5,338 matches
-
treia, există forme ale pronumelui personal diferențiate de gen, care disociază sub-stantivele pe care le pot înlocui (neer. hij [xei] "el", zij [zei] "ea"; dan. han, hon, sued. han, hon [hun], norv. han, hun). Engleza și germana prezintă și ele pronume personale diferite pentru masculin și feminin la persoana a treia singular: engl. he [xi] "el", she [∫i] "ea"; germ. er "el", sie [zi:] "ea". Aceste două limbi, la care se adaugă neerlandeza, au cîte o formă pronominală pentru a înlocui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
er "el", sie [zi:] "ea". Aceste două limbi, la care se adaugă neerlandeza, au cîte o formă pronominală pentru a înlocui substantivele neutre: engl. it, germ. es, neer. het [ət]. În limbile nordice însă, există o diferențiere de forme între pronumele ce înlocuiește numele de realități (realul) și cel care înlocuiește numele obiectelor considerate neînsuflețite sau imaginate (neutrul propriu-zis). Cele două forme de pronume neutru, den și det, aceleași pentru cele trei limbi nordice, coincid cu pronumele de-monstrative den, det (den
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engl. it, germ. es, neer. het [ət]. În limbile nordice însă, există o diferențiere de forme între pronumele ce înlocuiește numele de realități (realul) și cel care înlocuiește numele obiectelor considerate neînsuflețite sau imaginate (neutrul propriu-zis). Cele două forme de pronume neutru, den și det, aceleași pentru cele trei limbi nordice, coincid cu pronumele de-monstrative den, det (den pentru genul comun și det pentru neutru), încît este evidentă aceeași descendență a pronumelor personale de persoana a treia din pronumele demonstrative ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
diferențiere de forme între pronumele ce înlocuiește numele de realități (realul) și cel care înlocuiește numele obiectelor considerate neînsuflețite sau imaginate (neutrul propriu-zis). Cele două forme de pronume neutru, den și det, aceleași pentru cele trei limbi nordice, coincid cu pronumele de-monstrative den, det (den pentru genul comun și det pentru neutru), încît este evidentă aceeași descendență a pronumelor personale de persoana a treia din pronumele demonstrative ca în limbile romanice. De altfel, și pronumele personale germane de persoana a treia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neînsuflețite sau imaginate (neutrul propriu-zis). Cele două forme de pronume neutru, den și det, aceleași pentru cele trei limbi nordice, coincid cu pronumele de-monstrative den, det (den pentru genul comun și det pentru neutru), încît este evidentă aceeași descendență a pronumelor personale de persoana a treia din pronumele demonstrative ca în limbile romanice. De altfel, și pronumele personale germane de persoana a treia indică proveniența din cele demonstrative printr-o reducere a formei. La plural, limbile germanice nu fac, prin formele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
forme de pronume neutru, den și det, aceleași pentru cele trei limbi nordice, coincid cu pronumele de-monstrative den, det (den pentru genul comun și det pentru neutru), încît este evidentă aceeași descendență a pronumelor personale de persoana a treia din pronumele demonstrative ca în limbile romanice. De altfel, și pronumele personale germane de persoana a treia indică proveniența din cele demonstrative printr-o reducere a formei. La plural, limbile germanice nu fac, prin formele pronumelui personal, diferențieri de gen, unele avînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cele trei limbi nordice, coincid cu pronumele de-monstrative den, det (den pentru genul comun și det pentru neutru), încît este evidentă aceeași descendență a pronumelor personale de persoana a treia din pronumele demonstrative ca în limbile romanice. De altfel, și pronumele personale germane de persoana a treia indică proveniența din cele demonstrative printr-o reducere a formei. La plural, limbile germanice nu fac, prin formele pronumelui personal, diferențieri de gen, unele avînd această formă identică cu cea de feminin singular (germ.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
