod de viață, la ambient și uneori la astre și zei, dar întotdeauna la intuiția, dotația, profesionalismul medicului. Medicina mesopotamiană nu putea să nu-și convertească scânteierile, strălucirile prin influențe în istoria cultural-medicală a egiptenilor, grecilor, evreilor și de aici pe continentele de contact. Cererile claselor conducătoare de a consulta sau angaja la curți, pe cei mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a țării. Alt medic ștefan Vasile Episcopescu, publică Apele metalice ale României Mari (1837) urmată de Oglinda sănătății și frumuseții omenești (1843), și Practica doctorului de casă (1846). În Transilvania guvernată medical de legile sanitare imperiale austriece se distinge prin profesionalism medical, erudiție și energie medicul Vasile Popp, cunoscător de limbi europene dar și de latină în care publică poeme, precum și teza sa de doctorat în medicină (1817) fructificând folclorul înmormântării la români. în 1821 publică la Sibiu Despre apele minerale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
numit la școala Sf. Sava din București și numele său este Ion Manicat. Până la construirea unui spital pentru copii, în 1858 au fost doar proiecte, intenții. Iuliu Barasch a luptat pentru acest spital și l-a realizat conducându-l cu profesionalism. în Europa erau doar două. După Iuliu Barasch au urmat Gh. Atanasovici, M. Gh. Obedenaru, D. Sergiu ș.a. Dar primul medic pediatru propriu-zis este Constantin Nica, autorul studiului „Considerațiuni asupra pneumoniei la copii“ (1879). Profesorul M. Manicatide (1867 - 1954) funcționează
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aprecieri frecvente la adresa acestora, le oferă o largă autonomie. Între profesori se manifestă relații colegiale și prietenești. 2. Climatul angajat este determinat de comportamentul autoritar al directorului, care nu respectă competența cadrelor didactice. La rândul lor, profesorii dau dovadă de profesionalism, întrețin relații deschise, se respectă reciproc și cooperează, prețuiesc școala și îl ignoră pe director. 3. Climatul neangajat are caracteristici opuse celui angajat. În timp ce directorul este orientat spre profesori, îi stimulează și îi ferește de obligațiile administrative, profesorii nu-l
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
familie se limitează la sprijinirea școlii de către familie, mai ales în plan material și al disciplinei elevilor și a familiei de către scoală, in privința consilierii educaționale. Și elevii exprimă așteptări față de rolul profesorului, vizând mai ales competențele și gradul de profesionalism al acestuia. Un aspect important al acestor așteptări se referă la relația profesor - elev. Potrivit opiniei lui T. Parsons, în stabilirea acestei relații profesorul are de ales între: * a baza relația pe interacțiune sau pe indiferență; * a se limita la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ale unor scriitori clasici (Hendrik Conscience, Multatuli, Louis Couperus, Herman Teirlinck, Simon Vestdijk) sau contemporani (Heere Heeresma, Hugo Raes, Hugo Claus, Oek De Jong sau Jan Mens), autori cu stiluri foarte diferite, într-un efort de recreare, cu sensibilitate și profesionalism, a originalului în veșmânt românesc, cu grija pentru păstrarea specificului fiecărui autor. A tradus din germană studii dificile de teorie literară și estetică din Wolfgang Kayser, Karl Vossler ori Georg Lukács (capitolele XIV-XVI transpuse din Estetica reprezentând cam o treime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
faptul că unele comportamente ale părinților pot fi favorizate datorită dialogului cu școala; d. grupurile sociale implicate în instituția școlară (în special părinții și profesorii) au dreptul să influențeze gestiunea școlară. Există două teorii importante privind relația școală-familie: a. teoria profesionalismului care consideră ca un element esențial serviciul făcut altora, fără a gândi la avantaje personale; criteriile acestei teorii sunt: competența, servirea clienților, un cod de etică profesională; b. teoria schimbului care consideră acțiunea umană în funcție de un câștig personal; se consideră
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
Minunatele călătorii ale istoricului literar, VR, 1994, 2; Nicolae Turtureanu, Un critic în ținută de prozator, CRC, 1997, 3; Nicolae Crețu, Hermeneutice drumuri șerpuitoare, CRC, 1997, 3; Ioan Holban, Se călătorește altfel, se gândește altcum, DL, 1997, 27; Liviu Grăsoiu, Profesionalismul și talentul cercetătorului, LCF, 1997, 39; Dicț. scriit. rom., II, 251-252; Gabriela Duda, Un „ospăț” al cuvintelor și al spiritului, CL, 1999, 9; Antonio Patraș, Semnele lui Cronos, CL, 2000, 6; Simion, Ficțiunea, III, 44-46; Petraș, Panorama, 288-290; Mircea Ghițulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
prevadă disponibilitatea organizației de a încerca, prin toate mijloacele de care dispune, să ofere oportunități egale și acelora cu incapacități fizice; 2) politici de angajare care pot cuprinde mai multe aspecte, ca de exemplu: menționarea explicită că organizația este dedicată profesionalismului în tot ceea ce face; angajamentul ferm de a dezvolta cariera fiecărui angajat; dorința organizației de a promova din interior, dar și intenția acesteia de a realiza, din când în când, o infuzie de personal nou, de „sânge sau suflu proaspăt
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
comunismul românesc (coautori: Paul Cernat, Ion Manolescu, Ioan Stanomir), premiul pentru debut al revistei Observator cultural pe anul 2007 cu Mateiu I. Caragiale fizionomii decadente, premiul "Ion Cantacuzino" al Uniunii Cineaștilor din România, Asociația Criticilor de Film pe 2008 pentru profesionalismul întregii activității publicistice, Premiul (Cartea anului 2009) a USRFiliala Dobrogea pentru volumul Cinema (povestiri) (2009). Este membru USR și UCIN din 2010, membru RAAS (Romanian Association for American Studies), membru ALGCR, cronicar de film și redactor adjunct al revistei România
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
voce, mișcări discrete etc., o impresie. Este felul În care Îi afectăm pe alții prin aspectul nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
I. L. Caragiale arată că presa, deși se bucură de o libertate absolută, nu a adus nici un serviciu teatrului „ajuns astăzi În desăvârșită decădere”. Critica are o funcție constructivă „asupra mersului lucrurilor publice”, dacă aceasta este cinstită cu adevărat. Lipsa de profesionalism a gazetarilor, uneori chiar lipsa onestității este măsura criticii teatrale. Pe bună dreptate dramaturgul se Întreabă: „cum se face critica teatrală la noi?” Beneficiind de intrare gratuită, uneori „de câte o lojă, tot fără bani” de intrare deschisă la „toate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în lumină imobilismul geografic al poporului român. După febra latinistă creată de istoriografia Școlii Ardelene, în care ficțiunea și facticitatea erau croșetate într-o singură relatare a trecutului poporului român, sobrietatea analitică adusă de A.D. Xenopol induce un suflu de profesionalism în cercetarea istorică. În Cursul de Istoria Românilor (1897), o sinteză tip manual a monumentalului tratat Istoria Românilor din Dacia traiană (1888-1893, apărută în șase volume), Xenopol utilizează scalpelul analitic al istoricului pentru a decupa trecutul românesc în patru mari
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]