8,987 matches
-
Lucrarea se dovedeste un documentar concentrat, cu opinii pertinente asupra transformărilor inerente sectorului public. Efortul autoarei este întru totul lăudabil. Demersul de cercetare întreprins a fost derulat avînd o bază generoasă, iar obiectivul ambițios asumat a fost atins în totalitate. Reușită evenimentului editorial de față poate constitui cu succes un punct de referință în domeniu. Doru TOMPEA Capitolul I ȘTIINȚĂ MANAGEMENTULUI Mutațiile majore din cadrul unei națiuni, cum sunt cele trăite de societatea românească la cumpăna dintre secolele XX și XXI, se
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cunoștințele, metodele, tehnicile specifice la un context determinat. În practică de fiecare zi a unui manager se întâlnesc, atât aspectele "artistice" (mai evidente la stilul de management), cât și cele științifice (în domeniul interpersonal, informațional, decizional). Practică ne arată că reușită managerială este sensibil îmbunătățită atunci cand calitățile personale se grefează și pe cunoștințe științifice, specifice de management. Evoluția cunoștințelor privitoare la management ne arată că acest domeniu a dobândit atributele unei științe, deoarece ne aflăm în fața unui corp sistematizat de cunoștințe
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
de acțiune pentru autoritățile executive; 3) organizațional, orientat către reducerea ierarhiilor publice; 4) cultural, urmărind o schimbare a valorilor și a modurilor de acțiune a aleșilor politici, a funcționarilor, a utilizatorilor grupurilor de interese și a cetățenilor. Noile condiții de reușită ale procesului de reformă în administrația publică din România trebuie să aibă ca punct de plecare formularea unor obiective concrete și cuantificabile, creșterea capacității strategice de a opta pentru diferite proiecte și de a-și defini singură prioritățile, articularea într-
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
acțiune și experimentare în circumstanțele concrete ale activității organizației, circumstanțe caracterizate, de multe ori, de conflicte, reacții adverse, respingerea ideii de schimbare pe care o induce modelul strategic, lupte de interese, neînțelegerea sensului schimbării, erori involuntare sau deliberate 16. Pentru reușita procesului de modernizare este important ca fiecare funcționar public să înțeleagă necesitatea implementării strategiei de modernizare în cadrul instituției sau autorității publice în care lucrează. IV.II.4. Natură reformei Aplicarea principiilor enunțate, care stau la baza procesului de reformă presupune
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
că la luarea deciziilor participa mai multe persoane, ecuația "o schimbare = un om" rămâne puternică în mediul public, fapt relevat spre exemplu și de ordinele care poartă numele ministrului care le-a promovat. În practică însă este clar că pentru reușita unor schimbări este nevoie de energia reunită a mai multor indivizi care să utilizeze marjele lor personale de manevră. La această adăugăm faptul că datorită acestei personalizări, atunci când individul respectiv se descurajează sau părăsește locul de muncă, schimbarea inițială este
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
postindustrială sau postmodernă, iar de Thomas Friedman plată : “Întotdeauna a fost și va fi un mare avantaj să resimți pasiune și curiozitate pentru ceva. Cu atăt mai mult cănd lumea este plată, curiozitatea sau pasiunea pentru o anumită slujbă, pentru reușită, pentru un domeniu sau chiar un hobby, sunt foarte importante. Pentru că într-o lume plată dispunem de mult mai multe instrumente prin care putem să ajungem, noi și curiozitatea noastră, mai departe și mai în profunzimea lucrurilor.” Mulți dintre profesori
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
de măsurare a performanțelor: cea proprie asistentului, cea proprie clientului și perspectiva instituției asistențiale. Din evaluare pot deriva două situații: fie continuarea intervenției pe baza unui plan renegociat și mai bine adaptat la situație, fie renunțarea definitivă la intervenție, în virtutea reușitei sau a eșecului total. 7. Încheierea intervenției este momentul în care unul dintre actorii implicați (sau toți împreună) consideră că obiectivele propuse au fost atinse sau că, dimpotrivă, acțiunea asistențială a eșuat, fară șanse de reușită în viitor. Finalizarea intervenției
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
definitivă la intervenție, în virtutea reușitei sau a eșecului total. 7. Încheierea intervenției este momentul în care unul dintre actorii implicați (sau toți împreună) consideră că obiectivele propuse au fost atinse sau că, dimpotrivă, acțiunea asistențială a eșuat, fară șanse de reușită în viitor. Finalizarea intervenției este frecvent ignorată în demersurile metodologice, întrucât se consideră că este un lucru de la sine înțeles și, în plus, fără vreo relație directă cu actul asistențial. 2.2 Metode și tehnici utilizate în asistența socială În timpul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
