5,379 matches
-
patriotice, ca și cunoștințe de astronomie, pasiunea constantă a cărturarului. Tot cu intenții moralizatoare și pedagogice, a alcătuit manuale, în spiritul celor tipărite de Heliade și Gr. Pleșoianu. Ele au în vedere educația religioasă (Manual creștinesc, 1836) sau morală (Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături folositoare, 1840, Deprinderi asupra cetitului, 1840). G. a editat și unul dintre primele manuale de limba franceză (Dascăl pentru limba franțozească, 1832), a cărei învățare o recomanda pentru că este „rudă foarte de aproape cu limba
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
din Samosata, o antologie din poeții greci antici, precum și Numa Pompilie de Florian. Probabil că tot lui îi aparține și traducerea fragmentului intitulat Desfătările, după Fénelon, apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1846) și semnată Gherasim. SCRIERI: Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături folositoare, București, 1840. Traduceri: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, București, 1835-1838; ed. București, 1857; ed. Cluj, 1899. Repere bibliografice: Iorga, Ist.lit. XIX, I, 143-144; Adamescu, Ist. lit., 71-72, 346; Bogdan-Duică, Ist. lit., 223-225
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
din noiembrie 1931 până în 15 aprilie 1932, cu subtitlul „Revistă de cultură și îndrumare pentru popor”, sub îngrijirea unui comitet condus de V. Dobrescu și I. Niculescu-Vătășoiu. Așa cum se precizează în Cuvinte pentru cititori, revista se adresează în primul rând sătenilor, propunându-și să acorde atenție trecutului „bogat în atâtea obiceiuri, datini și credințe”, să contribuie la „păstrarea prin scris a graiului românesc curat” și la „răspândirea culturii și îndrumarea pe calea cea bună, dreaptă și sănătoasă a poporului”. Urmându-și
GRAIUL SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
Sadoveanu) și „Revista populară” (apărută în patru numere la Paris). Mai colaborează la „Adevărul de joi”, „Adevărul literar și artistic”, „Analele Academiei Române”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Arhivele Olteniei”, „Arhiva românească”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri critice”, „Convorbiri literare”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta săteanului”, „Graiul nostru”, „Izvorașul”, „Însemnări literare”, „Junimea literară”, „Literatură și artă română”, „Lumea”, „Lupta literară”, „Noua revistă română”, „Opinia”, „Pagini literare”, „Păstorul Tutovei”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista idealistă”, „Revista literară”, „Românul”, „Steaua Dunării”, „Viața românească” ș.a. I s-a acordat în
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
deșertăciunilor) societății românești, asamblată prin prisma clișeelor din controversații ani ai dogmatismului ideologic. Protagonistul este un „altfel” de Nicolae Moromete. Fiu de țăran, el vrea să devină medic, dar este mai puțin conturat și personalizat decât tatăl său, Vasile Burcuș, sătean din Sărăcime. Rămâne de aceea doar un martor nesemnificativ, o copie palidă a timpului pe care îl traversează, autorul prezentându-l schematic și fals, ca pe „omul nou, crescut sub soarele socialist”. Și volumul de schițe Întoarcerea la viață (1962
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
cu tentă politizat „polițistă”. Romanul Noaptea așteptărilor (1966) vădește ambiția de a trasa o amplă frescă socială. Având în centrul său o familie ardeleană ai cărei membri, de vârste și condiții diferite, asigură plauzibil joncțiunea dintre diferitele medii detaliat prezentate (săteni, târgoveți nevoiași sau înstăriți, industriași și comercianți, militari, profesori ș.a.), narațiunea cuprinde evenimente situate între vara anului 1940 și august 1944. Locul acțiunii este mai întâi la Târgu Mureș și în sate din împrejurimi, apoi și pe alte meleaguri, inclusiv
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
în intervalul 1904-1906, la „Revista Asociației generale a învățătorilor și învățătoarelor din România”, „Revista noastră” și „Viața literară”. Cu proză, versuri, articole, C. - care semnează Florian Cristescu de prin 1904 - va mai colabora la „Prezentul”, „Viața literară și artistică”, „Șezătoarea săteanului”, „Evenimentul”, „Lupta”, „Trebnicul”, „Tribuna poporului”, „Veselia”, „Foaia interesantă”, „Cosinzeana”, „Amicul școalelor”, „Gazeta țăranilor”, „Lumea copiilor”, „Cele trei Crișuri pentru popor”, „Dimineața copiilor”, „Lumina poporului”, „Țăranul” „Crizantema”, „Flori de crâng”, „Duminica copiilor”, „Cuvântul moldovenesc”, „Muguri”, „Viața salariaților publici”, „Flacăra”, „Graiul copiilor
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
C. sunt din Turnu Măgurele: „Victoria”, „Îndreptarea”, „Secerea”, „Scânteia”, „Drum nou”, „Oltul”. A editat o revistă ilustrată pentru copii, „Fluierașul” (1910, 1912-1913), împreună cu Ion Jelea și Teodor Castrișanu, precum și „Cimpoiul fermecat”. A mai înființat foile „Îndrumarea” (Turnu Măgurele, 1913-1914), pentru săteni, și „Gazeta noastră” (Turnu Măgurele, 1925-1935), destinată institutorilor. Împărtășind convingeri sămănătoriste, care îi țin treaz interesul pentru viața de la țară, unde se conservă obiceiurile din străbuni, C., care a fost un pedagog strălucit, se definește mai ales ca un afectuos
