29,373 matches
-
inițial diferă mult de cel din lucrările de maturitate, care mai păstrează din prima fază doar principiul unificator sub raport ontologic al energiei, fără ca acest principiu să mai îndeplinească o funcție explicativă în cazul fenomenelor mai complexe, cum sunt cele psihice, cele socio-umane în genere"200. Totuși, în perspectivă ontologică, valabilitate are ideea continuității necondiționate; energia unifică natură și cultură, acestea fiind formele ei. Pe de altă parte, "fenomenul" mutației ontologice produs prin apariția omului este valorizat suficient de C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu ajutorul formulei algebrice: E² W² = (E W) (E + W), unde E reprezintă energia investită în activități ce se soldează cu sucese, iar W cea folosită cu aversiune"272. De fapt, chimistul german nu distinge calitativ între energia "fizică" și cea "psihică". C. Rădulescu-Motru, chiar în Știință și energie, face o distincție calitativă între aceste două "naturi". Pentru energetism, scopul civilizatoric al omului nu este legat de vreun ideal cultural, ci de legea transformării energiei brute în energie utilă. Faptul că el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalist energetic. Aici găsim și o critică a ipotezei energetiste, implicit a explicației de tip energetist. Monismul este luat de C. Rădulescu-Motru tot în două înțelesuri (ca și de W. Ostwald). Există un monism pentru care unificarea fenomenelor (a celor psihice cu cele fizice) este posibilă printr-o evoluție finalistă desfășurată potrivit unui plan transcendent (prin "corpul Alfa", Dumnezeu). Acest monism nu este acceptat de C. Rădulescu-Motru pentru că existența corpului Alfa (Dumnezeu) nu poate fi explicată prin recursul la metodele "obiective
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă este atinsă logica internă a ipotezei. Și ipoteza energetistă are inconveniente, socotește Rădulescu-Motru: ea acceptă valabilitatea postulatului uniformității fenomenelor naturii pentru "lumea reală", nu și pentru rațiunea omenească; de asemenea, inconvenient este și totala neexplicare a raportului dintre energia psihică și "energia totală". Așa încât, metafizic, ipoteza energetistă nu este superioară ipotezei unității materiei. Ipotezele idealistă și energetistă sunt unilaterale. De aceea ne trebuie o ipoteză care să conserve avantajele acestora, dar care, totodată, să evite unilateralitatea lor. Ipoteza aceasta "nouă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru îi este structurantă ideea evoluției prin sine a realității originare, evoluție care are sensul formării corelațiunilor de personalitate. Evoluția este un fapt necesar diferențierii între fenomenele fizice și cele sufletești. Realitatea originară nu este, în sine, nici fizică, nici psihică. Doar evoluția provoacă diferențierea. Așa încât, primul postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești de cele fizice. Al treilea postulat este cel al finalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Weisshuber n-ar fi avut toate acele obiecte, pe care domnul Henry Labater, cumnatul domnului Henry Dupon, nu le-a avut niciodată, atunci nici nu ar fi jinduit atât de omenește la ele. "Omul, a spus celebrul avocat, nu suferă psihic decât în prezența unei alternative pozitive: cine nu știe că există și pâine albă, va fi foarte fericit și cu pâinea neagră!" În sală cei aproximativ două sute de spectatori au priceput perfect spusele marelui avocat și au trebuit să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
exaltante în "epoci" miraculoase; unele sunt tulburi, insalubre, maculate de compromisuri și de trădări. Mizerabilul calvar numit comunism a mutilat multe trecuturi și chiar dacă, cumva involuntar și firesc, cultivăm uitarea ca pe un panaceu tămăduitor, aceasta nu înseamnă că rănile psihice sau cele sufletești s-au vindecat complet, iar pulsul bolnav al conștiinței și-a încetat palpitul de coșmar intratabil. Oricât am vrea să nu fie așa, trecuturile nu mor în noi, ci mor cu noi, făcându-ne prizonieri nevolnici ai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cultura noastră socialistă...; nu-i bine; s-ar putea să fiți sancționat... pe linie de partid... și profesională... Nu-i bine... Bine, dar am fost bolnav, încerc eu...; mai știi cumva ce diagnostic ai avut?; da, am avut... o cădere psihică...; pe dracu"!; dacă o ții tot așa, o să ai, într-adevăr, o cădere psihică...! Și în final, mi-a spus că doctorul a recunoscut că m-a internat la insistențele mele..., ca să scap de rol... (pauză) Era tocmai în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de partid... și profesională... Nu-i bine... Bine, dar am fost bolnav, încerc eu...; mai știi cumva ce diagnostic ai avut?; da, am avut... o cădere psihică...; pe dracu"!; dacă o ții tot așa, o să ai, într-adevăr, o cădere psihică...! Și în final, mi-a spus că doctorul a recunoscut că m-a internat la insistențele mele..., ca să scap de rol... (pauză) Era tocmai în perioada cînd se pregătea turneul în Germania... Cu Othello..., mi-a spus că e posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
