4,350 matches
-
ei, în care timp se vor regula-ntreprinderile actuale. C. A. Rosetti Oricine recunoaște în această lucrare a d-lui C. A. Rosetti un plagiat schimonosit al proiectului prezentat în Adunare de P. P. Carp. Unii termeni din proiectul Carp sânt ocoliți sau esprimați cu cuvinte mai puțin proprii, unele dispoziții lăsate afară, dar în esență este același. Din fericire pentru d. C. A. Rosetti și pentru secretarul său intim, d. Guță Panu, nu există încă la noi o lege care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu e capabil nici de trădare, nici de infamie. (11 fevr. n-au fost români. Candiano grec, Pilat grec, Leca bulgar. ) {EminescuOpXII 460} ["CEEA CE-MI ROADE INIMA... "] 2276 Ceea ce-mi roade inima în privirea viitorului acestei țări nu sânt ideile subversive și de răsturnare cari profanează gurile voastre, ci lipsa voastră de caracter. Ieri republicani, să fi rămas ceea ce erați, Dar învingeați voi, dar învingeam noi, indiferent la urma urmelor, tot adevărul, tot tăria învingea. Dar nu... pipăind pulsul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca cămeșile și partidul ca cizmele? Ceea ce-i e permis d-lui de Bismarck, de-a se juca cu partidele, în urma gloriei sale politice, e permis piticului d. Brătianu, ale cărui zile se numără pe insuccese și ale cărui succese sânt forme goale și mofturi? De câte ori partidele s-au unit, nu s-au unit decât spre a face un mare rău nației. S-au unit la 66 ca să răstoarne pe Cuza Vodă. Dacă nu l-ar fi răsturnat, niciodată unirea Ardealului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scria Radu Leon Vodă la 1669 că miluind Dominia mea pe oameni străini, pe greci, începură a face și a adaoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sânt de mare pagubă. Aflat-am Domnia mea și am adevărat dimpreună cu toată țara cum toate nevoile și sărăcia țării este de la străini, cari amestecă Domniie și vând țara fără de milă și o precupesc. Călcat-am Domnia mea acele obiceiuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de rață, frate! Într-un număr vedem acuzarea ca din senin ca reacționarii (care? unde? cine? ) amenință pe rege cu asasinatul. Mai ieri ne numesc pseudoînvățați, falsificatori ai teoriei Lamarck-Darwin, ca și când noi am fi de vină că cei mai mulți dintre roșii sânt cațoani vicleni și malonești, incapabili de-a se amesteca cu rasa română, incapabili de-a o pricepe chiar. În sfârșit, pe zi ce merge se urcă istericalele bizantine. În furia care i-a apucat, foetor caprinus, putoarea de țap pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
amesteca cu rasa română, incapabili de-a o pricepe chiar. În sfârșit, pe zi ce merge se urcă istericalele bizantine. În furia care i-a apucat, foetor caprinus, putoarea de țap pe care-o răspândesc, cu minciunile ce numai ei sânt în stare a le născoci, e de-a dreptul nesuferită. Astfel în cel din urmă număr "Pseudo-Romînul" ne zice că nu ne-au crezut atât de rai, atât de cruzi încît să fim în contra spitalelor din sate. Liniștească-se! Nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
localității? D. N. Bassarabescu minte pur și simplu în amândouă privințe. Cititorii ne vor ierta tonul față cu asemenea indivizi cari, după ce primesc o lovitură de picior, mai au naivitatea de-a cere o a doua și cari nici nu sânt în stare a pricepe că după afirmarea noastră că "minte pur și simplu" un răspuns prin presă nu mai e de cuviință. ["SE VEDE CĂ D. N. BASSARABESCU... "] 2264 Se vede că d. N. Bassarabescu are răbdarea lui Hristos. Când
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la loc de nevoie”; precum și autorul Istoriei lui Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă, Încorporată ulterior În Letopisețul Cantacuzinesc: Pentru aceasta șmoartea lui Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ț, dar cade-să să blestemăm toți creștinii pre neamul unguresc, mai vârtos, căci sânt oameni răi și ficleni Încă din feliul lor. Desigur, pentru a Înțelege În mod corect semnificația unei imagini etnice, este necesar ca ea să fie plasată În contextul istoric care a generat-o. Doar În acest fel Îi putem sesiza
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sat eponim; vânătoarea sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru Îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii În muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului, tânjaua, sâmbra oilor), ori În marile sărbători solstițiale (Crăciunul, Anul Nou) sau echinocțiale (Lăsatul Secului, Sânt Andrei). În Basmul cu Fata din Dafin, feciorul de Împărat pornește la vânătoare, pentru a prinde vânatul de nuntă, după legea domnilor ș a-mpăraților. Eroul, ajuns Într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
