4,664 matches
-
important răspuns proliferativ al fibroblastelor în stadiile precoce (mai intens decât cel din stadiul terminal), iar EGF are efect mitogenic mai scăzut asupra fibroblastelor ADPKD, decât asupra fibroblastelor clasice. In vivo, se pare că rolul esențial revine aFGF, care comandă proliferarea celulară interstițială și mărirea MEC. Reglarea se face în manieră autocrină, însăși fibroblastele ADPKD, sintetizând și eliberând cantități crescute de aFGF. aFGF se leagă de heparan-sulfații din matrice (formă inactivă); ulterior va fi eliberat, ceea ce implică o activitate proteolitică extracelulară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
trebuie accentuată și lărgită bucla de reglare autocrină menționată anterior, conform căreia producția crescută de aFGF stimulează creșterea sintezei de fosfatază alcalină care, consecutiv, eliberează mai mult aFGF biologic activ de la nivelul membranei. 2. Celulele de tapetare chistică procese de proliferare și dediferențiere Dezvoltarea chistului nu poate fi explicată decât prin coexistența unei proliferări celulare. Această proliferare este reglată prin mecanisme intracelulare și extracelulare, și anume: acțiunea factorilor de creștere solubili, expresia receptorilor pentru factorii de creștere, existența semnalului de transducție
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
crescută de aFGF stimulează creșterea sintezei de fosfatază alcalină care, consecutiv, eliberează mai mult aFGF biologic activ de la nivelul membranei. 2. Celulele de tapetare chistică procese de proliferare și dediferențiere Dezvoltarea chistului nu poate fi explicată decât prin coexistența unei proliferări celulare. Această proliferare este reglată prin mecanisme intracelulare și extracelulare, și anume: acțiunea factorilor de creștere solubili, expresia receptorilor pentru factorii de creștere, existența semnalului de transducție relevant în activitatea mitogenă; expresia proto-oncogenelor; MEC sediul de localizare a factorilor de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
stimulează creșterea sintezei de fosfatază alcalină care, consecutiv, eliberează mai mult aFGF biologic activ de la nivelul membranei. 2. Celulele de tapetare chistică procese de proliferare și dediferențiere Dezvoltarea chistului nu poate fi explicată decât prin coexistența unei proliferări celulare. Această proliferare este reglată prin mecanisme intracelulare și extracelulare, și anume: acțiunea factorilor de creștere solubili, expresia receptorilor pentru factorii de creștere, existența semnalului de transducție relevant în activitatea mitogenă; expresia proto-oncogenelor; MEC sediul de localizare a factorilor de creștere, reglator al
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dispuse la întâmplare, fie proiecții intrachistice papilare sau micropolipi pedunculați, cu miez de țesut conjunctiv vascularizat; tipul neoplazic, în care celulele se transformă malign, generând tumori epiteliale solide. Studii in vitro (9) au demonstrat o creștere intrinsecă a potențialului de proliferare a celulelor epiteliale ADPKD, datorată capacității lor de diviziune, mai mare decât la populațiile celulare normale. Hiperstimularea este realizată în urma intervenției EGF și TGFa, cu efecte mitogene și, implicit, acțiune chistogenă. EGF (16), posibil sintetizat de celulele epiteliale, este considerat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sfere chistice, stabile geometric; apariția chiștilor se face în 18-24 ore, iar un chist conține în jur de 50 de celule (la care se ajunge pornind de la o celulă individualizată sau de la agregate mici, cu mai puțin de 5 celule). Proliferarea celulară are loc concomitent cu procesul de dediferențiere. Dediferențierea este definită prin apariția unor modificări în biologia intimă a celulei: schimbarea polarității, dobândirea unor proprietăți secretorii (transformări morfologice cu semnificație deosebită, deoarece în patogeneză se insistă asupra rolului polarității celulare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
special apical. Sintetizând, putem concluziona că celulele epiteliale de tapetare (comparativ cu celulele epiteliale renale normale) sunt celule polarizate, caracterizate prin prezența unor proteine membranare cu localizări anormale, în paralel cu absența altora. Anomaliile de structură și localizare, corelate cu proliferarea celulară și secreția de fluid și ioni, sunt implicate în patogenia bolii, conducând la formarea chiștilor. Aceste procese au ca substrat dereglarea unui factor celular care controlează proteinele normale din celulele epiteliale renale sau menținerea celulelor epiteliale renale într-o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mase de țesut mesenchimal nediferențiat, care poate conține mușchi neted sau insule de cartilagiu hialin (planșa 5). 