4,438 matches
-
dă raportului dintre copil și lumea din afară un caracter "neobișnuit de viu". Dacă trebuința nu se satisface, nu se realizează dezvoltarea, iar spiritul se atrofiază. "E vorba de anumite epoci în care ființele în formație au o putere de simțire deosebită, dar de scurtă durată, ce le ajută să cîștige anumite calități și care dispare îndată ce acestea au fost cîștigate... Prin urmare, creșterea nu e ceva fără înțeles, ci o muncă minuțios călăuzită de instincte periodice trecătoare ce îmboldesc ființa
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educația ca un fapt individual și social în același timp, relevînd unilateralitatea tendințelor excesiv psihologice sau sociologice. Mai mult, exprimă un punct de vedere mai puțin întîlnit în acea perioadă, cînd făcea precizarea că fiecare om, fiecare acțiune, cugetare și simțire a sa contribuie la modificarea ființei celor cu care vine în contact, a grupului social, precum și a sa proprie. Este implicată ideea devenită loc comun astăzi a rolului de subiect al educației al fiecăruia din membrii unei grupări sociale. În
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
spirituală a poporului: sprijinirea procesului de dezvoltare a însușirilor fundamentale ale poporului român ca popor latin; stimularea apariției renașterii culturale condiție a creării unei culturi autentice; căutarea izvoarelor de inspirație ale pedagogiei românești cu prioritate în "comoara de idei și simțiri a țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea constitui așadar pe ceea ce se considera a fi specific țăranului român specificitate datorată, potrivit concepției profesorului clujean, istoriei poporului român. Ideea constituirii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
culturii tradiționale ale vieții rurale, Ghibu își precizează poziția în următorii termeni: "Nu pedagogie țărănească primitivă ne trebuie în locul pedagogiei străine, (...) ci pedagogie națională" (69 bis). Deci o teorie a educației desprinsă în primul rînd din "comoara de idei și simțiri a țărănimii", dar nu numai de aici; sînt avute în vedere trebuințele prezente și viitoare ale întregii națiuni. Ca și S. Mehedinți, O. Ghibu a militat pentru elaborarea unei teorii pedagogice care considera drept obiect al educației nu numai persoanele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!” ... Erau însă alte vremuri cu alt mod de gândire, de simțire și de trăire. Am găsit recent în internet, o altă formă de amintiri din copilărie, într-un limbaj mai modern dar cu un conținut important, vrednic de remarcat: „Leagănele noastre erau vopsite cu culori strălucitoare pe bază de plumb. Cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pas mai mare, prin șlițul fustei se vede sau doar se întrevede o părticică mai de sus a piciorului ascuns de fustă, un decolteu discret care nu arată mult dar te lasă să bănuești ce ascunde, toate acestea ne înflăcărau simțirea, imaginația și combinația aceea dintre dorință și admirație, mai mult decât dacă ai fi văzut femeia complet dezbrăcată. În etapa actuală, femeia nu mai are secrete, nu mai stârnește imaginația și nici chiar admirația, deoarece ea se expune în public
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
însă le am învins împreună, ani cu împliniri în familie și în societate. Există și cazuri când iubirea este stimulată de respect, de dorința de a proteja și de a ajuta pe cineva aflat la greu, de recunoștință sau de simțiri și porniri creștinești. Tot ce ne dorim este să iubim și să fim iubiți sincer, necondiționat și poate pentru totdeauna. Și chiar dacă uneori suferim, chiar dacă am iubit și sufletul ne este sfâșiat de durerea pierderii unei iubiri, nu trebuie sa
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Senat, unde l-a și În tâm pinat cam așa: — Mi-a plăcut critica literară a discursurilor mele! Recenzen tul are suflet de român, ca și mine! Căci numai un român ade vărat putea să scrie cum a scris, cu simțire și Înțelegere de român adevărat! Etc. etc. Dar directorul nostru: — Vrei să știi, coane Nicule, cum Îl cheamă pe numele lui de acasă? — Cum? — Iosef Netzler, evreu de-al nostru din Pitești, care sem nează cronicile literare cu pseudonimul Ion
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adevărată catastrofă! O ființă nebună, lașă, geloasă, ridicolă, un pierde-vară pretențios și agasant, un dezechilibrat care se aruncă cu ochii închiși dintr-o extremitate într-alta; un leneș fără pereche, lipsit de orice fel de ordine în idei, de orice simțire cinstită, un neputincios la 24 de ani, nici om în toată firea, nici copil; un desfrânat dezgustat de desfrâu și un sfânt ipocrit și plictisit de virtute... Nimic nu Vă mai este pe plac! Toate lucrurile ce Vă cad în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
