4,770 matches
-
speranță, nu din absurditate, ci fiindcă în spiritualitatea ei poate fi atât de adâncă și de pură, încât știe că ființa iubită, dacă și-ar cunoaște o singură clipă sâmburele ideal ce este iubit, s-ar absorbi luminii care îl scaldă. În acest mod, oricine nu răspunde unei mari iubiri e vinovat și pedepsit totodată cu sărăcia și stupiditatea sa. Desigur că, astfel conceput, jocul iubirii e tragic, adică într-o plasă închisă și fără scăpare. El e totodată creștin, adică
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a fi citate, dau cărții un aer de muzică autentică. Detectivul descoperă că tatăl lui Tim a plecat cu o tânără, istoriile se amestecă. Austin Smallwood descrie starea: Totul e deja făcut. Totul e deja spus. Ordinea e aceeași. Ne scăldăm în aceeași muzică. Autorul a creat o istorie (pe care personajele ar putea-o schimba cu ușurință), viața ne-a fost trăită de alții. Ne emoționează frazele frumoase ale acestui vis mai mult decât subiectul romanului în sine. Se dovedește
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care găsește floarea soarelui, care creștea în fața casei lui din Londra. Unicul om de pe insulă îi spune: ... în închipuirea mea izolată îmi amintesc că nu sunt singur, ci înconjurat de înaintașii mei. I se spune insulei "emblema existenței" și o scaldă valuri de "muzică englezească". În cele din urmă, Tim se duce la școală și-și face primul prieten de vârsta lui, Edward Campion, un băiețel tarat fizic. De la bun început e cât se poate de predictibil că băiețelul va fi
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
florii pictate, a luminii calde, e trecătoare, prea plăpândă ca să dureze, aproape neadevărată în evanescența ei. Viața e cu totul altceva decât "hârtia nereciclată" pe care poposește o floare neadevărată. Poemul Nori strecoară un foarte trecător "mai" în viața poetului scăldat o clipă de soare: forma exactă a chipului pe care îl pipăie câtă vreme mai e cald. Viața e caldă, poetul se lasă în pradă bucuriei tandre de a fi viu, dar inteligența lui trage cu ochiul la ce vine
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mereu câteva grădinițe, pe jumătate sălbatice, pe care le puteai descoperi prin vecini; erau coșurile cu flori ale țigăncilor din piață, erau copacii și mai ales lumina de deasupra orașului. Anii aceia de moarte și de mizerie din București se scaldă în reflectarea cerului, în parfumul florilor și al plantelor, în gustul fructelor amestecate cu pământ reavăn. Dacă stau să mă gândesc bine, exista, fără îndoială, în această voluptate a naturii - resimțită în același timp cu frica și cu mizeria - ceva
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
avionului s-a deschis, în clipa în care generalul avea să coboare în mijlocul mulțimii ce se îmbulzea pe aeroportul Băneasa, mirosul și lumina României au năvălit prin deschizătură. Am recunoscut aerul, căldura blândă, efluviile pământului. Era clima în care se scăldau amintirile mele din anii ce aveau să se sfârșească, pentru noi, în exil. Un parfum de trandafiri îmbălsăma aerul, în vreme ce cortegiul s-a pus în mișcare, cu generalul în frunte, în picioare, într-o mașină deschisă, lângă Ceaușescu. Însoțiți de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a poetului e de a exprima, în imagini agere și convingătoare, o sensibilitate foarte receptivă la ceea ce e elementar, stihial în Istorie și în Natură. De aceea, elanul său liric nu se reduce totuși la un simplu retorism: „Eu mă scăldam prin pâraie cu ochii deschiși- Era o apă de cleștar și de stele- Peștii aurii, pâlpâind ca-ntr-un vis, Lunecau lângă genele mele [...] Pe-atunci te-nvățam, țara mea, te-învățam Cu copaci și cu cer, cu pălmaș și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
iernaticei iubiri.” (Scrisoare mamei) Ambianța montană este planul unde, după cum remarca Freud, „instinctele noastre ajung să se sublimeze... unde culoarea albă se confundă cu cea albastră. Este adăpostul zeilor...” Labiș oscilează perpetuu între „pletoasele neguri” ale adâncurilor și „piscurile curate”, scăldate în albastrul purității și înțelepciunii divine. Cerul și pământul se împreună în vârful muntelui, unul se reflectă în celălalt, își face reciproc „semne”, de vreme ce unui brad căzut cu trosnete prelungi îi corespunde moartea unei stele în înalturi. Pentru poetul vizionar
