7,048 matches
-
câteva întrebări, rămase până în prezent fără răspuns în studiul operei lui Blecher. După 1989 Ț. publică și Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (1993), volum care, stopat de cenzură în anii anteriori, încearcă o panoramare completă a producției promoției optzeciste. Tratarea se face pe genuri, opțiune motivată de decalajele de vârstă literară între poezia, proza și critica grupului, iar analizele se îndreaptă deopotrivă spre genul proxim și spre diferența specifică. În sfera prozei primul este mai frapant, aici existând
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
dincolo de sentimentul apartenenței de grup, diferențele specifice copleșesc genul proxim, care se reduce la conștiința acută a succesoratului cultural - de unde și cultivarea parodică a livrescului - sau la prezența emfatică în prim-planul textului a unei instanțe personalizate. În fine, critica promoției - crede Ț. - reușește o sinteză între profesionistul excelând tehnic, informat la zi, și scriitorul de talent. Cartea acestui autor „afabil și caustic în același timp”, ale cărui propoziții „de o obiectivitate inclementă scapă rareori fără un sâmbure de malițiozitate” (Al.
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
altor programe culturale, autor de articole și eseuri de atitudine în arena actualității, redactor-șef la „Contemporanul - Ideea europeană” (1998-2002). Ulterior lucrează în Ministerul Afacerilor Externe. A făcut parte, împreună cu Cristian Popescu și Ioan Es. Pop, din nucleul activ al promoției nouăzeciste, care editează - inițial ca supliment al „Luceafărului” - publicația „Nouăzeci” (noiembrie 1990 - octombrie 1993). Mai colaborează la „Luceafărul”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „România literară”, „Apostrof”, „Adevărul literar și artistic” ori în paginile culturale ale unor cotidiene („Viitorul românesc”, „Curentul”). I s-
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
Emil VACARIU (n. 1967) este licențiat al Facultății de Teologie, promoția 1993, și al Facultății de Filosofie, specializarea Filosofie, promoția 2000, din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași. A absolvit studiile masterale la modulul „Teorii și practici ale interpretării” în 2002, iar în anul 2006 a obținut doctoratul în filosofie. A publicat
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Emil VACARIU (n. 1967) este licențiat al Facultății de Teologie, promoția 1993, și al Facultății de Filosofie, specializarea Filosofie, promoția 2000, din cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași. A absolvit studiile masterale la modulul „Teorii și practici ale interpretării” în 2002, iar în anul 2006 a obținut doctoratul în filosofie. A publicat studii și articole în Analele științifice ale Universității „Al.
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
asta, anul ăsta. Hai că o fi vară, n-o fi primăvară.” „Tu nu ești normal la cap”... Zice: „Dacă te duci și Îl Întâlnești un doctor Gordan, transmite-i din partea mea sărutări și Îmbrățișări”. Ăsta o fost șef de promoție În radiologie la București și o terminat cu zece. Și v-au dus până la urmă la Gherla? Da. Și acolo m-o băgat cinci zile În carantină, că nu ne-o băgat direct În cameră, să nu avem ceva probleme
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu fălcile late, sanguinolente, V.P. insista asupra acestor „recomandări” cu o gravitate comică. Din păcate pentru el, preocupat de „lucrul din interiorul organului”, nu sesiza conotațiile vulgare, trimiterile la fiziologie și hoțomănie ale limbajului său. Așadar, în ciuda pretențiilor de emancipare, promoția lui rămîne în continuare captiva unor formulări nefericite, ca să nu zic imbecile, și a pisălogelii care, în loc să instruiască, tîmpește. *O vorbă bine găsită: „obsedantul prezent” (Ileana Mălăncioiu). *Experiența mea sufletească se opune afirmației Pr. François Varillon (adus în actualitate cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sistematică. După întoarcerea la literatură și Ars longa, Mitopoetica îi transformă „cognomenul” (Maestrul) în renume! (Ca studenți, el ne gratula cu vorba „Maestre”, desigur o ironie, dar spusă în chipul cel mai serios. În replică, noi - adică un șir de promoții - i am acordat acest titlu pe viață.) între vorbele sale, frecventă e, apoi, „Vă mărturisesc sincer”. Deși n-o agreez, cred însă că ea exprimă o reală nevoie de comunicare, chiar de confesiune, caracteristică solitarilor studioși, de unde și gravitatea cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ești frumoasă din borcan”. Pe atunci nu citisem încă Paradisurile artificiale de Baudelaire și eram, ca și tînăra de care am amintit, pentru naturalețe. între timp, numărul „frumoaselor din borcan” nu numai că a crescut, dar a devenit dominant. „Noile promoții de femei” nu mai au nici o reticență în fața