7,442 matches
-
Internat din Iași, unde a predat Științele naturale până în anul 1912, când a fost încadrat ca asistent suplinitor la Catedra de Geologie și Paleontologie de la Universitatea din Iași, revenind alături de iubitul lui magistru - I. Simionescu. A satisfăcut serviciul militar la Regimentul 4 Vânători, Iași, urmând apoi Școala de ofițeri de rezervă la București. Vremurile erau tulburi și, în 1913, a fost mobilizat făcându-și datoria de ostaș încât a fost decorat cu Avântul Țării. În același an, la 1 noiembrie a
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
trei ani și și-a susținut o parte din licență, iar ultimul an de studii l-a urmat la Universitatea din Praga. După absolvirea facultății, este mobilizat în armata austro-ungară. Participă la luptele de pe frontul din Serbia, unde unitatea sa (Regimentul 14 Dragoni) a suferit pierderi grave. Între anii 1915 și 1917 luptă pe frontul rusesc și este înaintat la gradul de sublocotenent. În primăvara anului 1917 luptă pe frontul românesc unde este rănit, fiind apoi îngrijit la spitalul militar din
Gheorghe Flondor () [Corola-website/Science/307292_a_308621]
-
semn neprietenos față de împărăteasă. Căsătoria cu un om de rând, ar fi costat-o pe Elisabeta nu numai titlul dar și dreptul său la succesiunea tronului Rusiei. Elisabeta și l-a făcut iubit pe Alexis Shubin, un sergent chipeș în regimentul Semyonovsky. După deportarea lui în Siberia din ordinul împărătesei Ana, ea și-a întors privirile către un vizitiu și chiar un chelner. În cele din urmă s-a consolat în brațele unui tânăr țăran ucrainean cu o voce de bariton
Elisabeta a Rusiei () [Corola-website/Science/308549_a_309878]
-
armatei ruse. El prezentă lui Trumpeldor și absolvenților gimnaziului ebraic „Herzliya” din Tel Aviv, aflați printre refugiați, planurile sale de înființare a unei unități militare evreiești. După numeroase demersuri pe lângă autoritățile militare britanice din Egipt, ele au acceptat constituirea unui regiment evreiesc numit „Regimentul Sion al conducătorilor de catâri” (Zion Mule Corps) în cadrul armatei Maiestății Sale. Acest regiment, alcătuit din câteva sute de soldați, avea drept misiune aprovizionarea combatanților britanici din prima linie în Bătălia de la Galipoli. Trumpeldor a fost însărcinat
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
prezentă lui Trumpeldor și absolvenților gimnaziului ebraic „Herzliya” din Tel Aviv, aflați printre refugiați, planurile sale de înființare a unei unități militare evreiești. După numeroase demersuri pe lângă autoritățile militare britanice din Egipt, ele au acceptat constituirea unui regiment evreiesc numit „Regimentul Sion al conducătorilor de catâri” (Zion Mule Corps) în cadrul armatei Maiestății Sale. Acest regiment, alcătuit din câteva sute de soldați, avea drept misiune aprovizionarea combatanților britanici din prima linie în Bătălia de la Galipoli. Trumpeldor a fost însărcinat cu comanda regimentului
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
planurile sale de înființare a unei unități militare evreiești. După numeroase demersuri pe lângă autoritățile militare britanice din Egipt, ele au acceptat constituirea unui regiment evreiesc numit „Regimentul Sion al conducătorilor de catâri” (Zion Mule Corps) în cadrul armatei Maiestății Sale. Acest regiment, alcătuit din câteva sute de soldați, avea drept misiune aprovizionarea combatanților britanici din prima linie în Bătălia de la Galipoli. Trumpeldor a fost însărcinat cu comanda regimentului. Jabotinski, însă, nu s-a mulțumit cu aceasta, deoarece el aspira spre înființarea unei
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
Regimentul Sion al conducătorilor de catâri” (Zion Mule Corps) în cadrul armatei Maiestății Sale. Acest regiment, alcătuit din câteva sute de soldați, avea drept misiune aprovizionarea combatanților britanici din prima linie în Bătălia de la Galipoli. Trumpeldor a fost însărcinat cu comanda regimentului. Jabotinski, însă, nu s-a mulțumit cu aceasta, deoarece el aspira spre înființarea unei unități evreiești de soldați combatanți. El s-a intors în Italia, încercând să convingă pe oamenii politici italieni să sprijine ppropunerile sale,dar aceștia s-au
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
contra acestuia. Cum cabinetul de război britanic părea să accepte ideea unei Legiuni evreiești de comabatanți, Jabotinski, împreună cu o Trumpeldor și încă 120 veterani ai Mule Corps, care se dizolvase, s-au înrolat în plutonul 16, din batalionul 20 al regimentului britanic "London" , urmărind să creeze un nucleu al viitoarei Legiuni evreiești. Și într-adevăr, în cele din urmă, ei au fost cooptați într-un regiment nou înființat, nr.38 de Pușcași ai Regelui (Royal Fusiliers). Jabotinski însuși a urmat un
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