3. ARPKD Tabloul morfologic este caracterizat prin afectarea renală bilaterală, asociată cu fibroză hepatică congenitală (lărgirea spațiilor porte, lărgirea masei de țesut conjunctiv, proliferarea de ducte biliare). în perioada embrionară, în uter, este tipică apariția de oligohidramnios, urmată, consecutiv, de hipoplazie pulmonară. Macroscopic, rinichii sunt foarte mari, având tendința de a umple spațiul retroperitoneal și de a disloca/înlocui conținutul abdominal; suprafața externă este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de 30 de ani, atunci, cel mai probabil, individul respectiv nu a moștenit boala (9). La început, chiștii sunt puțini și mici, adesea unilaterali; numărul și dimensiunile lor cresc progresiv, pe tot parcursul vieții, prin mecanisme complexe ce implică creșterea proliferării celulare, alterarea secreției și anomalii ale matricei extracelulare (vezi capitolul 5). La vârsta de 50 de ani, mai ales la bărbați, volumul chiștilor poate fi enorm, rinichii atingând până la 40 cm lungime și 8 kg în greutate (6). Datorită creșterii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în 50-90% din pacienții peste 40 de ani. Există totuși și cazuri la care este posibil ca degenerescența chistică să existe, dar să fie discretă, necomplicată și neexprimată până în decada a opta sau a noua de viață. Dacă procesul de proliferare celulară tubulară nu este însoțit de hipersecreție, atunci în rinichi se pot forma adenoame; ele sunt prezente la 22% din bolnavii cu ADPKD (9, 15). Incidența carcinomului cu celule renale în ADPKD nu pare a fi crescută (11), dar el
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Perturbarea este evidentă mai ales în stadiile incipiente de boală, deoarece ulterior intervine reducerea clearance-ului renal și a excreției fracționate a acidului uric, proprii insuficienței renale. Tulburări ale funcțiilor endocrine ale rinichiului Secreția de renină este crescută în ADPKD datorită proliferării celulelor producătoare de renină și ischemiei tisulare renale determinate prin compresiune parenchimului de către chiștii renali, cu stimularea sintezei de renină (6). Producția de eritropoietină este crescută în ADPKD (de două ori mai mare decât la pacienții cu alte boli renale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dintre pacienți prezintă HTA (3). Patogenia HTA secundară din ADPKD nu este încă elucidată; au fost implicate mai multe mecanisme: ischemia țesutului renal prin compresiunea determinată de chiști, cu atât mai importantă, cu cât chiștii sunt de dimensiuni mai mari; proliferarea celulară intensă la nivelul celulelor producătoare de renină; rareori, dar posibil compresiunea prin chist pe artera renală. pierderea de nefroni (în special datorită compresiunii exercitate de chiști pe nefronii normali), care are drept urmare instalarea IRC și retenția hidrosalină; Veriga patogenică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fi utilă și la om, dar numai pentru chiștii cu conținut scăzut de sodiu. Un alt mecanism important implicat în creșterea volumului chiștilor este acumularea de osmoli nerezorbabili prin descuamarea de celule de la nivelul epiteliului peretelui chistic, favorizată și de proliferarea celulară rapidă, intensă, de la acest nivel. Drogurile cu activitate antimitogenă ar putea limita turnoverul crescut al acestor celule, limitând în final creșterea chiștilor (astfel este explicat efectul benefic al metil-prednisolonului observat de unii autori). Modularea formării chiștilor în modelele de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
metil-prednisolonului observat de unii autori). Modularea formării chiștilor în modelele de boală polichistică renală la rozătoare (după Torres, 1998). O serie de intervenții terapeutice s-au dovedit eficace la unele modele animale de PKD. Dintre acestea se pot cita: controlul proliferării celulare cu lovastatin; blocarea funcției microtubulare cu paclitaxel; inhibitorii receptorilor pentru EGF diminuează dezvoltarea chiștilor în tubii proximali; inhibitorii secreției de fluide mediate de cAMP; reducerea inflamației interstițiale prin metilprednison, administrarea de bicarbonat de sodiu sau potasiu sau a citratului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu sarcina de îndeplinit (" Unde trebuie să ducem acest obiect?"); să împartă efortul ("Eu o să apuc de partea asta.") și să-și coordoneze mișcările (" Ridicăm când spun sus."). Cercetările empirice făcute în mari firme economice și financiare arată că în ciuda proliferări mijloacelor de comunicare interumană (înregistrare digitală audio și video, fax, telefonie fixă și mobilă sau atât de răspânditele aplicații e-mail și Messenger de pe Internet), eficacitatea comunicărilor scade pe măsură ce crește densitatea lor. Acest lucru pare paradoxal, dar urmărindu-se existența fluxului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
gradului de audiență a posturilor de televiziune care, în principal, sunt puse în slujba intereselor comerciale, puține cercetări s-au făcut pentru a surprinde mutațiile care s-au produs în concepțiile, atitudinile și comportamentele membrilor societății românești ca urmare a proliferării mijlocului numărul unu al mass-media, televiziunea. Dar, și numai prin simplă observație, putem constata felul în care creșterea impresionantă a consumului de televiziune a produs omogenitatea socială în acest domeniu. Laitmotivul discuțiilor cotidiene este reprezentat de aceleași știri și evenimente
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
asigurând orașelor debușeuri sigure, creând prin inițiativa și activitatea negustorilor germani un "imperiu maritim" în stare să rivalizeze cu toate statele care își disputau supremația în zonă166. Împotriva acestor orașe în care se respira un aer de libertate 167 -, limitând proliferarea și pretențiile lor, s-au ridicat marii baroni teritoriali (Landesherren), în demersul de a simplifica spre profitul lor Carta de privilegii. În tot cursul secolului al XIV-lea, aproximativ 20 de "case", unele mai puternice și mai ambițioase decât altele