personale de persoana a treia din pronumele demonstrative ca în limbile romanice. De altfel, și pronumele personale germane de persoana a treia indică proveniența din cele demonstrative printr-o reducere a formei. La plural, limbile germanice nu fac, prin formele pronumelui personal, diferențieri de gen, unele avînd această formă identică cu cea de feminin singular (germ. sie [zi:], neer. zij [zei]), iar altele o formă specială (dan. de [də], sued. de [d(m], norv. de; engl. they [ðei]). În germană, daneză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
singular (germ. sie [zi:], neer. zij [zei]), iar altele o formă specială (dan. de [də], sued. de [d(m], norv. de; engl. they [ðei]). În germană, daneză și norvegiană, forma de plural, redată în scris cu majusculă, funcționează și ca pronume de politețe, pentru singular și plural (germ. Sie, dan. De, norv. De). Neerlandeza are însă o formă specială pentru această funcție u [ju], pronunțată la fel ca you din engleză, care are însă și valoare de pronume personal propriu-zis de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
funcționează și ca pronume de politețe, pentru singular și plural (germ. Sie, dan. De, norv. De). Neerlandeza are însă o formă specială pentru această funcție u [ju], pronunțată la fel ca you din engleză, care are însă și valoare de pronume personal propriu-zis de persoana a doua, la singular și la plural, dar engleza veche avea forme diferite la cele două numere, sing. thou [ðau], pl. ye [ji:], dintre care numai cea de plural avea și valoare reverențială. De fapt, se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
singular și la plural, dar engleza veche avea forme diferite la cele două numere, sing. thou [ðau], pl. ye [ji:], dintre care numai cea de plural avea și valoare reverențială. De fapt, se poate spune că engleza actuală nu are pronume de politețe propriu-zis, fiindcă numai contextul poate stabili valoarea formei you. O situație similară există în suedeză, unde pronumele personal de persoana a doua, du [d(poate primi în context statutul de pronume de politețe. Desigur, la fel ca în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ji:], dintre care numai cea de plural avea și valoare reverențială. De fapt, se poate spune că engleza actuală nu are pronume de politețe propriu-zis, fiindcă numai contextul poate stabili valoarea formei you. O situație similară există în suedeză, unde pronumele personal de persoana a doua, du [d(poate primi în context statutul de pronume de politețe. Desigur, la fel ca în limbile romanice, există și în grupul celor germanice formule de reverență, însă aici ele nu au fost pronominalizate ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poate spune că engleza actuală nu are pronume de politețe propriu-zis, fiindcă numai contextul poate stabili valoarea formei you. O situație similară există în suedeză, unde pronumele personal de persoana a doua, du [d(poate primi în context statutul de pronume de politețe. Desigur, la fel ca în limbile romanice, există și în grupul celor germanice formule de reverență, însă aici ele nu au fost pronominalizate ca în română, spaniolă și portugheză. Între simplificările produse în perioada tîrzie a germanicii comune
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
devenit proclitic în limbile nordice reflectă în modul cel mai evident înrudirea cu articolul hotărît din celelalte limbi germanice (engleza, neerlandeza, germana). Pe de altă parte, se poate observa că, în toate limbile germanice, formele proclitice relevă relația genetică cu pronumele demonstrative (de depărtare), încît se poate întrevedea că ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din celelalte limbi germanice (engleza, neerlandeza, germana). Pe de altă parte, se poate observa că, în toate limbile germanice, formele proclitice relevă relația genetică cu pronumele demonstrative (de depărtare), încît se poate întrevedea că ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul hotărît proclitic este identic ca formă cu pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice, formele proclitice relevă relația genetică cu pronumele demonstrative (de depărtare), încît se poate întrevedea că ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul hotărît proclitic este identic ca formă cu pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen neutru: det, plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul hotărît proclitic este identic ca formă cu pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen neutru: det, plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das, pl. die); în engleză și în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neutru, ilustrînd o situație similară cu cea din limbile romanice, unde genul se reflectă atît la articolul nehotărît cît și la numeralul unitate (care distinge însă aici masculinul și femininul). În engleză, forma one se folosește și cu valoare de pronume nehotărît impersonal (one says that..."se spune că..."), situație în care alte limbi germanice uzează de gramaticalizarea substantivului cu semnificația "om, bărbat": germ. man sagt das..."se spune că...", sued. man söker en ny expedit "se caută un nou vînzător