Mule Corps, care se dizolvase, s-au înrolat în plutonul 16, din batalionul 20 al regimentului britanic "London" , urmărind să creeze un nucleu al viitoarei Legiuni evreiești. Și într-adevăr, în cele din urmă, ei au fost cooptați într-un regiment nou înființat, nr.38 de Pușcași ai Regelui (Royal Fusiliers). Jabotinski însuși a urmat un curs de sergenți și a ajuns să fie promovat la rangul de locotenent înainte de a fi trimis în august 1917 pe frontul din Palestina. }n
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
Jabotinski însuși a urmat un curs de sergenți și a ajuns să fie promovat la rangul de locotenent înainte de a fi trimis în august 1917 pe frontul din Palestina. }n 1917 guvernul britanic a acceptat formarea in total a trei regimente evreiesti, care vor fi cunoscute ca Legiunea evreiască (Jewish Legion). Ele au luat parte la luptele din Palestina din anul 1918. De pe paginile jurnalului în limba idiș "Unzer Tribune", pe care l-a creat în scop de propagandă, el a
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
evreiască. În așezările evreiești din Palestina, parțial ocupată de britanici, inclusiv la Ierusalim, Jabotinski a rostit cuvântări înflăcărate în favoarea înrolării în armata britanică. A fost un timp ofițer de legătură pe lângă comandamentul generalului Edmund Allenby la Sarafand (Tzrifin), iar când regimentul evreiesc a primit ordinul de a intra în luptă, a demisionat și i s-a alăturat. Jabotinski a luat parte la atacul asupra podului Umm al Shart, și la cucerirea acestuia din mâinile turcilor. Apoi a luat comanda primului batalion
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
Iordan pâna la sosirea forțelor australiene. În anul 1919 el a trimis o scrisoare ministrului de război britanic, reamintindu-i promisiunea de a da unității militare evreiești un nume și un simbol evreiesc. Cu aprobarea autorităților britanice, rămășițele celor trei regimente de evrei au fost unite intr-unul singur denumit "Rishon Bihudá" (Primul în Iudeea), având drept simbol Menora, candelabrul evreiesc cu șapte brațe. În continuare Jabotinski a îndeplinit funcția de ofițer la Statul major general britanic la Ierusalim. Văzând că
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
comuna Căinari (1927-1944], Bacani, județul Tutova (1945-1949), și profesor de limba rusă în diferite școli generale și licee din Bârlad (1949-1966). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost sergent T.R. de manutanță (februarie 1944 - mai 1945), într-un regiment din Galați al Armatei Române, decorat cu Meritul Militar cl.III, pe Frontul de Vest. Părinții acestuia, Serghei Coloșenco și Lidia (născută Crisicova), de loc din regiunea Harcov - Ucraina, au fost cantonieri de cale ferată, stabiliți în Căinari (1907). În
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Manifestanții au scandat lozincile "„Jos armata! Jos regele! Trăiască Republica!”". Manifestația trebuia să aibă loc în fața Teatrului Național. În momentul în care coloanele de muncitori au ajuns în Piața Teatrului Național, au fost întâmpinate de forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători de munte, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
nici măcar o dată să facă o vizită jurnalistică pe linia frontului deși, în calitatea sa de diplomat străin, Vladimirov nu ar fi trebuit să se aștepte să viziteze taberele partizanilor. Comuniștii au evitat de obicei luptele deschise - Campania celor 100 de regimente și Bătălia de la Pingxingguan fiind excepții notabile - preferând să angajeze în luptă mici subunități care atacau de preferință liniile de comunicație japoneze. Prin comparație, încă de la începutul războiului, naționaliștii au trimis cele mai bune trupe (diviziile a 36-a, a
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
Între anii 1932 și 1938, sportivul bănățean cu calul Delfis, a fost medaliat la competițiile ecvestre organizate la Paris, Nisa, Berlin, Varșovia și Londra. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie din Târgoviște, după care a activat în diferite regimente de cavalerie și în Școala de Ofițeri de Cavalerie, iar după război în Regimentul 1 roșiori din Lugoj. Călărețul Henri Rang a participat ca reprezentant al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din anul 1936. La startul întrecerilor ecvestre
Henri Rang () [Corola-website/Science/308079_a_309408]
-
competițiile ecvestre organizate la Paris, Nisa, Berlin, Varșovia și Londra. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie din Târgoviște, după care a activat în diferite regimente de cavalerie și în Școala de Ofițeri de Cavalerie, iar după război în Regimentul 1 roșiori din Lugoj. Călărețul Henri Rang a participat ca reprezentant al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din anul 1936. La startul întrecerilor ecvestre de sărituri peste obstacole s-au aflat 54 de concurenți din 18 țări. Pentru
