4,646 matches
-
făcut numai o expunere, explicând rostul tuturor luptelor lui, de la preluarea conducerii luptei legionare, din vara anului 1938 și până în 1940. După câteva minute sau liniștit toți. În încăpere toată lumea asculta ca într-o biserică. Până la urmă n-a mai schițat nimeni nici un gest și nu s-a mai spus nici un cuvânt. Acuzatorii au amuțit, iar spectatorii aduși pentru a fi câștigați ca aderenți ai opoziției lor contra lui Horia Sima au rămas cu gura căscată. Desigur că nimeni nu i-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și sărutând cu sete pe fetița Cătălina. încadrat de aceeași soldați se îndreaptă Căpitanul spre poarta fortului Jilava. De două trei ori s-a oprit, s-a întors și a privit grupul femeilor ce-l urmăreau cu priviri plângânde. A schițat o mică fluturare de mână Cătălinei, care continua să strige: „Cănel...Cănel, vino!” Cu fiecare pas, cu fiecare strigăt al fetiței, parcă umerii Căpitanului se încovoiau mai mult, sub povara unor dureroase presimțiri..... îl priveam înmărmurită cum se depărta încet
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
câte o supă de porumb și câte un sandviș cu ou și șuncă. Ospătărița mi s-a părut puțin șocată când ne-a văzut atât de murdari, dar și-a revenit imediat și ne-a luat comanda fără să mai schițeze vreun gest. — Două supe de porumb și două sandvișuri, zise ea. — Da. Fiți amabilă, ce zi e azi? am întrebat. — Duminică. — Ai văzut că am avut dreptate? i-am zis eu fetei durdulii. Până ni s-a adus mâncarea, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dragoste, aceasta va deveni în fapt metafora vie a destinului tânărului intelectual al epocii, sacrificat de sistemul social. Critica socială se deghizează abil într-un psihologism de bună calitate. Ultimele două romane ale lui G. sunt Martiriu parțial (1991) și Schiță de portret pentru un cap de familie (1995). Ele au în centru personaje tratate în aceeași manieră influențată de mainstream-ul optzecist. Liviu, din Martiriu parțial, beneficiază de o carieră politică (și, implicit, profesională) fulminantă, dar, dominat de nehotărâre și rigiditate
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
eșecul familial. Apăsat de mentalitatea în care a fost format, el va alege (spre deosebire de soția sa, Aurelia) să se întoarcă în țară dintr-o excursie care-i dusese pe amândoi - în chiar momentul deschiderii granițelor spre Occident provocată la Viena. Schiță de portret pentru un cap de familie este o radiografie amănunțită a poveștii unui cuplu - Alin și Felicia -, urmărit din epoca studenției până la dizolvarea lui într-un cadru familial sufocat de incomunicare. Autorul nu face din personajele sale existențe exemplare
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
care trăiesc. Dotat cu ureche fină, romancierul înregistrează fidel limbaje diverse, cărțile sale cuprinzând nenumărate portrete vii, memorabile. SCRIERI: Moartea măștilor, București, 1971; Lumină pentru cei singuri, București, 1975; Iarna e o altă țară, Cluj-Napoca, 1980; Martiriu parțial, București, 1991; Schiță de portret pentru cap de familie, București, 1995. Ediții: Mihai Gafița, Studii de istorie literară, pref. Aurelia Batali, București, 1979; Sergiu Dan, Serviciul de noapte, pref. edit., București, 1980. Traduceri: Yves Berger, Călătorie în Virginia, București, 1972; Honour Hugh, Neoclasicismul
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
versuri trecute-noată”, „Lume ce gândea în basme” ș.a. Înșiruirea este oarecum didactică; de altfel, volumul are la bază un curs universitar. Autorul încearcă, mai întâi, o definire a melancoliei, reținând formula poetului însuși: „Melancolia - cântecul sufletului și-al gândurilor.” Schițează o istorie a noțiunii, devenită o adevărată categorie culturală, începând de la Aristotel, trecând prin Renaștere până la filosofia lui Schopenhauer și afirmând că punctul culminant al melancoliei este de găsit în romantism, datorită slăbirii credinței. „Eminescu împinge orizontul ontologic al melancoliei
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
se pune accentul pe aspectele comparatiste, autorul căutând să aprofundeze climatul spiritual-literar care explică o anumită receptare sau, dimpotrivă, în alte cazuri motivează lipsa receptivității. D. a colaborat la volumul Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), în care schițează receptarea operei lui Petőfi Sándor de către publicul românesc, precum și la tratatul Istoria și teoria comparatismului în România (1972), în care semnează capitolele referitoare la contribuția comparatiștilor maghiari din România în perioada interbelică și între anii 1944 și 1970. Sub îngrijirea
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
și Stalin, apar așa cum erau în realitate, iar evenimentele ulterioare au confirmat în bună măsură ipotezele și intuițiile lui D. Același lucru se poate spune și despre panorama dictatorilor europeni, Pilsudski, Atatürk, Mussolini, Salazar sau Hitler. Și aici, creionul care schițează se dovedește sigur. Trăsături fizice, date oferite de analiza psihicului, fapte biografice relevante, nimic nu este uitat, totul este întrebuințat pentru a se obține un portret cât mai aproape de realitatea modelului. Cu Oameni și aspecte din istoria aromânilor (1940), D.
