6,982 matches
-
semn naibii...! Octav: Să știi c-a fost... Nu trebuia să-l arzi...! Matei: Mă...! Și dacă vrei să știi, am fost și persecutat politic... Octav: Nu mă mai miră nimic... Matei: Da, băiatu', am făcut și eu pușcărie... Octav: Săracu'! Cîți ani ai făcut? Matei:...Vreo patrușcinci... Păi nu spui tu că toată țara a fost o mare pușcărie?! Octav: Nea Matei..., vino să te pup! Matei: Lasă pupăturile..., să mai luăm cîte o gură de whisky, urîte-s paharele astea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o dau de sufletul lui... (groparul înțelege) Groparul: (după o pauză) Ce mai spune Ovidiu...? Octav: (paradă) Habar n-am...! Nu știu! Tace! E plecat... umblă prin rai, sau prin iad cu jumătatea mea după el... I-o fi greu, săracu'! Groparul: Și tu, al naibii, zburzi pe-aicea cu ce ți-a mai rămas... Octav: Și ce, nu-s bun? Nu mă pricep? Ai văzut cum i-am băgat pe gît cinci lumînări cînd ea voia să cumpere numai două
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
așteaptă cultura..., spiritul... filosofia... Nu-i așa, Groparule? Groparul: Păi...! Octav: De fapt, domnu' gropar este partenerul meu... El vinde vorbe... Groparul: Da nonprofit... Octav: Adevărat... El a scăpat de teroarea eficienței... Și vine lumea la el puzderie... tineri, bătrîni, săraci, bogați... Încep prin a vrea să cumpere o Coca sau o lumînare, și după ce le livrează o groază de cuvinte, toți se întreabă dacă n-ar fi bine să se sinucidă... Înțelegi? Mona: Da, sigur... înțeleg. Și? Octav: Și maestrul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
chiar foarte bine... Gh. P. doi: A, stai că-l știu..., într-adevăr, făcea un Lenin...! a luat și un premiu de interpretare după cîte știu..., numai că, după aia, tot ce juca semăna cu Lenin... Gh. P. unu: Așa, săracu'! De aia, ca să scape de Lenin, voia să joace Falstaf... și s-a pus pe o cură de îngrășare... care l-a băgat în pămînt... Gh. P. doi: (continuînd să caute în album) Unde naiba e..., că după figură îl
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
iar cu năframa se șterge de sudori" 233, în cele trei seri de după înmormântare. Peste tot, în ținuturile românești, este obiceiul ca oala cu care s-a turnat apă când s-a scăldat mortul să se dea de pomană unui sărac, umplută cu apă proaspătă, împreună cu o lingură nouă, atunci când mortul este dus la groapă 234. Până nu se îngroapă mortul, nimeni, din cei ai casei, nu are voie să bea apă deoarece este "apă moartă" 235. Pe drumul cel fără de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să bea apă deoarece este "apă moartă" 235. Pe drumul cel fără de întoarcere, este obiceiul ca, la fiecare "stare" (popas), o femeie să verse puțină apă dintr-o oală nouă și să dea peste sicriu un "colăcel" și un ban săracilor 236. În mentalitatea poporului român, există credința că, înainte de a ajunge în împărăția cerului, sufletul celui răposat trebuie să treacă peste o mulțime de râuri și pâraie, unele mai mici, mai înguste și mai lesne de trecut, iar altele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și a rudelor, printr-un praznic ce se dă de pomană la 12 săraci, "pentru ca să aibă ei și familia celor căsătoriți, pe cealaltă lume, un pom pe care să se odihnească". Pomul se așează în pământ și se împodobește cu diferite "poame" (fructe) și cu un șarpe făcut din lumină de ceară pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei de opoziția singular / plural redefinește, cu ajutorul comparațiilor, plenitudinea înțelesurilor: "Vai, sărace fetele, / Îs toate ca florile / Aici cresc, / Colea-nfloresc, / Dincolo se veștejesc. Dar feciorul săracul / Este ca grădinarul, / Când se plimbă prin grădină, / Toate florile-i se-nchină. / Și el se plimbă și tace. Rupe floarea care-i place. Uită-te, bădiță, uite, / Uită-te din deal în șes, / Ce-ai lăsat și ce-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