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
adevărată pârghie la cumpăna statului, iar documentele rurale, de la cele ale lui Stefanelli și până la cele constituite prin ancheta monografică de la Fundu Moldovei, depun mărturie asupra creșterii poverii statului și a istoriei pe umerii țăranilor. Evoluția nu le-a adus sătenilor libertăți noi, ci poveri noi, servituți, obligații pentru care nu li se dădea nimic în schimb, atestând celebra teorie eminesciană a compensației: „Țăranului i se ia în mii de forme și nu i se dă nimic în compensație” (citat din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai publica până în 1912, iscălind și Ion Crângu, schițe și povestiri. Aceleași specii, cărora le adaugă note de călătorie, le cultivă colaborând la „Toamna”, „Moda nouă ilustrată”, „Țara nouă”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Șezătoarea săteanului”, „Ilustrația”, „Flacăra”, „Arta”, „Noi pagini literare”, „Libertatea” (Craiova), „Doina”, „Scena”, „Dreptatea”, „Văpaia”, „Helios”, „Poezia”, „Făclia”, „Capitala”, „Cartea vremii”, „Cronica” ș.a. A scos împreună cu G. D. Mugur revista „În slujba adevărată” (1916). O parte din textele publicate în presă este strânsă
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
little communities. The anthropological study of the worldview can be relevant for the general (monographic) analysis of a social group, in completing the social and economic data about that group. Studiul de față încearcă o evaluare a viziunii despre lumea sătenilor din satul pastoral Tilișca (Mărginimea Sibiului), prin aplicarea unui chestionar paremiologic în legătură cu orientările de valoare ale localnicilor. Chestionarul amintit (elaborat de profesorul Gheorghiță Geană, 1987/2000) este constituit din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
4 O) 43: 17 A (8 ∆; 9 O); 3 B (1 ∆; 2 O); 7 C (4 ∆; 3 O) 43: 5 A (1 ∆, 4 O); 0 B; 0 C Ultimul dintre tabele se concentrează asupra unor aspecte de „socialitate” din viața sătenilor de la Tilișca, la nivelul relaționării de tip parental. Orientarea generală a localnicilor este și în această privință fluctuantă; inițial, majoritatea interlocutorilor (însă o majoritate predominant feminină și fără o mare susținere printre „tineri”) atribuie banilor o însemnătate mai mare decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin analiza structurilor sociale și economice locale (Constantin, 2006), oferind o nouă bază de interpretare pentru lucrarea noastră. Gradul de „acuratețe” al testului paremiologic se constituie atunci în urma concluziilor secțiunilor anterioare. La începutul prezentării anchetei asupra „orientărilor de valoare” a sătenilor tilișcani, am presupus că răspunsurile primite la chestionar vor reflecta într-o anumită măsură „filozofia populară” locală. Cum „itemii” chestionarului sunt alcătuiți din formule vernaculare (cele mai multe recunoscute ca atare la Tilișca), rezultă că și opțiunile localnicilor în legătură cu aceste formule nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
păreri despre „adevărul” unuia sau al altuia dintre proverbe, ci expresia unor experiențe de viață, a unui „ethos” colectiv. Fără îndoială, explorarea unei asemenea „protofilozofii” țărănești ar fi întru totul îndreptățită; folclorul local și memoria (individuală și de grup) a sătenilor ar putea potența o asemenea investigație. În ceea ce ne privește, ne-am propus ca, printr-o secțiune despre viziunea tilișcanilor asupra lumii, să confruntăm informația „structurală” despre „neamuri” și „ocupații” cu niște date „suprastructurale”, ținând (cum am arătat) de tradiția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în față „sistemul de valori” al localnicilor cu fenomene sau instituții precum „fragmentarea genealogică”, „preocuparea succesorală”, „patternurile de reședință”, „economia domestică”, „economia dominantă”. Am fost interesați astfel de verificarea propriilor constatări în legătură cu organizarea socială și economică de la Tilișca, întrebând pe săteni - într-un limbaj popular, de această dată - despre cum văd ei înșiși „configurația” satului lor. Bibliografie Constantin, Marin. (2006). Înțelegerea cultural-antropologică a comunităților sătești din România. Excurs metodologic și conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul Sibiu). Teză de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
consumul de tutun, destul de frecvent în rândul populației rurale, acesta contribuind - ca factor de risc - la deteriorarea stării de sănătate, prin creșterea frecvenței bolilor specifice, precum cancerul pulmonar, bronșita și enfizemul pulmonar, astmul bronșic și cardiopatiile. Aproape o treime dintre sătenii investigați fumează sau au fumat zilnic, tinerii fiind cei mai mari fumători, comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Corelarea incidenței bolilor cronice cu nivelul de educație al populației arată că persoanele cu o pregătire superioară sunt mai sănătoase decât cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