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
zbucium, laud munții și-i cutreier, Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Din realitatea imediată: clocotul pădurii, suspinele copacilor, vuietul apelor, cerbii, căprioarele, poetul sare în universal, dezvăluind emoția creatorului, totdeauna proaspătă, mereu uluitoare: „... mă scăldam în pâraie cu ochii deschiși, Era o apă de cleștar și de stele Peștii alburii, palpitând ca-ntr-un vis, Lunecau lângă genele mele. Ori prin munți cu iarba-ntomnată pe creastă, Ascultam țârâitul unui greier bolnav; Gonind pe-un cer
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cu fața posomorâtă, cu inima împietrită, ci un unchiaș bătrân, cu barba albă ca zăpada, cu fruntea senină, blând la suflet ca un mielușel și plin de bunătate. Smerit el căzu în genunchi la picioarele lui Christos și cu ochii scăldați în lacrimi îi ceru iertare. Glasuri de înger, strigăte de bucurie și de veselie din ceruri se auzeau: Slavă întru cei de sus Lui Christos Domnul Iisus, Lui Christos, lui Dumnezeu, Din orașul Vifleem. Pe pământ pace, Bucurie, veselie, La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a dat bărbatului de mâncare, l-a descălțat de ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi iarăși. Când se trezi mahmur, văzu femeia întorcându-se din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și cântă, Atunci când cineva se roagă și Dumenzeu binecuvântă. Prevestirea timpului după diferite semne Semne de ploaie și furtună: - când muștele ciupesc - ciorile se strâng în stoluri și croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fi mare, îi va mirosi tare gura. La un copil nu i se întărește moalele capului până nu va zice: Piatră! Din banii ce se câștigă la botez, să se cumpere o căldare, ca să trăiască mult copilul. Când copilul se scaldă pentru prima oară de la botez, în scăldătoare se pune o bucată de pâine în cuptor și să se îngrașe ca un purcel. Când un copil se uită la altul printre picioare, se crede că mumă-sa va mai naște și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
care moare fără lumânare în mână, pe lumea cealaltă va sta în întuneric. Când o persoană trage să moară, se lasă ferestrele și ușile casei deschise, ca să aibă pe unde ieși sufletul. După ce un om a murit, corpul i se scaldă într-o albie, ca să se ducă dincolo curat. Unui mort i se bagă un ban la degetul mic de la mâna dreaptă, ca să aibă cu ce plăti vama pe lumea cealaltă. Groapa unui mort se păzește, ca să nu treacă peste ea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
curățenie, afumare. În casa unde se află un mort nu se mătură până nu se înmormântează, fiind rău de moarte și pentru alte rude. În perna care se pune sub capul unui mort, se așază săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s¬a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se spargă toate neajunsurile, supărările și să înceteze de a mai muri cineva din acea casă. De o parte și de alta a coșciugului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
energie. Când întâlnești prietenul vegetal, mângâie-l și strânge-l în brațe, rostindu-i un descântec din folclorul nostru minunat (ia această carte cu tine, cititorule): Bun găsit, frate (numele copacului), În pământ te-ai împlântat, În lumină te-ai scăldat, Vânturile te-au înfruntat Până când te-ai înălțat. Ai crescut mândru sub soare Cu curaj și cu răbdare. Eu sunt tu și tu ești eu Și la bine și la rău! Vei simți în vine o forță sporită fizică, iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Întregul meu corp este greu. - Trupul meu cade cuprins de o greutate copleșitoare, - El zace aton și destins ca un arc în repaos, împietrit ca o stană de piatră, - O greutate agreabilă îmi cuprinde tot corpul, - Tot corpul îmi este scăldat într-o căldură plăcută și liniștitoare, ca într-o baie plăcută. - Respirația mea e liniștită și rară, - Respir liber și aproape de la sine, - Aerul e foarte curat în jurul meu. - Trupul meu respiră calm și liniștit. - Mă scald într-o baie