e însă că s-a dus. N-aș vrea s-o mai iau de la capăt... Apare necesitatea unui sistem etic personal... Fac impresia unei corăbii lipsite de cârmaci și lăsate pradă valurilor. Aici mă zbucium sub năvala pasiunilor și a simțirilor dezordonate, aici încremenesc într-o totală indiferență și oboseală. Îmi trebuie o cârmă, și această cârmă să fie etica mea personală! Am avut puțini dascăli deosebiți care să fi avut o influență pregnantă asupra dezvoltării mele intelectuale ori sufletești. și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
lui Caesar: Veni, vidi, vici! La istorie - fusesem atâția ani profesor de istorie... La română - o compoziție care să vădească calitățile literare ale candi daților și în care, ca de atâtea ori, m-am afundat în descrierea trăirilor și a simțirilor proprii... Limba rusă - prima limbă din viața mea... Constituție - dar despre ce constituție putea fi vorba?! și tot singur, fără a pierde nici o oră, m-am întors la Câmpulung. Era început de septembrie. În cele câteva zile în care lipsisem
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ceea ce o propoziție stârnește în tine la citire nici nu a fost formulat. și tocmai jumătatea neformulată îți înlesnește goana buimacă din cap, iscând un șoc poetic ce trebuie socotit ca o gândire fără cuvinte. Sau poate că se cheamă „simțire“? În cazul multor obiecte, n-am priceput niciodată prea bine ce-i cu ele, fiindcă mereu se transformă în funcție de întrebuințarea ce-o primesc la un moment dat. Mama îmi punea în mână cuțitul cel mai mare trimițându-mă în pod
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
prin opera și prin viața sa toată să o sporească. E uimitoare mai presus de orice în creația acestui talent poliform, în viața acestui pătimaș al dreptății, aspirația tenace spre unitate. Câte ispite ale tuturor sirenelor libertinajului în duh și simțire a trebuit să înfrunte și să înfrângă acest luptător! El s-a rupt de timpuriu din mediul burghez în care s-a născut, a sfâșiat într-însul învățătura școlilor prin care a trecut, a rezistat tendințelor anarhice care se treziseră
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Congresului al XI-lea al partidului se subliniază cu îndreptățire rolul de primă importanță ce revine artei în formarea omului nou. Înțeleasă astfel, creația artistică capătă o nouă dimensiune socială, este înălțată la o valoare inestimabilă, expresie a sensibilității și simțirii întregului popor.“ (Scînteia, 17 ianuarie 1975) BRĂDĂȚEANU Virgil „Înflorirea dramaturgiei și a artei spectacolului în anii socialismului, diversificarea modalităților, valoarea atâtor și-atâtor creații, reprezintă rezultatul politicii culturale a partidului Comunist Român, al îndrumării și condițiilor create pentru activitatea culturală
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Contemporanul, 27 ianuarie 1978) CRĂSNARU Daniela „De-am înțeles aceasta, vom ști cu gând și faptă Mai liberi și mai demni porni în viitor, Un viitor spre care se îndreaptă Având în fruntea sa Un OM DEPLIN, cu gândul și simțirea Călăuzite pururi de o dreaptă stea. Un OM care înalță de o viață Către lumină steagul țării sale. Noi toți, cu bucurii și cu necazuri, Ne-aflăm loc în inima sa mare!“ („Noi toți într-o singură inimă“, Luceafărul, 16
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
admirație în inima românilor de pretutindeni“. (Glasul Patriei, 10 septembrie 1971) „Auita locurile copilăriei, a rămâne surzi la vocea pământului ce ne-a generat și care nu încetează să ne transmită sevele lui înseamnă o trădare a celor mai intime simțiri a străbunilor care acolo odihnesc, care au stropit cu sângele și sudoarea frunții lor acest pământ sfânt, frământându-l și apărându-l. Nu degeaba se spune că pământul țării geme când e cotropit și că ecoul înnoirilor sale se aude
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
primul plan al vieții politice a tovarășului Nicolae Ceaușescu a avut efecte intens dinamizatoare, ceea ce este consemnat atât de scriitor, cât și de cercetătorul istoriei, de oricine încearcă o cronică cu evenimentele de după anul 1965.“ („Uniți în cuget și-n simțiri“, Contemporanul, 23 martie 1984) „Definind țelurile programatice ale construcției spirituale ale timpului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu spunea: «Vrem să creăm un om drept, un om cinstit, un om care să se preocupe și de el, și de semenii lui, care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