oficială incoloră la pledoaria pasionată stârnită de un moment de criză emoțională. Limba vorbită este plină de elementele iraționale și de schimbările contextuale ale limbii, istorice, deși există momente când aproape că atinge precizia descrierii științifice, în limba vorbită semnele sânt numai rareori folosite în mod conștient pentru calitatea lor sonoră. Totuși, această atitudine conștientă apare în simbolismul sonor al numelor și acțiunilor sau în jocurile de cuvinte. Fără îndoială, limba vorbită încearcă foarte frecvent să obțină, rezultate practice, să influențeze
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 31 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Într-o toamnă aurie am auzit multe povești la Hanul Ancuței. Dar asta s-a întâmplat într-o depărtată vreme, demult, în anul când au căzut de Sânt Ilie ploi năprasnice și spuneau oamenii că ar fi văzut balaur negru în nouri, deasupra puhoaielor Moldovei [...] - Pe vremea aceea, tot în acest loc ne aflam, în preajma focurilor și a carălor cu must, cu alți oameni care acuma-s oale
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Am auzit, urmă Alexandru, de bântuirile țării și am venit s-o mântui; știu că țara m-așteaptă cu bucurie. Să nu bănuiești, măria-ta, zise Moțoc, țara este liniștită și poate că măria-ta ai auzit lucrurile precum nu sânt; căci așa este obiceiul norodului nostru, să facă din țânțar armăsar. Pentru aceea obștia ne-au trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te vrea, nici te iubește și măria-ta să te întorci înapoi ca... Dacă voi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
din 121 poeții care lucrează automat sau sub presiunea propriilor lor obsesii și viziuni .profetice și din "creatorii" adică din scriitorii care sunt în primul rând niște meșteșugari instruiți, pricepuți, conștienți. Această distincție pare, în parte, istorică : "posedații", spunem nod, sânt poeții primitivi, șamanii ; apoi romanticii, expresioniștii, suprarealiștii. Poeții profesioniști, instruiți în școlile de barzi din Irlanda și Islanda, poeții Renașterii și neoclasicismului sunt "creatori". Dar, firește, nu trebuie să considerăm că aceste tipuri se exclud reciproc, ci doar că ele
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
în legătură cu aceasta nu s-a făcut nici o investigație practică. cât despre dictare, ea a fost folosită de autori de calități și formații foarte diferite. Milton a dictat unui secretar versuri din Paradisul pierdut gata compuse în capul lui. Mai interesante sânt însă exemplul lui Scott și ale lui Goethe și Henry James care, la bătrânețe, au dictat opere a căror structură era concepută dinainte, dar a căror haină verbală era improvizată. In cazul lui James, cel puțin, pare posibilă stabilirea -unei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
și elocvent, este oral și chiar familiar. *14 Despre procesul de creație însuși nu s-au spus multe lucruri care să aibă gradul de generalizare necesar teoriei literare. Avem descrieri ale metodelor particulare folosite de anumiți autori; dar aceștia nu sânt, firește, decât scriitori din perioade relativ recente și scriitori înclinați să gândească și să scrie în spirit analitic despre arta lor (cum ar fi, de pildă, Goethe și Schiller, Flaubert, Henry James, T. S. Eliot și Paul Valéry) ; și avem
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
tradiționala noțiune a "asociației de idei" este nepotrivită. Dincolo de legătura prin asociere a unui cuvânt cu altul (deosebit de accentuată la unii poeți) are loc o asociere a obiectelor la care se referă "ideile" noastre. Principalele categorii ale unor asemenea asocieri sânt contiguitatea în timp și spațiu și asemănarea sau contrastul. Romancierul asociază mai ales pe bază de contiguitate ; poetul, pe bază de asemănare (pe care o putem identifica cu metafora) ; dar această distincție nu se cade să fie împinsă prea departe
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
a huzurului, iar clasele de jos aproape că nu aveau acces la cultură, în Anglia, această generalizare nu este valabilă decât cu mari rezerve. Fiii țăranilor și muncitorilor apar rar în literatura engleză mai veche : excepții ca Burns și Carlyle sânt în parte explicabile prin sistemul democratic de învățământ an vigoare in Scoția. Rolul aristocrației în literatura engleză a fost neobișnuit de mare - în parte pentru că în Anglia aristocrația a fost mai puțin izolată de liber-profesioniști decât în alte țări, unde
