11,435 matches
-
studiu înfățișează „câteva noțiuni fundamentale ce caracterizează sistemul de reprezentări propriu modului de gândire tradițional, și anume pe acelea legate de personajele demonice”. E o abordare comparatistă, în care au pondere mitologia română și cea slavă, cercetătoarea fiind preocupată să releve similitudini între anumite componente ale unor culturi. Examenul critic este restrâns la mitologia inferioară, adică la demonologie, mai precis la imaginile legate de personajele demonice. Autoarea nu caută neapărat specificități, pentru că, preluând o opinie a lui Ovidiu Papadima, știe că
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
Paris) și patru profiluri (Jules Verne, Pierre Loti, „omul cu masca de fier” și uitatul Sebastian Locatelli), aproape totul furnizând pretexte pentru rememorare și reflecție de moralist. Rostite la microfon pentru un public larg, textele din Scriitori în lumina documentelor relevă calități (stil oral îngrijit, caracterizări sintetice, uneori închegate în formule memorabile), dar și îngrădiri intrinseci textului radiofonic (neaprofundarea unor chestiuni și o informație nu întotdeauna adusă la zi). Ediția Corespondență pune în circulație un număr impresionant de epistole ale unor
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
fie descrierea și explicarea realității sociale „așa cum este ea”, și nu „cum ar dori oamenii să fie”. Perspectiva părea extrem de tentantă, punând sociologia pe o direcție care a asigurat succesul științelor naturii. Curând, o asemenea atitudine a început să-și releve îngustimile. Ea s-a dovedit a fi mai mult un mod de disimulare a unei ideologii conservatoare, contravenind fundamental specificului obiectului său. Realitatea socială nu poate fi considerată ca dată. Ea este într-o permanentă schimbare. Și oamenii sunt aceia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Bihariei”, „Școala românească” ș.a. Precedată de o serie de microportrete ale unor personalități precum Aurel Lazăr, Emanuil Gojdu, Alexandru Roman, Alexandru Vlad și Partenie Cosma, pe care N. le-a tipărit în anuarul liceului orădean și în „Familia”, vrând să releve astfel „care a fost nota caracteristică a Bihorului în luptele naționale ale românilor” ardeleni, lucrarea Oameni din Bihor. 1848-1918 (1937), continuată de A doua carte despre oameni din Bihor (1979), este o amplă reconstituire a istoriei propriu-zise și a istoriei
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
flori” în urma morții năpraznice, în preajma nunții, a iubitului ei. Tendința feministă, vizibilă ici-colo, e în final dezactivată de amănuntul realist, ce denotă buna cunoaștere a lumii rurale. Alte proze (Bunicuța, Sunt lacrimae rerum, Umbra Mariei Antoaneta, Prin Pădurea Fontainebleau ș.a.) relevă, în incipit, în scriitură, dar și în tematică, o influență măcar, dacă nu cumva o colaborare, a lui D. Anghel. După moartea „dioscurilor” N. a fost muncită de dorința de a se justifica, de a explica dramele. În ciuda multiplelor îndemnuri
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
este, în schimb, partea mediană, formată dintr-o serie de episoade epice care au drept protagoniste pe consătencele eroinei. Curprinzând portretizări izbutite, în câteva tușe, mostre firești din graiul locului, relatări rapide, modulate, ale unor aparent aceleași întâmplări, aceste micronuvele relevă adevărata înzestrare a scriitoarei. Poemul dramatic (în proză) Legenda, o alegorie cu tablouri vivante, unde personajele sunt Viața, Legenda, Cântul, Mitul, Cicoarea, Fluturele, figuri ale mitologiei grecești, ambiționează să înfățișeze sensul lumii și al existenței umane. În genul său, oarecum
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Sfânta Scriptură sunt concurate de referirile la o întinsă bibliotecă a Antichității păgâne, ilustrată de numele lui Aristofan și Eratostene, Platon, Aristotel, Plutarh și Strabon, Theognis din Megara și Simonide din Ceor, Diogene Laerțiu și Lucian din Samosata -, i-a relevat lui N. principalele idei ce vor sta mai târziu în atenția scriitorilor obișnuiți cu reflecția umanistă. El constată asemănarea dintre limba latină („nouă vădit înrudită”) și română la numai câțiva ani după Grigore Ureche, dar cărturarul muntean își tipărește afirmația
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