introducerea unor elemente de confort și civilizație, cunoscute până acum doar în orașe.“ („Dezvoltare și identitate națională“, Tribuna României, 1 august 1988) STANCU Zaharia Zaharia Stancu pe scenă (nota V. I.) „Facem teatru pentru ca să îmbogățim universul de gândire și de simțire al oamenilor muncii, ca să-i întărim în hotărârea lor de luptă, ca să-i ajutăm, pe măsura specificului muncii noastre și a posibilităților noastre, să construiască cu un ceas mai devreme socialismulă Socotim deci că prima grijă a unui conducător de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
istoriei“, Scînteia, 12 august 1987) TARANGUL Marin „Dacă eu aș fi chemat ca artist - și nu vorbesc în numele meu, ci al Artei - să reprezint pe un zid ziua de 23 August, m-aș gândi care ar fi forma în care simțirea mea s ar întâlni cu monumentul timpului. Voi căuta bucuria mea în timp care să fie recunoscută. Voi găsi timpul bucuriei pe care îl pot transmite; voi căuta, mai ales, ceea ce poate să rămână din timpul pe care cu vremea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
creație propășirii poporului, victoriei socialismului pe pământul nostru strămoșesc.“ („Personalitate proeminentă a vieții politice și științifice contemporane“, Teatrul, ianuarie 1987) BUȘECESCU Romeo: „Trăiește-n el EROUL întregii omeniri păzind cu-ndemânare al păcii lung destin; Doar adevărul însuși îi străjuie-n simțiri și-i mărturie clară la țelul lui sublim.“ („Conducătorului iubit“, Amfiteatru, ianuarie 1984) BUTNARU Aurel „Tot ce-i mai demn e-n cuvântul acesta magnet, Pacea în chip de zeiță a rodului adunat în hambare Dalta cioplitorului, veghea și versul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
angajare pentru făurirea imaginii artistice a vieții României noi. Conceput în spiritul vizionar, cutezător, mobilizator și stimulator de energii, care îl caracterizează exemplar pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, festivalul cheamă și înmănunchează toate forțele artistice ale națiunii noastre socialiste, dă expresie simțirii și conștiinței oamenilor de azi, făuritori și beneficiari frumuseților noi de pe pământul românesc.“ (Steaua, ianuarie 1978) MITRAN Ion „Asemenea întregii sale opere teoretice, expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința activului central de partid și de stat, abordând problemele afirmării superiorității
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tâmplă îmi zvâcnește Albă nesfârșirea cât exist Și înalt deasupra mea rotește Dinspre zori drapelul comunist.“ („Țării“, Familia, decembrie 1972) TĂNASE Al. „Ctitorii României moderne, cu sabia sau plugul, cu mistria sau condeiul, cu întreaga putere a gândului și a simțirii, au visat o țară puternică și demnă, alături de cele mai de seamă națiuni civilizate ale Europei și ale lumii. Vis care a început să devină realitate odată cu revoluția și transformarea socialistă a patriei. Îndeosebi Congresul al XI lea al partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sărbătorirea zilei noastre naționale a pus în evidență hotărârea oamenilor muncii de a munci fără preget, cu responsabilitate și exigență revoluționare, pentru îndeplinirea programelor de dezvoltare multilaterală a țării, de a acționa într-o impresionantă unitate de gând, faptă și simțire, în jurul partidului, al secretarului său general tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru propășirea și afirmarea în libertate și demnitate a României socialiste.“ („Mărețul drum al împlinirilor noastre“, Contemporanul, 26 august 1988) VASIU Ion „9 martie - sensul nostru spre înălțimi și vis, Un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
atras de partea sa împotriva maghiarilor. S-a ajuns astfel la o foarte stranie situație, revoluția română din Transilvania să fie solidară cu autoritatea împerială împotriva revoluției ungare. Atunci când a vorbit Bărnuțiu se realiza de fapt unirea-n cuget și simțiri a românilor din toate cele trei provincii, pentru că între cei peste patruzeci de mii de români adunați aici din toate cotloanele Transilvaniei, se remarca prezența celor mai de seamă oameni veniți din Moldova și din Muntenia. S a pretins atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ivit cuvinte potrivite Și leagăne urmașilor stăpâni. Și frământate mii de săptămâni Le-am prefăcut în versuri și icoane. Făcui din zdrențe, muguri și coroane.... (Tudor Arghezi) Utilizând cu trudă, cu migală, cu artă, cu mult suflet și cu multă simțire ceea ce Dumnezeu i-a pus în preajmă, Cârțoroșanul, de-a lungul veacurilor, a transformat aproape tot ce a avut la îndemână în obiecte utile existenței sale zilnice, punând în ele nu numai pricepere, ci și multă dragoste de viață. Cele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]