machiajului. Practicat însă fără o noțiune estetică, acesta produce o impresie dezagreabilă. Zilnic întîlnesc „măști” compuse grotesc, în care artificiul e ostensibil. Deși nu pot să mă imaginez sărutînd sau stînd lipit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cîțiva ani. Ce-ar putea să le spună însă ca să refacă vechea concordie? și, dacă ar încerca, după experiențele negative din ultima vreme, cine l-ar mai crede? Cît durează „dragostea ce o purtăm” „conducătorilor iubiți”? Adesea, doar cît trăiesc. Promoții mai vechi de „oameni ai muncii din raionul Moinești” au păstrat („ca dovadă a dragostei” ce o purtau „conducătorului iubit al poporului muncitor din țara noastră”) casa (5x3 m) „unde a locuit între 1910-1919” Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta a murit în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai nuanțate. Deși asemenea aprecieri mă flatează, într-un fel, și pe mine, biet cronicar al unei reviste de provincie, nu pot să fiu integral de acord cu ele, mai ales dacă se trage concluzia unei superiorități a criticilor din promoțiile deceniilor șapte și opt față de cei de dinainte. Mai numeroasă decît odinioară, breasla e totuși o putere ineficientă. Sub raportul credibilității, chiar cei mai importanți critici de azi au o influență mică în comparație cu cei din epoca interbelică. Au dispărut (sau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
angajații, atunci când munca lor, totuși, a fost an de an prețuită. Dar mă așteptam ca forurile conducătoare decanat, rectorat să aibă măcar curiozitatea să afle direct, prin orele mele, ce idei vehiculez, ce idealuri am încercat să apăr în fața atâtor promoții de tineri. De aceea recurg, pentru a doua oară, în ciuda repercusiunilor, la postul de radio Europa Liberă, în primul rând ca să aduc la cunoștința Rectoratului care au fost temele lecțiilor mele și conținutul lor de idei pentru care am fost
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1985 Numele meu este Mihai Ion Cojan [ ], împreună cu soția mea Iolanda Cojan și fiica noastră în vârstă de 8 ani, Maria. Amândoi, soția mea și cu mine, suntem artiști plastici, absolvenți ai Institutului de arte plastice Nicolae Grigorescu, secția pictură, promoția 1979, respectiv 1980. După efectuarea stagiului obligatoriu în producție, soția mea ca desenator la studioul Animafilm, iar eu ca profesor de desen la o școală generală din județul Călărași, ne-am hotărât amândoi mânați fiind de motive întemeiate, pe care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cele două treimi. Contribuise decisiv nu doar la „reabilitarea” unor importanți scriitori puși la index de cenzura primului deceniu comunist, ci și la lansarea și impunerea „generației 60”, În frunte cu Nichita Stănescu. Scrisese cu farmec, inteligență și participare despre „promoția 70”, Radu Petrescu, MHS, Virgil Duda, George Bălăiță, despre mine Însumi. Îi admira pe Mircea Cărtărescu și pe confrații săi din desantul „În blugi”. M-am plâns, cândva, de excesele și insuficiențele scrisului. „Cum, adică, prea atras de nuanțe? Transa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu cheie”. Iarna e o altă țară (1980) este un roman robust, cu o tăietură modernă și o construcție suplă, cu ușurință de alăturat, prin caracteristici și construcție tehnică, prozei optzeciste. Se întrețes aici temele și motivele predilecte ale acestei promoții de scriitori: repartiția la țară, odiseea contactelor cu mediul redacțional, restricțiile de diverse tipuri, presiunea cenzurii, absurdul și burlescul anumitor situații, privite cu ironie și adesea cu umor negru - toate sugerate, evident, cu discreție, dar mai ales sesizabile în subtext
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
Benchas), educatoare, și a lui Paul Davidovici, avocat; este soră cu scriitorul Doru Davidovici și soția lui Ștefan Dimitriu. A absolvit Liceul „Petru Groza” în 1961 și Facultatea de Limba și Literatura Română din București în 1966, fiind colegă de promoție cu Nicolae Baltag, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici. Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
Baudelaire, Rimbaud și Mallarmé. Cartea cea mai reprezentativă a criticului este Al doilea val. Generația Hyperion, cu un prim volum, Poezia anilor ’70 (2001), ce analizează un important segment de istorie literară contemporană. Autorul se referă la o a doua promoție („val”) a unei generații ilustre, mai puțin comentată, deși cuprinde nume precum Virgil Mazilescu, Marius Robescu, Emil Brumaru, Vasile Vlad, Adrian Popescu, Nicolae Ioana ș.a. „Mașinăria hermeneutică” a criticului (Adrian Dinu Rachieru) funcționează și de această dată cu eficiență, argumentând
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