văzut mai mult, / Da de-aș umbla lumea toată, / Tot dau peste tine-odată. / Am să cânt ș-am să muncesc, / Din nou să mă norocesc."230 Determinanții adjectivali, antepuși și postpuși, transformă "norocul" în procesualitate narativă, ilustrată de notațiile explicative: "Săracu, norocu meu, / L-o băut boii-n părău, / L-o băut un bou bălan / Noroc pe lume să n-am, / L-o băut un bou urât / Să n-am noroc pe pământ."231 Imaginea binară contrastantă reface legăturile interne dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mea cu drag, / Că ți-oi da frunze de fag / Să nu mai fii tot pribeag."288 Învestit cu puteri magice, având darul de a lega sau de a dezlega norocul, cucul își asumă propria soartă, de veșnic călător solitar: "Săracul cucul bătrân, / Și-a lăsat puii de chin / Ș-a fugit la Rusalim. Ș-a găsit o păsărea / Ș-a zis că i-a hrăni ea, / Cu spicuri de pe ogoare, / Cu apă de la izvoare. / S-a întors cucu-ntr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bătrân, / Și-a lăsat puii de chin / Ș-a fugit la Rusalim. Ș-a găsit o păsărea / Ș-a zis că i-a hrăni ea, / Cu spicuri de pe ogoare, / Cu apă de la izvoare. / S-a întors cucu-ntr-o vreme, / Săracii, puiuții nenii! / Cum trăiți în câmp cu piele! / Da noi nu ț-om zice nene, / Că ne-ai lăsat fără pene, / Da noi nu ț-om zice tată, / Că ne-ai lăsat fără apă"; Cântă cucul pe pădure / Și n-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din liceu și de aceea grija tatălui era pe deplin justificată. Tatăl meu avea lungi discuții cu acest domn despre comunism. Dl. Cioană chiar credea că în comunism oamenii vor trăi mai bine, că va dispărea diferența dintre bogați și săraci. Și mai credea că toată lumea va avea o bucată de pământ, așa cum avea și el, pe care să o muncească și din care să trăiască. Tatăl meu, care cunoștea mai bine realitățile din URSS și care era un om
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în contemplarea oboselii/ tot mai rotunde din capul meu...". " Dar n-am fost decât an cal adormit/ cu pielea sfârâind de aripi și de spume/ acoperit de mânjii mărunți din vis." Visează o lume în care să evadeze, pentru că aici, săraci în zile, trăiești ca sub un ghețar legat la gât cu lungi copilării (agonice); de aceea exclamă: "Sunt otrăvită, încep a muri". Paloarea în somn o cuprinde, deși își repetă cu certitudine că triumful e posibil prin încercări repetate. Ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Sahia" și "Bălcescu" versurile cuprinse în poemele citate se leagă de restul operei printr-un accentuat militantism social, dar realizarea estetică lasă de dorit : Și când pe holde nesfârșite macii / Îngenuncheați la umbra noastră sfântă, / vor asculta uimiți cum toți săracii/ Ca o pădure care crește cânta/ Celor căzuți pentru libertate". 2 "De mine se teme în taină tot burgul / Sunt prințul penumbrelor eu sunt amurgul". Cornel Regman vorbind despre Radu Stanca ("Radu Stanca și măștile'', Tomis, ian. 1967) arată că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fi îndrumați ca, după ce parcurg materialul, să încerce să descrie un portret al unui nebun pentru Hristos al zilelor noastre., după ce li s-a făcut precizarea conform căreia acei "nebuni " nu erau de fapt debili psihic și nici așa-zișii "săraci cu duhul". Se vor alege aleatoriu câțiva elevi care vor prezenta lucrările lor. Discuția ulterioară, moderată de profesor, va focaliza asupra următoarelor aspecte: * Care era scopul acestor oameni? * De ce se ascundeau în spatele măștii nebuniei? * Se inspirau ei oare de undeva
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Arnold Wesker Studioul Casandra Scenă de grup din spectacol Un nou regizor ... Cea dintâi manifestare personală a regizorului în raport cu piesa a fost schimbarea accentului dramatic. Wesker a încropit o poveste lâncedă cu băieți bogați și deștepți care-i trădează pe săracii idioți într-o cazarmă, în timp ce Alexa Visarion a reconstituit, în colorit păstos, cu rigoare compozițională și violență pamfletară, viața abrutizantă din mediul cazon englez, în care sunt posibile toate ticăloșiile, inclusiv apostaziile notate în text. Pentru aceasta, regia a lărgit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vorbi", capabile să intre într-o horă a semnificațiilor, lădița cu bani a hangiului și lada cu odoare și monede a preotului, o ulcică cu vin, un