4,332 matches
-
Octav Șuluțiu pe această temă poartă titlul Jos labă, Urss-ule!). Abia când înfrângerea Germaniei devine evidență, în primăvara și vară lui 1944, orientarea ziarului începe să se schimbe treptat. Aurel A. Mureșianu vorbește acum despre „luptele comune ale românilor și slavilor împotriva asupritorilor”, Radu Enescu discuta despre „țărănism și marxism”, „democrație și cultură” sau laudă fără rezerve opera de „savant sociolog” a lui V. I. Lenin, jucând cu dezinvoltura rolul de „avocat al diavolului”. Speriat de articolele pe care le scrisese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
realizării unui profil pur cultural se va realiza treptat, abia ultimele numere fiind conforme cu intenția inițială. Garantul acestei orientări este D. Găzdaru, care publică de-a lungul mai multor numere studii importante, precum Contribuția românilor la progresul cultural al slavilor sau Românii în momentele literare și istorice din Evul Mediu. Tot el susține suplimentul literar al revistei, intitulat „Pagini alese”, tipărind poezii de Al. Vlahuță, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Radu Gyr. Mai sunt incluși în paginile revistei Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
semnat câteva zeci de articole de istorie și critică literară, a coordonat volumul Studii literare româno-slave (1977), a participat cu comunicări științifice la manifestări interne și internaționale, și-a înscris numele în alte tomuri consacrate relațiilor literare dintre români și slavi (Raporturi literare româno-slave, în colaborare cu Corneliu Barborică, 1976, ș.a.). I-a avut întotdeauna aproape de suflet pe condeierii ieșiți dintre conaționali, unii fiindu-i studenți, le-a recenzat cărțile, a scris prefețe, a realizat o antologie pe care a tipărit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
legende brahmane, este acela al înfruntării spirituale, competiție de întrebări enigmatice și răspunsuri înțelepte, între un suveran și slujitorul său. Arhetipul, aflat într-un text arameic, Solomon și Așmedai, inclus și în Talmud, se va transmite, prin intermediare bizantine la slavii de sud și la ruși, iar prin redacții latine, în Occident. Vechea legendă cunoaște o revitalizare în prelucrarea, cu elemente folclorice italiene, a lui Giulio Cesare Croce della Lira, Le sottilissime astuzie di Bertoldo (1592). Interesul cărții trece de la înțelepciunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
postmoderne nu au făcut-o să dispară. Nouă, celor de dincoace de Cortina de fier ni se pare că acțiunea se petrece în mod evident în zona de influență sovietică, dacă nu chiar acasă la mama Rusie, dat fiind numele slav al personajului principal, Ivan Zamiatin, dar și porecla marelui păpușar, Vojd, sau cele evocatoare de mari scriitori ruși ale prietenilor de tinerețe ai lui Ivan Goncearov, Dosto, Turghi. Celor de "dincolo" însă le sună familiar ambianța, ierarhia, intrigile, lupta pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de a mai avea o existență politică și era numai un simbol al credinței și al spiritului” și că „experiența de cultură a trecutului a condus poporul român la conștiința autonomiei sale intelectuale și a infecundității contactului său cu spiritul slav”. Reluând ideile dintr-o conferință susținută în 1948 la Asociația „Mihai Eminescu”, Mircea Eliade afirmă în Două tradiții spirituale românești că „momentul istoric actual [...] care pregătește atâtea noi forme de universalism, începând cu organizarea federativă a continentelor și sfârșind cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
care au interesul lor filologic și psihologic. Procurîndu-și teasc de la Petru Movilă, mitropolitul de obârșie română din Kiev, Matei Basarab începu seria tipăriturilor printr-un Molitvenic slavon în 1635 și prin Pravila românească ("direptătoriu de leage") tălmăcită după un nomocanon slav de Mihail Moxalie (1640), după care urmară alte cărți slave și române. Vasile Lupu în Moldova așeză și el la Trei-Ierarhi tipar adus prin ajutorul aceluiași Petru Movilă și scoase în 1642 textul grecesc al Decretului sinodal al patriarhului Partenie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