texte de Îngurgitat În vremuri de gripă. Texte etc. Abordarea mea, Însă, se vrea ceva mai circumstanțializată. Ea se concentrează pe un segment de literatură franceză contemporană Încadrabilă cu resturi Într-o ideologie estetică În evoluție: de la Noul roman la promoția optzecistă a școlii de la Minuit, minimalistă (cu prelungiri Înspre literatura enunțiativă, autobiografismul precipitat al celei mai noi promoții de la Minuit, cea din anii 1990, de la Eric Laurrent la Laurent Mauvignier și la Tanguy Viel. Evoluția este simptomatică. Pornesc, așadar, de după
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se concentrează pe un segment de literatură franceză contemporană Încadrabilă cu resturi Într-o ideologie estetică În evoluție: de la Noul roman la promoția optzecistă a școlii de la Minuit, minimalistă (cu prelungiri Înspre literatura enunțiativă, autobiografismul precipitat al celei mai noi promoții de la Minuit, cea din anii 1990, de la Eric Laurrent la Laurent Mauvignier și la Tanguy Viel. Evoluția este simptomatică. Pornesc, așadar, de după devastatorul Război mondial secund, momentul ales de un grup de scriitori și critici pentru uciderea unei literaturi care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
miriștilor lui octombrie / urmată de suita vântului, umbra ta, o făclie / tremurând în odăile învinșilor. / Sub sorii pribegi ai anotimpului / răgetul leilor e un cristal.”) sau în Bătrânul și marea. Similitudinile poeziei lui C. cu ale colegilor săi echinoxiști din promoția anterioară (Dinu Flămând, Adrian Popescu, Horia Bădescu) sau congeneri (Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Augustin Pop) îndreptățesc așezarea sa în categoria „fantezismului abstract și ermetic” (Radu G. Țeposu). Din activitatea de comentator literar și traducător sunt de reținut cercetarea monografică a
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
a statului național întregit, era suprimată odată cu anihilarea sensului național al statului român, în 1948, ca o primă consecință a instalării regimului de ocupație și dominație sovietică. Etosul școlii înregistrează un reviriment în 1953, prin tentativa unor personalități din ultima promoție de elevi ai Școlii - P.H. Stahl, Florea Stănculescu și Adrian Gheorghiu - de a publica seria de 16 volume asupra ansamblului arhitecturii țărănești: „Ar fi fost”, ne spune tot P.H. Stahl, „cea mai completă prezentare a unei arhitecturi țărănești europene. Ne-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Munteanu, Radu Cârneci, FLC, 1987, 10; Ion Bogdan Lefter, Iubirea ca emblemă și text, CNT, 1988, 7; Ioan Holban, Radu Cârneci - 60. „Eu ceața-n devenirea lui a fi”, CRC, 1988, 8; Munteanu, Jurnal, IV, 164-167; Laurențiu Ulici, De dragul iubirii. Promoția ’60, RL, 1989, 26; Gabriela Duda, Postscriptum la o premiere, RL, 1992, 27; Irina Petraș, Integrala lirică Baudelaire, ST, 1992, 8-9; Eugen Simion, Integrala lirică Baudelaire, L, 1992, 40; Poantă, Scriitori, 46-50; Dicț. scriit. rom., I, 532-534; Carmelia Leonte, Despre
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
acestei reflecții în marginea productivității literaturii române care pleca de la nevoia de a mobiliza un popor statistic în creația și consumul de opere. Noțiunea generației este probabil figura cea mai permeabilă la exterioritățile societății, la răsfrângerea faptelor nașterii, eredității sau promoțiilor în dinamica producției spirituale. Lunga dezbatere din jurul acestui concept, care urmărește istoria literaturii din secolul al XIX-lea, a reiterat, fără să poată rezolva, oscilația între limitarea "literară" a sferei unei generații, adică restrângerea la specificitatea vieții și activității scriitorilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sociale. Nu e întâmplător faptul că această temă a revenit constant de-a lungul istoriei literaturii române: Generația '27, articolul lui Tudor Vianu despre Generație și creație din 1935, eseul lui Mircea Martin din 1969 care prezenta sub același titlu promoția scriitorilor șaizeciști sau importanța legitimării generaționale pentru mișcarea optzecistă 130. Obsesia generațiilor revine la anumite intervale nu numai pentru forța explicativă a modelului, cât mai ales pentru capacitatea de a reancora literatura, cu violență chiar, într-o realitate socială și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o experiență a producției foarte recente, extrem contemporane, de texte literare. Acest manual dădea școlarilor ceea ce nici măcar scriitorii nu aveau, o perspectivă globală asupra literaturii române, și posibilitatea de a-și consuma toate experiențele literare în interiorul corpusului românesc. De la o promoție la alta, a devenit posibilă răsturnarea raportului dintre elevi și adulți în privința familiarității cu noțiunea literaturii române. Dintr-o dată, copiii erau mai înarmați decât părinții pentru noua lume a operelor naționale. 4.6. Viață, text, manieră Se întâmpla însă și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]