de analiză SECCA sincronică (actuală) Anticipație Situație Emoție (răspunsuri) Sisteme de credințe Gânduri automate Comportament manifest Cogniții Anturaj (mediu social) Imagerie Cea de a doua parte regrupează evenimentele istoriei recente a subiectului fie în raport direct cu comportamentul problemă, fie relevând caracteristici genetice, de personalitate, boli psihice sau alte probleme. La fel ca și la modelul lui Lazarus, această grilă subliniază rolul preponderent al variabilelor intermediare ale organismului între stimul și comportament manifest. Acesta este considerat doar în sensul restrâns de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în anii ’70 a unui astfel de roman, ce pare a indica tarele regimului politic anterior, și nu pe cele ale orânduirii ceaușiste. Miza rezidă în căutarea adevărului personal și istoric, în descoperirea vinovăției nevinovate a personajului, prin care se relevă o întreagă lume. Istoria familiei Arghir, cu secretele și dramele ei, reface un traseu al decadenței, după cum povestea care se desfășoară în prezent, și anume încercările lui Iustin de a fi iertat și acceptat social, stă sub semnul eșecului, așadar
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
ei matricial este invocat explicit în volumul publicat în 1994, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975). Iradiind asupra scrierilor anterioare și dezvăluindu-le supratema comună, lucrarea este revelatoare pentru luciditatea autoscopică acută a autorului, înclinat constant spre problematizarea propriei condiții intelectuale. Relevând etimonul spiritual al operei, cartea este istoria unui destin exemplar prin modul în care ilustrează dinamica unei culturi matriciale și prin vocația unei lucide construcții de sine. Casa din Borloveni a bunicilor întruchipează - în sens literal - lumea idilică și societatea
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
laudă a vieții și a lucrărilor ei. În sfârșit, prin ceea ce explică, Miorița se străduie să facă suportabilă - și rațională - moartea” (Ovid Densusianu și actualitatea exegezei „Mioriței”). Dintre cercetările aplicate, se distinge analiza de text la Cântecul Iancului, unde este relevată funcția regală de „excelență” a eroului în plan uman și cea sacră în plan suprauman, mitic, iar în planul formelor este descoperită o construcție în „secțiune de aur”, de inegalabilă armonie și perfecțiune. SCRIERI: Folclorul. Sens, valoare, îngr. Viorica Nișcov
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
un dinamism rar au făcut ca N. să se găsească între fruntașii tinerei generații basarabene ivite către mijlocul anilor ’30 ai secolului trecut. Această poziție este doar în mică măsură consolidată prin debutul editorial. Strânsă în plachetă, lirica sa își relevă mai pregnant stângăciile și reușitele parțiale în încercarea de a îmbina tradiționalismul și modernismul. Folosirea timidă a unor formule noi, aritmice ori poliritmice, adeseori în combinație cu rima și ritmul popular, precum și alăturarea vocabulelor regionaliste, neaoșe sau de-a dreptul
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
un subprodus al primei perioade a literaturii sale, poate cu excepția celei de-a doua secțiuni, unde se produce o alunecare spre formula polițistă și SF. Prima parte, în schimb, este o valorificare a materialelor rămase din atelierul începuturilor. Lectura atentă relevă autoparodia subțire a aceluiași stil, reluat sistematic, prea sistematic și demonstrativ, îngroșându-se până la persiflarea subțire. E un bun prilej de recapitulare a rețetei de proză scurtă brevetată de el însuși. Ca element unificator de tehnică, iese în relief formula
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
descriptivă - poate căpăta, firesc, forma unui sincer elogiu. Cu atât mai mult cu cât izbânzi semnificative pot fi contabilizate În etape de dinainte de 1989. Acestea sunt mobilul, cadrul și intențiile acestui text-răspuns despre sociologia românească postbelică și sociologii ei. A releva pe scurt și, evident, insuficient un tip de prestație sociologică, un tip de atitudine profesională, care, pe lângă meritele lor incontestabile În sine, au Închegat și propus un soi de comportament public În răspăr vădit cu patologiile politicului ce prezidau grosolan