noțiuni dintre cele mai semnificative care împodobesc aceste "proiecte de întreprindere" și care par a se interpela într-un singur ecou. Leitmotiv, identitatea întreprinderii trimite la o voință de unitate și de unificare a salariaților, împinși spre același efort de reușită individuală și colectivă; edificarea unei structuri consensuale domină un astfel de peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate. Construirea unor "culturi de întreprindere" adaptate, în care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ascensiune în același timp materială, prin investirea pieței, și statutară prin "sanskritizare 56". Din această scurtă trecere în revistă, nu trebuie uitate cele mai recente studii de antropologia dezvoltării privind analiza concretă a "proiectelor de dezvoltare", a cauzelor eșecului și reușitei lor. Determinate să abandoneze în mod inevitabil modelele de tip Lumea a Treia sau pur caritative pe care le aveau în anii șaizeci, acestea din urmă iau astăzi în mod deliberat formele programelor de implantare a întreprinderii în toate domeniile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Aceste evoluții ideologice care-și găsesc sursa în remanieri decisive ale raporturilor sociale reprezintă una din matricele unui impuls îndepărtat spre noi obiecte de interes pentru antropologi. Apariția unor cercetări centrate pe stratul social al "antreprenorilor", reflecțiile asupra condițiilor de reușită antreprenorială, eventual în versiunile etnice ale acesteia, accentul pus pe deconstrucția "spiritului de întreprindere" într-o reformulare mai mult sau mai puțin fidelă, însă legitimând în continuare temele weberiene, se prezintă astfel ca o imagine inversată a preocupărilor precedente ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în care apare moda "culturii de întreprindere", a cărei abandonare progresivă este deosebit de semnificativă în conjunctura de la sfârșitul anilor nouăzeci; cel de-al doilea se joacă într-un raport de alteritate, în situații "exotice" în care forța pieței determină interpretarea reușitei economice sau a falimentului și recurge fără nicio tranziție la o antropologie erudită, alibi sau "conversiune" recentă. Să amintim foarte rapid apogeul și apoi declinul "culturii de întreprindere", înainte de a ne îndrepta atenția spre reînnoirea unui diferențialism peren, sub formele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu restructurările economice în curs, globalizarea ideologică a implicat într-o anumită măsură o mișcare de globalizare a obiectelor: astăzi reține atenția nu atât funcționarea internă a întreprinderii cât cei care, plasați la polul conducerii, ar deține cheia absolută a "reușitei". În spatele acestor lideri preamăriți de o hegemonie cu totul magică, se profilează "blocuri culturale" care nu au sens decât în conjunctura binară pe care și-o asumă. Decorul acestui nou teatru populat cu lideri eroici care sunt una cu masele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai favorabile, plantația nu avea să supraviețuiască mai mult de un an. Peste tot același scenariu: supraveghetorul și șeful, din lipsă de mijloace de constrângere, nu au fost ascultați. Dimpotrivă, la Okelataka, plantația comunală a fost, încă de la început, o reușită: 2 ha au fost deschise, cu între 2 000 și 2 500 arbori de cafea plantați. Ea avea să se mențină doi ani, fiind abandonată treptat abia în cursul anului 1957. Apar două întrebări: • De ce această originalitate la Okelataka? De ce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ha au fost deschise, cu între 2 000 și 2 500 arbori de cafea plantați. Ea avea să se mențină doi ani, fiind abandonată treptat abia în cursul anului 1957. Apar două întrebări: • De ce această originalitate la Okelataka? De ce această reușită locală a plantației colective care eșua pretutindeni? • De ce acest eșec tardiv? Care au fost condițiile sale concrete? Am văzut că Okelataka, prin situarea geografică, cunoscuse cele două exploatări coloniale (fildeșul și uleiul de palmier); de unde o alienare cvasitotală, o obișnuință
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vrea să fie tratat nu numai ca mijloc, cât mai ales ca scop în sine, ca fiind cineva. Celălalt este important pentru sine, cât de importanți suntem noi pentru noi înșine. Plecând de la această realitate fundamentală, în orice relație interpersonală reușită vom căuta: • să-l ascultăm activ și empatic pe partener; • să-i facem ori de câte ori avem prilejul sincere complimente; • să-i folosim cât mai des numele; • să nu răspundem la întâmplare sau în clișee; să reflectăm mereu înainte de a răspunde; • să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
legăturii de prietenie" (Derlega și alții, 1993). Prietenii ne ajută să obținem succesul social și profesional. În foarte multe împrejurări, prietenii ne ajută să dobândim succesul profesional, social și economic. Ei sunt alături de noi, ne susțin și se bucură de reușitele noastre. În același timp, împărtășesc eșecul atunci când apare și fac tot ce pot pentru a o lua de la capăt și a înțelege cât mai bine ce s-a întâmplat, în așa fel încât altă dată să nu se mai repete