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
auditorii interni, membrii comitetului de audit trebuie să cunoască cele mai bune practici pentru această funcție vitală. Înțelegând standardele de audit intern, comitetele de audit își vor consolida munca de supraveghere.“ Pentru a închega relații de lucru strânse, după cum este schițat în standarde și în diferitele cerințe reglementate referitoare la comitetele de audit, auditorii interni și comitetul de audit trebuie să își reevalueze periodic relația de lucru. Sinceritatea relațiilor dintre membrii Comitetului de audit cu managerii și auditorii reprezintă factori-cheie de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Cronica literară», primul articol al d-lui Caragiale. Articolul poartă titlul Pâinea noastră cea de toate zilele.” Textul apare, într-adevăr, în ziua următoare, și va fi urmat de alte două, Coloana V-a (la 23 noiembrie), în care Caragiale schițează un succint program al intențiilor sale, din nefericire rămas doar un proiect, iar după mai multe zile, O săptămână (la 4 decembrie), comentariu obiectiv al tragicului duel dintre G. Em. Lahovary și N. Filipescu. Din motive încă necunoscute, dorința scriitorului
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
la Studioul Cinematografic București și la Casa de Filme 1 (1970-1987). După stabilirea în Israel, în 1988, este bibliotecar la Tel Aviv și redactor la ziarele de limba română „Viața noastră” și „Ultima oră”. D. debutează în „Gazeta literară” cu schița Un sentiment, în 1964, iar în volum, în 1967, cu Povestiri din provincie, culegere de schițe și nuvele axate pe reconstituirea, din trăiri mai mult decât din evenimente, a lumii copilăriei, tentativă susținută de capacitatea autorului de a fixa prin
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
la iveală umilitoarea înapoiere a țării, tonalității blânde și cumpătate îi ia locul vibrația patetică, transmisă într-o frazare intens afectivă, aflată sub grifa durerii. Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau cu apelul energic, mobilizator. Se schițează, de altfel, și un program de reformă morală, după paradigma luministă, în numele căreia G. și-a croit activitatea. Însemnare a călătoriii mele..., important document social, ideologic, etic și psihologic al fazei de trecere spre modernitate, rămâne, în literatura română, cel dintâi
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
Este fiul lui Costan al lui Nițurcă Grămadă, țăran. Va absolvi liceul la Suceava, urmând, între 1906 și 1910, cursurile Universității din Cernăuți, secția istorie-geografie. În 1908 are prilejul să cutreiere Italia, consemnându-și impresiile în câteva pagini de literatură. Schița Grota din Adelsberg aparține acestei perioade. La îndemnul lui N. Iorga își completează studiile la Viena (1910-1912), unde desfășoară o entuziastă activitate în cadrul Societății România Jună. Ales președinte al secției literare a societății, alcătuiește monografia Societatea Academică Socială Literară „România
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
tragedia greacă și ecourile teoriei nietzscheene la diferiți exegeți), lucrarea lui G. e cu deosebire interesantă și prin ultimele capitole, unde se face referire la contemporaneitate și la teatrul modern, într-o viziune cu largă deschidere filosofica și antropologica. Eseistul schițează o paralelă între condiția omului în Antichitatea greacă și condiția omului modern, susținându-și demonstrația prin referiri detaliate la actualitatea reprezentărilor teatrale din România epocii în care apare cartea (moment de efervescenta creatoare în materie de înnoire a artei spectacolului
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
Antoine Compagnon, profesor la Soorbona dar și la Harvard, ține un discurs care are ca temă de elecție postmodernismul din postura celui mai În vogă critic și teoretician literar francez al momentului. Deficiențele de receptare franceză a „postmodernismului” au fost schițate și explicate sumar În 1997 de către Geert Lernout Într-un articol al cărui punct de vedere, și limbă de redactare, sînt americane. El vorbește despre divergențele de interpretare a “postmodernismului” dintre germani, englezi și americani pe de o parte, francezi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În formulare. Pentru că ea prezidează Întreprinderea literară cunoscută de cîteva decenii dar populară de mai puțin de două sub numele de autoficțiune, și pentru că termenul trezește oarece interes În lumea literară și universitară din România, aș vrea să Încerc să schițez cîteva criterii care să orienteze discuțiile pe marginea autoficțiunii și care să evite confuzii generice greu de evitat. Așadar, pentru a pune lucrurile la punct: dacă Michel Foucault n-a scris degeaba Cuvintele și lucrurile, schimbînd radical discursul istoriografiei, atunci