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
corpul îmi este scăldat într-o căldură plăcută și liniștitoare, ca într-o baie plăcută. - Respirația mea e liniștită și rară, - Respir liber și aproape de la sine, - Aerul e foarte curat în jurul meu. - Trupul meu respiră calm și liniștit. - Mă scald într-o baie de aer plăcută și înviorătoare. - Plămânii se mișcă liniștiți, - Respir în pace. - Aerul care mă împresoară ca un balsam dătător de viață, - În preajma mea totul respiră lin un aer tonic, proaspăt, ca de înălțimi. - Liniște, greutate, căldură
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
inert, - Întregul meu corp este greu, - Trupul meu este cuprins de o greutate copleșitoare, - El zace aton și destins ca un arc în repaos, împietrit ca o stană de piatră, - O căldură agreabilă îmi cuprinde tot corpul. - Tot corpul este scăldat într-o căldură plăcută și liniștitoare, ca într-o baie caldă, - Umerii, brațele, mâinile și picioarele îmi sunt năpădite de o căldură plăcută și odihnitoare. - Abdomenul este foarte liniștit și relaxat. - Toți mușchii care îl învelesc sunt destinși, orice tensiune
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Întregul meu corp este greu. - Trupul meu este cuprins de o greutate copleșitoare, - El zace aton și destins ca un arc în repaos, împietrit ca o stană de piatră. - O căldură agreabilă îmi cuprinde tot corpul. - Tot trupul îmi este scăldat într-o căldură plăcută și liniștitoare. - Corpul meu este liber și ușor. - Mușchii feței sunt relaxați, - Bărbia atârnă destinsă, - Limba este foarte grea, - Fruntea devine rece și tot mai destinsă, - Nici o cută nu o mai tulbură. - Simt cum aerul rece
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
nu-mi tulbură liniștea. - Simt liniște și pace interioară. - Întregul meu corp zace fără vlagă, inert, - Întregul meu corp este greu. - Trupul meu este cuprins de o greutate copleșitoare, - O căldură agreabilă îmi cuprinde tot corpul. - Tot trupul îmi este scăldat de o căldură plăcută și liniștitoare. - Respirația mea este liniștită și rară, - Respir liber și aproape de la sine. - Aerul e foarte curat în jurul meu. - Trupul meu respiră calm și liniștit. - Mă scald într-o baie de aer plăcut, înviorător. - În preajma
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
îmi cuprinde tot corpul. - Tot trupul îmi este scăldat de o căldură plăcută și liniștitoare. - Respirația mea este liniștită și rară, - Respir liber și aproape de la sine. - Aerul e foarte curat în jurul meu. - Trupul meu respiră calm și liniștit. - Mă scald într-o baie de aer plăcut, înviorător. - În preajma mea totul respiră lin, lin ca un aer tonic și proaspăt de înălțimi. - În preajma mea e numai liniște și pace, un cer albastru mă acoperă, zumzet de gâze în lanuri de grâu
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
efuziune pe orizontul nostru de înțelegere și de simțire, luminându-l sărbătorește și încălzindu-l. Nu știu cum, dar impresia care m-a covârșit de câte ori am pătruns în lumea zugrăvită de scrisul lui Nichifor Crainic, a fost că intru într-o lume scăldată în lumină de sărbătoare, într-o lume de sfântă, largă și optimistă respirație. Am avut certitudinea că e însăși lumea ortodoxiei, în ale cărei spații paradisiace nu ne-a introdus nimeni altul ca Nichifor Crainic. NICHIFOR CRAINIC NOSTALGIA PARADISULUI MODUL
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de combinații ale lucrurilor și ale gândurilor din vremelnicie să atingem o parte din această Frumusețe, ale cărei adevărate elemente nu aparțin, poate, decât veșniciei. Atunci când Poesia sau Muzica, cea mai îmbătătoare dintre formele poetice, ne-a făcut să ne scăldăm în lacrimi, nu plângem, cum bănuiește abatele Gravina. din exces de plăcere, ci din pricina unei mâhniri pozitive, impetuoase, neliniștite, pe care o simțim din neputința noastră de a sesiza acum, din plin, pe acest pământ, o dată pentru totdeauna, aceste bucurii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]