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
att) "Trebuie să plec acum."; dan. Han vil ikke gifte sig. "Nu vrea să se însoare"; engl. I must go. (fără to) "Trebuie să plec". Flexiunea verbului din limbile germanice prezintă trăsătura că presupune, în cazul modurilor personale, obligativitatea prezenței pronumelui personal, care îndeplinește rolul de marcă a persoanei, întrucît desinențele nu realizează o distinc-ție suficientă în acest sens. Din acest motiv, numai franceza prezintă în grupul romanic o corespondență cu această situație, celelalte limbi neolatine avînd mijloace desinențiale care nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
re, sued. att vara, norv. å v(re): dan. Huset är sålt. "Casa este vîndută". În gramatica limbilor germanice nu este specificată întotdeauna existența unei diateze reflexive (sau pronominale), distincte de celelalte diateze (activă și pasivă), deși este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a forma diateza reflexivă se adaugă pronumele reflexiv după verb, pornind de la diateza activă: Jag befinner
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
celelalte diateze (activă și pasivă), deși este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a forma diateza reflexivă se adaugă pronumele reflexiv după verb, pornind de la diateza activă: Jag befinner meg. "Eu mă aflu", verbul befinna sig "a se afla" fiind un verb reflexiv. Ca atare, unele idiomuri germanice au chiar "verbe reflexive", care sînt însoțite de obicei sau întotdeauna de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
reflexiv după verb, pornind de la diateza activă: Jag befinner meg. "Eu mă aflu", verbul befinna sig "a se afla" fiind un verb reflexiv. Ca atare, unele idiomuri germanice au chiar "verbe reflexive", care sînt însoțite de obicei sau întotdeauna de pronumele reflexiv (precum în germană, sich ärgern "a se plictisi", sich erinnern (an) "a-și aminti") și, desigur, multe dintre verbele tranzitive se pot combina cu pronumele reflexive (sau cu alte forme pronominale, îndeosebi cînd se redă reciprocitatea). Pronume reflexive există
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
idiomuri germanice au chiar "verbe reflexive", care sînt însoțite de obicei sau întotdeauna de pronumele reflexiv (precum în germană, sich ärgern "a se plictisi", sich erinnern (an) "a-și aminti") și, desigur, multe dintre verbele tranzitive se pot combina cu pronumele reflexive (sau cu alte forme pronominale, îndeosebi cînd se redă reciprocitatea). Pronume reflexive există în toate idiomurile germanice, dar, la fel ca la cele romanice, numai la persoana a treia forma este de obicei specifică, deoarece la persoanele întîi și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
întotdeauna de pronumele reflexiv (precum în germană, sich ärgern "a se plictisi", sich erinnern (an) "a-și aminti") și, desigur, multe dintre verbele tranzitive se pot combina cu pronumele reflexive (sau cu alte forme pronominale, îndeosebi cînd se redă reciprocitatea). Pronume reflexive există în toate idiomurile germanice, dar, la fel ca la cele romanice, numai la persoana a treia forma este de obicei specifică, deoarece la persoanele întîi și a doua sînt preluate forme de la alte pronume (de obicei personale), care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cînd se redă reciprocitatea). Pronume reflexive există în toate idiomurile germanice, dar, la fel ca la cele romanice, numai la persoana a treia forma este de obicei specifică, deoarece la persoanele întîi și a doua sînt preluate forme de la alte pronume (de obicei personale), care primesc această valoare numai prin context sau și prin compunerea cu un element specific. Din punctul de vedere al originii și al structurii pronumelui reflexiv, limbile germanice realizează mai multe tipuri, între care unul este reprezentat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]