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fundamentală a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia teoretică clasică sau ,,sociologia de catedră”, dezvoltată de profesioniști Începând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și continuând În prima jumătate a secolului XX. Tabloul sociologiei românești din această perioadă relevă existența unui sincronism european simultan cu contribuții specifice substanțiale (Ilie Bădescu). Un inventar succint al contribuțiilor aduse de sociologii români În prima jumătate a secolului XX este relevant pentru nivelul de dezvoltare al disciplinei ca ,,Știință Mare”. Elaborarea unor sisteme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ponderi superioare și În delictele de tâlhărie (58,9%); În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
recrudescență a unor forme diverse de violență și agresiune, inclusiv a unor delicte violente care au ca efect creșterea anuală a numărului de persoane victime ale violenței domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile organelor de poliție relevă o creștere continuă a numărului de victime În urma comiterii asupra lor a unor delicte cu violență chiar În mediul intrafamilial (figura 8). Fig. 8. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intrafamilial, 1 749 de persoane domiciliau În mediul rural, ponderea acestora reprezentând aproximativ 66,0% din totalul victimelor Înregistrate, față de numai o treime, cât reprezintă ponderea victimelor domiciliate În mediul urban (respectiv 744 de persoane). Este un indicator semnificativ care relevă din nou faptul că violența intrafamilială din mediul rural cunoaște o recrudescență ,,alarmantă”, În special pe fondul unor fenomene de ,,agresare” a ruralului și a familiei din rural din toate direcțiile și sub toate formele. La fel de relevantă este și analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
special pe fondul unor fenomene de ,,agresare” a ruralului și a familiei din rural din toate direcțiile și sub toate formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, Într-o proporție covârșitoare de 92,0%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (figura 11). Fig. 11. Dinamica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime femei și 41,2% victime bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% victime femei și 31,3% victime bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul rural deține ponderi superioare comparativ cu cel urban (figura 13). Fig. 13. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
doar 31,6% din mediul urban) și cele de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor cu violență din mediul familial relevă, Încă o dată, faptul că, În prezent, mediul rural devine tot mai ,,criminogen”, comparativ cu cel urban, și că În interiorul familiei din rural există și se declanșează cu mult mai multe violențe și agresiuni, rezultate cu victime umane, decât cele care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Prevenirea Criminalității - ICPC). Dacă În ansamblul victimelor unor infracțiuni săvârșite În perioada analizată ponderea minorilor victime este de aproximativ 6,5%, ea se ridică la 31,8% În privința minorilor care au devenit victime În urma unor delicte cu violență, ceea ce relevă creșterea sensibilă a actelor și faptelor de violență Îndreptate Împotriva lor - practic, una din trei victime ale unor delicte cu violență este minoră. Pe categorii de vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați În urma delictelor cu violență aveau vârsta cuprinsă Între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Această distribuție a minorilor victime ale actelor de violență relevă, Încă o dată, că, În prezent, această categorie de populație nu este suficient protejată de către instituțiile de control social specializat, având În vedere gradul ei de dezvoltare psihică, fizică și morală sensibil mai scăzut În comparație cu alte categorii de populație. Acești minori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ani constituie categoria cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate victimală, comparativ cu ponderea de 42,6% deținută de minorii aflați Între 14 și 17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În mediul familial În funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este ,,ținta” principală a delictelor de viol, loviri și alte violențe, omor și vătămări corporale simple și grave (figura 21). Fig. 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]