șirag de mărgele, recuperate apoi din noroi, un sac cu mălai sfâșiat de săracii disperați etc. Și, tot de aici alungarea muzicii din acest film, ca dintr-o lume care își ajunge sie însăși, care are propriile ei semne de recunoaștere: tropăitul calului, deslușit de departe de urechile atente ale Anei, viscolul amenințător, râsul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și mă uitam la ea cu un fel de frică amestecată cu religiozitate: îmi amintesc că ea mă privea cum mâncam și îmi povestea tot felul de istorii pline de haz, ca să mă facă să nu observ cât eram de săraci. Acum mă gândesc că, probabil, moștenesc de la tata (care a rezistat prin închisori atâția ani) un anumit tip de forță, iar de la mama, partea aceasta histrionică. Acum, la bătrânețe, mama îmi povestește că s-ar fi făcut și ea actriță
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de tip vestic, economii de tip american de secol XIX în Europa de Est a secolului XXI), pentru că nu există o limită a lui "mai mult". Miliardarii și sărăciții sunt expresii ale acestui capitalism, format pe un fond istoric de inechitate structurală. Săracii au devenit excluderea celuilalt, repulsia de a mai avea legături (de sens și de ordine) cu aceștia. Foucault a caracterizat puterea-cunoaștere printr-o "procedură de control continuu"120, ce privește spre viitor la o supraveghere virtuală. Facebook, Yahoo, Google? În spatele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
deveniți imagini mediatice controversate, nu mai pot fi identificați de către rudele lor și, în felul acesta, legitimează triumful adevărului asupra minciunii. Pe de altă parte, au fost aduse în fața camerelor din 1990 o serie de cadavre dintr-un cimitir "al săracilor" de pe lângă Calea Aradului (stradă în Timișoara), afirmându-se, că au fost ucise în Revoluție. De fapt, acel cimitir sinistru existase încă dinainte de 1989, acolo erau aduși oameni morți neidentificați și/sau nerevendicați de familiile lor; mulți dintre acei "săraci" erau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al săracilor" de pe lângă Calea Aradului (stradă în Timișoara), afirmându-se, că au fost ucise în Revoluție. De fapt, acel cimitir sinistru existase încă dinainte de 1989, acolo erau aduși oameni morți neidentificați și/sau nerevendicați de familiile lor; mulți dintre acei "săraci" erau victime ale criminalității din anii '80. Regimul ceaușist ascundea crimele cotidiene. În realitate, a fost un triumf al minciunii asupra adevărului, ceea ce a făcut imposibilă o viață social-politică și economică sănătoasă pentru românii de după 1989. În mod paradoxal, cadavrele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mic zgomot, mișcare sau orice alt factor perturbator Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare lentă; întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta. Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
drept se pot face descîntece de dragoste. Pămîntul luat din urma piciorului drept cînd auzi cucul cîntînd pentru prima oară, presărat prin casă, te scapă de purici. (Gh.F.C.) Pămîntul e „rănit“ de săpăturile pentru temelie și trebuie îmbunat. La temelie, săracii îngroapă un cocoș, iar bogații, un cap de berbec. Mai nou, se aruncă bani. Există locuri unde la temelia casei se îngroapă trestia cu care a fost măsurată umbra unui om. Se crede că omul acela va muri în patruzeci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și alte. Cînd țărușul se bate, se zice: „Cînd s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui Marx a constat poate cel mai mult în scientismul autoproclamat. Marx avea pretenția că ceea ce realizase el nu era o critică morală a sistemului capitalist (așa cum reiese din teoria valorii-muncă pe care și-a întemeiat demonstrația cu privire la exploatarea celor săraci de către cei bogați), ci că este vorba despre rezultatul unui studiu științific 5. De fapt, aceasta a fost și ceea ce el a reproșat utopiilor: lipsa unui caracter științific. La toate cele spuse pînă acum se mai pot adăuga forța logicii
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]