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe (neplăcută și ineficientă/slab eficientă în raport cu situația conflictuală existentă). Pentru realizarea ascultării active și reușita ei, A. Stoica-Constantin (2004, pp. 139-143) recomandă: • să ne concentrăm atât asupra sentimentelor interlocutorului, cât și asupra conținutului mesajului lui (este important cu deosebire să deslușim stările lui emoționale negative, acumulările lui emoționale, pentru a preveni apariția relației conflictuale sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
copii, între prieteni, între colegi). Negocierea este un dialog între două sau mai multe persoane prin care acestea încearcă să ajungă la o înțelegere (la un acord) care să constituie încheierea unei relații conflictuale. Cerințele unei bune (cu șanse de reușită) negocieri sunt (Cornelius, Faire, 1996, pp. 212-221): • să privim conflictul ca pe o oportunitate; • să fim permanent deschiși la o posibilă descoperire; • să căutăm să nu avem idei/poziții fixe pentru soluționarea problemei/problemelor; • să știm care sunt nevoile, valorile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
parțial, nesemnificativ sau minor. În schimb, uneori, este necesar să acceptăm pierderea unui obiectiv minor, dacă aceasta va deschide calea atingerii altuia, mai important și cu bătaie mai lungă (Stoica-Constantin, 2004, p. 210). Desfășurarea negocierii. Intrăm în negociere orientați spre reușita (și satisfacția) ambelor părți. Plecăm de la premisa că persoana cu care negociem este de bună-credință și ne menținem această încredere cât mai mult posibil (nu avem date și comportamente pentru care să renunțăm). Nu ezităm să cerem, să fim asertivi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
poziție, stabilitate, aură sau statut social" (înalt), ne asigură S. Pinker (2009, p. 560)57. Bunăoară, să spunem, dacă vom obține succes după succes, recunoaștere și admirație, oricât de meritate, dacă vom avea mereu reușite, noroc, realizări, vom declanșa invidia. Reușita noastră îi irită pe cei care râvnesc (la) același loc, (la) același public, (la) aceeași izbândă, (la) aceeași atenție, (la) aceeași recunoaștere. Oamenii nu sunt niciodată invidioși pe eșecurile, suferințele sau banalitatea/cenușiul altora, ci pe fericirea, norocul și calitățile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
propriilor capacități, trăsături, disponibilități; • stabilirea clară a priorităților proprii și urmărirea lor în vederea realizării, declanșării sentimentului de autoeficiență și de utilitate; • conștiința altor căi și a altor momente de formulare a ceea ce avem de spus, de obținere a succesului, de reușită, de afirmare, de exprimare a propriului potențial; • recunoașterea sinceră, onestă a abilităților și a capacităților celuilalt. Așa cum între invidie și resentiment există o legătură mai mult sau mai puțin profundă, activă, persistentă, tot astfel există o relație între invidie și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
puțin profundă, activă, persistentă, tot astfel există o relație între invidie și gelozie. Într-o anumită măsură/până la un anumit punct, gelozia seamănă cu invidia, dar ea gelozia implică întotdeauna trei persoane. De asemenea, suntem invidioși/ invidioase pe fericirea, pe reușitele sau pe bunurile altora, dar suntem geloși pe ceea ce dorim să păstrăm. Prin urmare, dacă invidia este centrată pe ceea ce a realizat/obținut celălalt, gelozia este centrată pe riscul de a pierde (mai ales în dragoste) (Lelord, André, 2008). Vom
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simțim integrați, unificați. "Este o comuniune a tuturor părților corpului, brațele se deschid pentru a-l primi pe celălalt sau lumea întreagă". Bucuria înseamnă totodată "comuniunea cu anturajul, cu universul" (Filliozat, 2006b, p. 25). Ea este emoția (fundamentală) care "însoțește reușita și dragostea" (Filliozat, 2006a, p. 123). Altfel spus, bucuria este emoția împlinirii și a intimității. Suntem bucuroși atunci când iubim și suntem iubiți, când înflorim, când ne depășim, când descoperim lucruri esențiale noi. Bucuria este expansivă. Ea "ne împinge unii în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mulți dintre noi un nivel insuportabil (și, probabil că, de aici, nu mai este decât un pas până la depresie...). Suntem supuși unor norme drastice de competență, de profesionalism, de succes, de frumusețe fizică, de tinerețe, de vitalitate, de seducție. "Ideologia reușitei notează filosoful francez invadează totul" (2009, p. 156). Desigur că nu negăm și credem că nu ar putea nega cineva care se pretinde o ființă rațională, doritoare de mai bine, de mai autentic, de mai frumos principiul perfecțiunii și al
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]