Henri Rang () [Corola-website/Science/308079_a_309408]
-
funcțiile de șef al Secției I informații externe, șef al Eșalonului Mobil detașat pe lângă Marele Cartier General pe timpul operațiunilor din Est și subdirector al serviciului. La data de 31 decembrie 1943, colonelul Lissievici este numit în funcția de comandant al Regimentului 14 artilerie, îndeplinind această funcție până în septembrie 1944. În perioada 25 septembrie - 25 decembrie 1944, a îndeplinit funcția de Director general al Serviciului Special de Informații. A fost numit apoi în funcția de șef al Serviciului de restituiri din Ministerul
Ioan Lissievici () [Corola-website/Science/308086_a_309415]
-
1914, la Seminarul Teologic din Chișinău. Însă, după izbucnirea revoluției bolșevice în anul 1917, este încorporat ca elev al Școlii de ofițeri din Kiev. În același an, este avansat la gradul de sublocotenent al armatei țariste și este repartizat în Regimentul 116 Infanterie, cu care pleacă pe frontul Kareliei. Este grav rănit pe front, fiind evacuat într-un spital de campanie. După refacere, este avansat la gradul de locotenent și decorat cu Ordinul „Sfânta Ana”, fiind trimis din nou pe front
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
el se înrolează în una din cele 16 cete de ostași moldoveni (care vor constitui nucleul viitoarei Armate Basarabene), înființate cu aprobarea generalului Șcerbacev, adjunctul comandantului suprem al armatei ruse. La data de 27 martie 1918, locotenentul Victor Siminel din Regimentul 1 Husari participă în Sfatul Țării, la Chișinău, unde avea să se hotărască Unirea Basarabiei cu România. După Unirea Basarabiei cu România, unitățile armatei basarabene și moldovenești sunt înglobate în Armata Română, Regimentul 1 Husari fiind contopit cu Regimentul 10
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
27 martie 1918, locotenentul Victor Siminel din Regimentul 1 Husari participă în Sfatul Țării, la Chișinău, unde avea să se hotărască Unirea Basarabiei cu România. După Unirea Basarabiei cu România, unitățile armatei basarabene și moldovenești sunt înglobate în Armata Română, Regimentul 1 Husari fiind contopit cu Regimentul 10 Călărași. Victor Siminel începe o carieră militară strălucită în Armata Română. Urmează studii militare înalte la Școala de Război din București (1928) și apoi la Școala Superioară de Război din Paris (1930). Este
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
din Regimentul 1 Husari participă în Sfatul Țării, la Chișinău, unde avea să se hotărască Unirea Basarabiei cu România. După Unirea Basarabiei cu România, unitățile armatei basarabene și moldovenești sunt înglobate în Armata Română, Regimentul 1 Husari fiind contopit cu Regimentul 10 Călărași. Victor Siminel începe o carieră militară strălucită în Armata Română. Urmează studii militare înalte la Școala de Război din București (1928) și apoi la Școala Superioară de Război din Paris (1930). Este numit ca profesor de istorie militară
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
Superioară de Război din Paris (1930). Este numit ca profesor de istorie militară la Școala de Război din București (1937-1939); șef de stat major al Diviziei 2 Cavalerie (1939-1941), șef de stat major al Corpului de Cavalerie, apoi comandant al Regimentului 4 Roșiori „Regina Maria”. Este avansat la gradul de general. După cel de-al doilea război mondial, pentru o scrută perioadă (25 august - 20 septembrie 1944), generalul Siminel îndeplinește funcția de director general al Serviciului Special de Informații. Apoi primește
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
a fost dat inițial de Armata a 11-a de tancuri de Gardă, comandată de generalul Ovanes Bagramian. În această zonă, ofensiva sovietică a întâlnit o apărare slabă a germanilor la Ulianovo, șase divizii de pușcași trebuind să atace 2 regimente de infanterie concentrate pe un front de 16 km. Atacul Frontului Brinansk a avut un succes limitat, germanii fiind mai bine pregătiți în apărare și, deși sovieticii au trimis întăriri odihnite în luptă, diviziile germane de tancuri sosite din nordul
Operațiunea Kutuzov () [Corola-website/Science/308091_a_309420]
-
sovietici să creadă că prinseseră în capcană cea mai mare parte a Armatei a 8-a. Germanii prinși în încercuire au declanșat atacul pentru cucerirea satelor Novo-Buda, Komarovka și Șanderovka, de unde urmau să facă un ultim efort pentru spargerea încercuirii. Regimentul al 105-lea de grenadieri trebuia să cucerească Novo-Buda și să atace mai departe spre Komarovka. Regimentul german, care avea efectivele puternic diminuate de lupte, a trebuit să atace în câmp deschis pozițiile sovietice bine fortificate. Pentru a-și mări
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]