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Giordano Bruno și, firește, pe Toma d'Aquino ; Yeats a fost un profund cunoscător al teozofici, al misticismului și chiar al filozofiei idealiste a lui Berkeley. În alte literaturi, cercetările privind asemenea probleme au fost poate chiar mai numeroase. Nenumărate sânt interpretările teologiei lui Dante, în Franța, E. Gilson și-a apucat cunoștințele de filozofie medievală la exegeza unor pasaje din Rabelais și Pascal. *8 Paul Hazard a scris cu competență despre La crise de la conscience européenne (Criza conștiinței europene) care
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ramelor, de sorginte rurală, cu o viață proprie hipertrofiată, cât și prin varietatea stilistica. Portretele de personaje istorice și eroi de balade ne trimit, într-o anumită măsură, la tradiția iconarilor niculeni, prin sobrietatea cromatică și a desenului; alte compoziții sânt de o mai mare libertate tonală și de un desen mai dinamic. Cu o „Țărancă cu mâța” și „Visul unei țărănci stabilite la oraș” ne aflăm în domeniul interpretării liber și involuntare !... a unora dintre cele mai interesante pagini de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
constituie icoanele pe sticlă ale acestui autor. Simțindu-se parcă la el acasă, în lumea icoanei, pictorul Grigore Dejeu are o mână mai sigură, o tușă mai plină, de respirație autentică în cadrul de sticlă al icoanei. Sfinții și peisajele biblice sânt exprimate cu simpatie și cu o înțelegere simplă care vine parcă de la „un creator de rând”... Pictorul naiv își expune sufletul cu naturalețe, fără bariere comprehensive, fără cenzură...” (R. Hurezean, Mesagerul transilvan, 6 dec. 1994) Diaconescu Mihai 1932 Pictor Născut
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
la pastelurile senine ale primăverii. Satele au cerul luminat, lumină care se revarsă peste peisaj, conferind o unitate tonală tabloului. Imaginile orașului sânt, în schimb cenușii, umbrite în lumina filtrată de clădirile înalte. Oameni nu au chipuri specifice, nici profunzime, sânt întunecați, putând fi identificați cu oricare țăran. Peisagistul, îndrăgostit de țărani și viață de la țară, reface imagini din copilărie.” (Diana Iosub, 24 ore mureșene, 6 sept. 1996) „Calitățile de excepție ale picturii lui Teodor Moraru s-au împlinit în ultima
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
capabile să fascineze și să inspire. Într adevăr satul românesc Brusturi, în care s-a dezvoltat o școală de pictură naivă, în a cărei construcție Rodica Nicodin își află un binemeritat loc, păstrează încă în adâncul său zăcăminte insondabile care sânt trezite și înfățișate ochilor noștri în sclipirea uluitoare a culorilor de pe pânză.”( Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed. Sport - Turism, București 1983, pag. 251). Nicola Nicolae Pictor Localitatea: Târgu Jiu, județul Gorj Studii: Muncitor Bibliografie și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
esențiale ce-i vor contura creația: tonalitatea caldă a armoniilor de culoare, scrierea detaliilor strunită de controlul permanent al raporturilor acestora cu ansamblul compoziției, precum și predilecția pentru subiectul rustic.” ( Vasile Savonea) Popovici Vasile 1969 Pictor „Eu puteam să afirm că sânt handicapat, puteam foarte bine să mănânc,să dorm și să mor și nimeni nu m-ar fi condamnat pentru asta. Dar eu nu caut scuze să trăiesc degeaba. Vreau să las omenirii ceva frumos, și numai al meu! Vreau ca
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
despre frumuseți trăite cândva cu o intensitate unică. De aici și puterea de convingere a artei sale. Toamnele aurii, bogate, gospodăriile țărănești de pe Valea Bârgăului și ocupațiile domestice ale locuitorilor din partea de cer numai de ea știută, sărbătorile specifice, toate sânt povestite, evocate cu o generoasă dezinvoltură în armonii calde, pline de prospețime și de franchețe. Spectacolul plastic este întotdeauna tonic, capabil să comunice bucurii integrale, solare. În tablourile sale nu-și găsesc locul angoasele, tristețea, cel mult ușoare nostalgii, în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
găsesc locul angoasele, tristețea, cel mult ușoare nostalgii, în realul sentimental al fiecăruia dintre noi.” (Vasile Savonea) „Tematica extrem de diversă pe care o abordează este în cea mai mare parte a ei, precumpănitor, o efectivă carte de povești în care sânt evocate cu nostalgie aparte, frumusețile naturii din locurile natale, datinile și obiceiurile tradiționale sau evenimentele memorabile din viața satului, amintiri din copilărie, puternic imprimată pe retina memoriei și „developate” cu uimitoare ingenuitate pe pânzele sale. Anotimpurile anului în perenitatea lor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]