crescut ușor între 1998 și 2004 (tabelul 4), procentual, stomatologii continuă să dețină ponderi foarte slabe comparativ cu orașul, această creștere realizându-se îndeosebi prin cabinete particulare și aproape deloc prin cabinete publice, fapt care îngrădește și mai mult accesul sătenilor, ale căror posibilități financiare sunt mult inferioare orășenilor. O altă dinamică negativă pentru posibilitățile de îngrijire a sănătății în satul actual românesc este scăderea personalului mediu sanitar. Acesta s-a redus, în intervalul analizat, cu 5 200 de oameni. Comparativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
comunităților, ci și pe calitatea vieții acestora. După cum s-a arătat deja, situația din mediul rural românesc este departe de acest deziderat calitativ, bolile și mortalitatea în sat având valori mult mai ridicate decât în oraș. Cu alte cuvinte, deocamdată, sătenii din România trăiesc și mai puțin și mai prost, și nu doar ca stare materială, ci și ca stare de sănătate. Astfel de categorii dezavantajate sunt astăzi în România comunitățile rurale, despre care se poate spune, fără teama de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
absurde și în neputința insurmontabilă a oamenilor. Un bărbat în vârstă, cu o bicicletă, se plimba în marginea apelor, greu de oprit din încercările de a merge la casă. Fugind din case în toiul nopții, cu copiii mici în spate, sătenii se adăpostiseră la rudenii în satele vecine, mai puțin afectate. Autoritățile comunei eliberaseră câteva spații pentru cazarea familiilor. Stăteau năuciți pe marginea drumului privind în sus și în jos mașinile care veneau dinspre Timișoara, aducând hrană și haine. Nu păreau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care o face nu există nicio formă subordonată: cetatea e liberă (prin cetate înțelege comuna sau satul), plasa e liberă, regiunea e liberă 44. Dreptul elementar al acestor entități, care exprimă "libertatea" lor, e posibilitatea de a întreține armată. "Precum sătenii se nasc coloni militari, asemenea toți cetățenii capitalelor, urbelor sau cetăților sunt de drept și de datorie înscriși sau înrolați în gărzile municipale"45. Spus scurt, în lumea lui Heliade Rădulescu satele sunt militarizate. Singura posibilitate de a ține toată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care după ce s-a dus acasă, eliberat fiind, din cauza autorităților s-a spânzurat. C. I.: Nu a mai rezistat. S. Ț.: Într-adevăr. Apoi, de la Rediu, un sat situat în partea de nord a Iașului, au fost arestați mai mulți săteni pentru delictul de omisiune a denunțului, pentru că nu l-au denunțat pe nepotul doctorului și profesorului universitar Chișleag. Acest nepot era urmărit și căutat de Securitate și a fost găzduit și hrănit de către unii săteni. Cu o parte dintre acești
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au fost arestați mai mulți săteni pentru delictul de omisiune a denunțului, pentru că nu l-au denunțat pe nepotul doctorului și profesorului universitar Chișleag. Acest nepot era urmărit și căutat de Securitate și a fost găzduit și hrănit de către unii săteni. Cu o parte dintre acești oameni m-am întâlnit prin coloniile de muncă pe unde am fost deținut. Ei nu știau cine este, nu știau că este urmărit și nu știau nici măcar că ar fi trebuit să-l denunțe. Nepotul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
corpului, este tot creația nevoii începutului și chemarea medicinii care avea să vină. Tot așa petrecerile satului, horele, nunțile, botezurile, cântecele, creația incipientă, credința, școala mai apoi... În vechime hotarul satului era al locuitorilor satului, spune Radu Rosetti în „Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova de la origini până la 1834", dar existau și rezerve de locuri nelocuite care, ca și în Ungaria sau Polonia, rămâneau județului, conducătorului, stăpânului. Pentru că atunci când domnul dăruia cuiva locul ori satul nu înseamnă că îi dădea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bun, de la 1433-1443, arată că îndatoririle cnejilor față de domn constau în slujba militară cu un călăreț, armat cu lance, suliță sau arc, de fiecare cnezat sau sat, și în anumite dări, în bani sau în natură, adunați pentru domn de la sătenii pe care îi stăpânea. El susține că „admițând că boierii care posedau mai multe sate trebuiau să scoată mai mulți călăreți, unii chiar de la 50-100 și admițând că în Moldova în secolele XIV și XV erau cel puțin 2000-3000 de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu se mulțumeau a lua cu ele banii, obiectele de preț și turmele locuitorilor țării prădate, dar că o mare parte a prăzii era alcătuită chiar din acei locuitori care erau duși captivi în țara năvălitorilor, spune R. Rosetti („Pământul, sătenii și stăpânii"... vol. I, p. 8-9), care confirmă că obiceiul, după cum scrie cronicarul Ureche, a fost folosit și de Ștefan cel Mare în incursiunile sale din Ungaria și Polonia, ca cea din anul 1498, făcută în Polonia, Domnitorul „a adus
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]