puțin costisitoare ? a) școli, colegii și universități b) agenții specializate în recrutare c) asociații profesionale 4. Care din elementele de mai jos reprezintă dezavantaje ale recrutării interne ? a) costul recrutării personalului este mult mai ridicat b) posibilitatea apariției unor probleme psihice și morale ale celor nepromovați c) determină o succesiune normală a promovării 5. Precizați care din elementele următoare reprezintă dezavantaje ale recrutării externe: a) poate cauza unele probleme morale și psihice pentru candidații interni b) permite identificarea și atragerea unui
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
este mult mai ridicat b) posibilitatea apariției unor probleme psihice și morale ale celor nepromovați c) determină o succesiune normală a promovării 5. Precizați care din elementele următoare reprezintă dezavantaje ale recrutării externe: a) poate cauza unele probleme morale și psihice pentru candidații interni b) permite identificarea și atragerea unui număr mai mare de candidați potențiali c) permite diminuarea unei anumite rutine 6. Precizați care din elementele următoare reprezintă dezavantaje ale recrutării externe: a) permite identificarea și atragerea unui număr mai
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
este mai ușoară, iar selecția este mult mai rapidă și eficientă; 4. permite corectarea unor eventuale practici discriminatorii anterioare privind angajarea; 5. permite diminuarea unei anumite rutine; 6. determină motivația pentru creșterea performanțelor; 7. poate determina îmbunătățirea ambianței morale și psihice pentru candidații interni. Precizați care din combinațiile prezentate reflectă cel mai corect principalele avantaje ale recrutării externe: a) 2, 4, 6 b) 1, 3, 7 c) 1, 4, 5 8. Recrutarea internă prezintă o serie de avantaje care se regăsesc
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
unele posturi. Problema selecției resurselor umane se pune ori de câte ori apare nevoia de a alege între două sau mai multe persoane pentru ocuparea unui post. Ea presupune o analiză obiectivă a concordanței dintre caracteristicile profesionale ale unui post și posibilitățile fizice, psihice și informaționale pe care le prezintă solicitanții postului. În cadrul organizației, referitor la selecția resurselor umane, atât compartimentul de personal, cât și managerii organizației dețin o serie de responsabilități de îndeplinirea cărora depinde eficiența procesului de selecție. Responsabilități privind selecția resurselor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
întrebările, de regulă, nu au legătură cu serviciul și există riscul să nu se exploreze unele părți importante din viața și experiența candidatului sau unele idei de viitor ale acestuia. Interviul sub presiune urmărește reacțiile candidatului în condiții de presiuni psihice, conducătorul interviului adoptând o atitudine agresivă. Acest tip de interviu se recomandă în cazul locurilor de muncă unde se lucrează sub stres. e) Probele de selecție reprezintă modalitățile prin care se obțin, prin testare, date tipice asupra comportamentului candidaților. În
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
de muncă unde se lucrează sub stres. e) Probele de selecție reprezintă modalitățile prin care se obțin, prin testare, date tipice asupra comportamentului candidaților. În acest mod se măsoară obiectiv aptitudinile și capacitatea de muncă, precum și o serie de însușiri psihice și aptitudini ale candidaților. Sunt cunoscute și se pot utiliza următoarele tipuri de teste pentru probele de selecție: teste biomedicale și psihofiziologice - acestea permit evaluarea parametrilor și caracteristicilor psihomotorii de bază; teste de personalitate - care permit oamenilor să se cunoască
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
în mod repetat obligațiile sale de muncă, inclusiv normele de comportare în unitate, ca sancțiune disciplinară; salariatul este arestat preventiv mai mult de 30 de zile; prin decizie a organelor competente de expertiză medicală se constată inaptitudinea fizică și /sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat; unitatea își reduce personalul prin desființarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză ca urmare a reorganizării; unitatea își încetează activitatea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
atât cât trebuie, când trebuie și mai ales cui trebuie. Altfel, poate deveni fie un obstacol În atingerea scopurilor, fie un simplu decor de dragul decorului, fie „mărgăritare pentru porci”. A aluneca În a fi egalul discipolului trădează fie o natură psihică problematică, fie lipsa harului sau a aptitudinii didactice. Educatorul va rămâne un „provocator”, un declanșator al unor vectori „ascunși”, dar foarte necesari În exercițiul formativ. Într-un fel, el este nu numai un „Îndrăgitor”, dar și un „Îndrăcitor” al unor