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Salvayre - un discurs funambulesc pe alocuri care se ia, În ciuda ironiei, prea În serios. Nu altfel se Întâmplase În La Compagnie des spectres, satira se Îngroșa și monologul galopa prea repede pentru a fi oprit la timp. Alături de Lucienne, naratorul schițează câteva portrete de personaje caragialești, stinghere Însă, Înecate În șuvoiul ironico-satiric ca niște figuranți meniți a sublinia doar formidabilele piruete ale protagonistului. La fel se Întâmplă și cu publicul fictiv ale cărui voci se aud din Întuneric, În regie ionesciană
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Barthes găsește revoluționar la Robbe-Grillet, În articolul din 1954 Litterature objective - sînt eliminate „obiectele naturale” pentru a fi Înlocuite cu altele montate Într-un decor urban, aici „obiectele naturale”, profunde, revin, dar pentru a alcătui un decor rece, esențial, minimal, schițat din tușe rapide. În fond, dacă ceea ce face tezaurul literaturii Noului roman și, mai departe, a școlii de la Minuit, sînt obiectele radiografiate În paradoxala lor insignifianță a căror sumă naște un sens minimal, dar suficient, la Marie Redonnet obiectele aproape
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și literatură» și «Fetele tinere în opera lui Shakespeare», ghereta de înghețată trufașă ca un turn de pază, pe care scria în trepte: Produsul: Înghețată, Sortul: Lămâie, Ambalajul: glob și, în final: N-avem înghețată”. C. are capacitatea de a schița o relație, o situație, o psihologie, o mentalitate din câteva trăsături. Ca și în ziaristică, observă esențialul și îl narează direct, rapid, sugestiv. Cantitatea de informație pe unitatea de descriere e maximă. Câteva volume cu schițe magic-fantastic-ironice, Personaje de rezervă
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
Petrescu, Nucul vieții, TR, 1977, 7; Valentin Tașcu, Mocodenii, ST, 1977, 4; Ștefănescu, Preludiu, 95-96; Iorgulescu, Scriitori, 193-195; Ulici, Prima verba, II, 224-226; Ciobanu, Însemne, II, 332-334; Ștefănescu, Jurnal, 197-198; Eugen Simion, Maria-Luiza Cristescu, „Vacanța”, RL, 1982, 10; Constantin Cubleșan, Schiță pentru un portret de romancier, ST, 1983, 7; Grigurcu, Între critici, 331-334; Condurache, Portret, 148-150; Manea, Contur, 66-68; Eugen Simion, Nostalgia originilor, FLC, 1985, 8; [Maria-Luiza Cristescu], RRI, I, partea II, 683-708; Eugen Simion, Romanul istoric, RL, 1987, 18; Holban
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
reiese la fel de limpede din eseul Spiritualitate al lui Mircea Vulcănescu (2/1934), unul dintre cele mai dense texte de referință asupra tinerei generații dintre cele două războaie mondiale. Enumerând principalele trei înțelesuri ale spiritualității - „viață interioară”, „cultură”, „viață duhovnicească” - și schițând un istoric al manifestării lor în cultura română, Vulcănescu disocia în sfera înțelesului „cultură” patru varietăți principale, de la marxism (privilegiind spiritualitatea de clasă) și naționalism (exaltând etnicul) la spiritualismul centrat pe absolut; între ele enumeră și „umanismul neoclasic, care pune
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
politico-culturale diferite. Narațiunea va pendula inevitabil între texte și contexte, încercând astfel să surprindă un model mai general fără să piardă legătura cu concretul experienței istorice. Conservatorismul radical. Sincronismul culturii române interbelice Vom încerca, în cele de mai jos, să schițăm tendința europeană mai largă în care poate fi înțeleasă cea românească, ținând cont desigur de specificul și particularitățile sale. Acest context european mai larg este, credem noi, cel al conservatorismului radical. Conservatorismul radical împărtășește multe dintre grijile și ideile conservatorismului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acea dată sunt înțesate de transmigranți. Acest moment este însă elementul cel mai vizibil al unui proces mult mai complex de vizite regulate și de transfer de bani dinspre diferite locații din Italia și Borșa. În cele ce urmează voi schița principalele tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora, iar în final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o imagine clară despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și chiar te ajută să găsești explicații adecvate pentru mai multe fenomene sociale care au loc. Materialul expus îți permite organizarea mentală a informațiilor într-un tablou bine închegat care ar schița cu fidelitate realitatea din spațiul de peste Prut. Se insistă asupra prezentării unor date valide și apropiate de realitatea curentă, iar în lipsa acestora ni se oferă posibilitatea de a confrunta informații din cât mai multe surse posibile, chiar dacă uneori contradictorii sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]