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
marcat începutul unității naționale. VIII. ASCENSIUNEA PRUSIEI ȘI UNITATEA GERMANĂ 1. Prusia și Europa în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea Perioada anilor 1850-1860 a fost cu siguranță una de răspândire a științei și progresului, de proliferare a instituțiilor culturale 388. În anii '50, creșterea economică a fost remarcabilă, Germania transformându-se într-o putere industrială. Cu siguranță însă, ea este la distanță de Anglia în privința nivelului producției, dar ceea ce este important rămâne ritmul său foarte rapid
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
societăți", prin esență și definiție. Atunci în viața aceasta de azi suflă aerul uniform si fad al lumii viitoare" (P.Z.). Lumea viitoare profețită de Paul Zarifopol, dacă privim cu atenție, este una care a și venit, se manifestă în proliferarea nimicului globalizant, pe toate palierele sociale, sub dominația imperialismului economic. Divagînd în marginea neînțelegerilor inocente între public și artiști, încearcă să definească arta, artistul și să elimine multiplele confuzii care bîntuie așteptările omului obișnuit. "Oamenii care au cercetat de aproape
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este cuvîntul în libertate, voluptatea eminent socială provocată de ornamentul verbal" (P.Z.). În pofida trîmbițatei originalități, asistăm la dispariția diferențierilor individuale, astfel în modele verbale, imitația ovină pare să se îngroașe în forme din ce în ce mai tîmpite. Sistemul economic dominant duce la proliferarea cantitativă în dauna calitativului, asistăm la multiplicarea nimicului, astăzi la scară planetară. Cum remarcă eseistul, iuțeala însăși a producerii și a consumării tocește brutal capacitatea de a simți nuanțele și a stabili distanțele valorilor intelectuale. Cuvîntul se dezleagă de reflecție
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
membrana celulară, pe care o poate proteja de neajunsurile oxidării. Pe de altă parte, se pare că această vitamină acționează și prin alte mecanisme, Încă insuficient elucidate, pentru a controla hiperactivitatea trombocitelor, periculoasă pentru sistemul cardiovascular, și pentru a reduce proliferarea celulelor musculare netede, care invadează pereții arteriali În ateroscleroză, precum și pe cea a anumitor celule canceroase. Un alt studiu a arătat că vitamina E inhibă și creșterea celulelor prostatice canceroase. Aportul cotidian de vitamina E poate fi acoperit prin 1
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
boli. În cadru experimental, s-a observat că acidul elagic este un antioxidant puternic, contribuind la neutralizarea radicalilor liberi. Cercetătorii au arătat că această substanță poate inhiba și efectele unor agenți chimici cancerigeni, stimulând totodată activitatea enzimelor care luptă Împotriva proliferării canceroase. Coacăzele roșii au, la rândul lor, o mare putere antioxidantă. Un studiu recent efectuat la universitatea din Turfs, În Statele Unite, indică faptul că afinele, din 34 de fructe testate, ar fi fructele cu cea mai mare putere antioxidantă, având
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
tubul digestiv. Odată instalate, ele intră În competiție cu bacteriile nocive. O protecție Împotriva cancerului de colon Grație studierii florei intestinale, care adăpostește miliarde de bacterii, cercetătorii au descoperit rolul specific al unora dintre ele. Acestea produc substanțe protectoare Împotriva proliferării agenților agresori responsabili de tulburările tranzitului (antibiotice, laxative, stresă și chiar Împotriva unui anumit tip de celule canceroase. Flora intestinală și imunitatea joacă un rol foarte important În geneza cancerelor de colon, fapt ce suscită În mod firesc interesul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
conjugate a fibrelor sale, a pectinelor asociate cu numeroși alți constituenți: vitamina C, magneziu, fructoză... Acest fruct delicios este totuși mai mult decât o gustare sănătoasă. Diverse studii sugerează posibilitatea scăderii riscurilor de cancer prin consumul de mere. Quercetina contra proliferării celuleor canceroase Mărul conține o mare cantitate (În jur de 4 miligrameă de quercetină, substanță antioxidantă ca și beta-carotenul sau vitamina C. Aceasta din urmă se găsește În coaja și nu În pulpa fructului. Această substanță complexă, putând neutraliza radicalii
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
complexă, putând neutraliza radicalii liberi, Împiedică acțiunea dăunătoare a acestor molecule de oxigen asupra celulelor organismului. Este bine știut de-acum că trebuie să mâncăm un măr pe zi. Experimente științifice au arătat că acest obicei de consum poate Împiedica proliferarea celulelor canceroase. Fibre din abundență Când vine vorba despre protecția oferită de acest fruct, trebuie avut În vedere și un alt element. Așa cum am văzut, fibrele permit organismului să producă materii fecale mai voluminoase, organismul reușind să le elimine mai
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]