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aparat), antrenând altele noi, aflate În discontinuitate sau răspăr cu cele vechi (recadrarea, adăugarea de efecte speciale, cu aplicații În Flash sau În etc.). În general, orice produs de natură tehnică reorganizează țesutul aptitudinal-comportamental al persoanei, ordonează solicitările În plan psihic impunând o anumită stabilizare până ce apare un nou produs, cu alte solicitări. Dacă ritmicitatea apariției de noi repere tehnice este prea mare, ființa intră Într-o stare de stres adaptativ, cu reverberații negative și asupra altor paliere ale conduitei persoanei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
populară pentru forța fizică folosită împotriva altuia, a sinelui, sau îndreptarea acțiunilor împotriva cuiva pentru a-i provoca durere, a-l răni sau a-l omorîț Violența este o acțiune care deranjează dureros și periculos din punct de vedere fizic, psihic și social bunul trai al persoanelor sau grupurilor. Efectele ei pot varia de la banal la catastrofă. Violența poate apărea natural sau poate fi creată de oameni, poate acționa împotriva oamenilor sau împotriva proprietății, poate fi justificată sau nu, poate fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
petrecut în fața televizorului în jurul vârstei de 14 ani și implicarea în acte de delincvență violentă către 16 ani au un indice ridicat de corelație, în condițiile unor factori contextuali: carențe educative; locuirea într-un cartier „criminogen”; venit familial redus; tulburări psihice frecvente. Expunerea la TV mai mult de 3 ore pe zi în jurul vârstei de 14 ani mărește semnificativ propensiunea tinerilor (băieți) să comită ulterior agresiuni fizice și încăierări, între 16-22 ani; expunerea mai îndelungată la TV nu are aceleași efecte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a comportat agresiv scapă mai ușor de vinovăție și găsește o justificare pentru acțiunile sale. El se va simți mai puțin inhibat în a întreprinde acțiuni violente. „Amorțire”. Pentru orice copil normal, scenele violente sunt neplăcute și determină o excitație psihică mare. Cei care privesc frecvent filme violente sunt obișnuiți cu acestea și au răspunsuri emoționale scăzute. În prezent, s-a ajuns până acolo încât știrile că un copil a tras focuri de armă într-o școală și a ucis colegi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în special televiziunea, nu generează ex nihilo atitudini violente, ci, pur și simplu, le face vizibile și le amplifică pe cele care există deja, măcar în germene. Dintre receptorii programelor TV, cei mai expuși sunt cei cu o anumită instabilitate psihică și cei mai puțin integrați în mediul lor social. Cea de-a treia teză, a stimulării violenței reale de către violența mediatică, presupune generarea unor acte de violență și a unor atitudini specifice față de violență de către televiziune. Cele trei teze pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nici caracterul ficțional sau nonficțional al programelor TV: cu cât programele TV sunt mai accentuat realiste, potențialul periculos al violenței TV se mărește și el. Impactul violenței TV depinde însă și de profilul publicului: de caracteristicile psihologice ale indivizilor (instabilitate psihică, predispoziții violente, nivel de inteligență mai scăzut etc.); de caracteristicile psihosociale (o imagine de sine slab structurată și mai curând negativă, o slabă integrare socială etc.); de mediul social (consonant sau nu cu ce transmite televiziunea); de educație; de statusul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
deoarece oamenii își găsesc în mod frecvent distracția, recreerea, relaxarea, în primul rând în fața micului ecran. Mass-media și televiziunea în mod special nu oferă doar prilejuri de delectare de destindere, ci creează și o ambianță compensatorie, care permite refacerea echilibrului psihic al omului. Numeroși autori au vorbit chiar despre un rol psihoterapeutic al televiziunii, deoarece produce o reacție de eliberare a individului, prin proiectarea și trăirea simbolică a unor emoții refulate sau a unor conflicte nerezolvate, care îi perturbă viața psihică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
psihic al omului. Numeroși autori au vorbit chiar despre un rol psihoterapeutic al televiziunii, deoarece produce o reacție de eliberare a individului, prin proiectarea și trăirea simbolică a unor emoții refulate sau a unor conflicte nerezolvate, care îi perturbă viața psihică. Televizorul este până la urmă cel mai ieftin, comod, accesibil și divers mijloc de divertisment, creează o lume în care telespectatorul poate evada, eliberându-se temporar de frustrările și neîmplinirile din viața reală. Tocmai de aceea, toate produsele mass-media ce dețin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]