însă numai un material care a rămas neprelucrat artisticește. POEZIA Deși Hasdeu pretindea a fi găsit într-o psaltire versuri războinice compuse de chiar Ștefan cel Mare, întîiele stihuri (slavone) ce se cunosc sunt ale lui Udriște Năsturel din Molitvenicul slav de la 1635, repetate apoi în Pravila de la Govora din 1640. Întâia epigramă română vine ca un răspuns în Cartea de învățătură a mitropolitului Varlaam (Iași, 1643): Deși vezi cândva sămn groaznic, Să nu te miri când se arată puternic. Sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
neologismelor, viitorul i-a consfințit dreapta și larga vedere. Un deceniu mai târziu Eliade era de nerecunoscut. Urând slavismul și pe ruși, care se sileau să-l sublinieze, el își zise că va sluji patriei înlăturînd tot ce e vestigiu slav. În privința caracterelor tipografice avea firește dreptate. Dar ortografia lui etimologică și limba pestriță italo-romînă sunt ridicule: Quînd va resbumba ultima trumbî Quare quele mai închise morminte înveste și desferrî Și fie-quare sbura-va, și corbu și columba În valea guea mare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
barbarie ideală, pusă într-un decor sublim și aspru. Goticul, muzicalul lipsesc din această operă, care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității, idilicul lui Sadoveanu fiind în înțelesul cel mai larg asiatic (dar nu slav), revărsat într-o neturburată placiditate, într-o cantitate mută. EMIL GÎRLEANU Ecou sintetic din N. Gane, M. Sadoveanu, Brătescu-Voinești și I. Bassarabescu, proza lui Emil Gîrleanu (1878-1914) urmărește reducția vieții sufletești în "viața boierilor moldoveni". "Boierii" sunt niște bătrâni, fie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii K. Nitsch, J. Rozwadowski, J. Loș, J. Chrzanowski și St. We˛dkiewicz. Își ia doctoratul în filologie cu teza Aspecte verbale în „Evangheliarul” slav de la Putna (1922). Reîntors în țară, funcționează pentru o scurtă perioadă ca profesor la Colegiul Pregătitor din Cernăuți. În toamna lui 1923 i se acordă o bursă de doi ani la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses. Audiază cu acest prilej la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
N. se îndreaptă spre aspectele de mai larg contur, menite, pe de o parte, să definească trăsăturile specifice ale limbilor slave (Unitatea lingvistică a popoarelor slave, 1927), iar pe de alta, să releve elementele de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
a artei și literaturii îl captivează pe cititor, lăsându-i sentimentul întâlnirii cu o personalitate tumultuoasă, angajată total în ceea ce scrie. Prin jurnal cărturarul ține o continuă și vie legătură cu limba și literatura română. SCRIERI: Aspecte verbale în „Evangheliarul” slav de la Putna, Cernăuți, 1924; Les Rapports entre la Moldavie et l’Ukraïne d’après le folklore ukraïnien, Paris-București, 1924; Viața mareșalului Iosif Pilsudski, Turnu Măgurele, [1935]; Aurel C. Popovici (1863-1917), pref. S. Mehedinți, Cernăuți, 1937; Bessarabia and Bucovina. The Trojan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
Weltliteratur era nu numai implicită, ci și explicită în spiritul și limbajul său. Respingând ideea de model literar, el precizează: Nu trebuie să ne spunem că modelul să fie chinezesc sau sârbesc, sau Calderon, sau Nibelungii. Deci, nici chinez, nici slav, nici spaniol, nici german. Chiar și această simplă enumerare dovedește că literatura universală (sub formă canonică sau nu) era gândită de Goethe ca o totalitate, că ea cuprinde literaturi naționale din toate zonele geografice și lingvistice și că ea se
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
către Germania mai ales, unde își instalează controlul direct asupra Alemaniei și Bavariei și unde, la capătul unor campanii cumplite, reușește să-i supună pe saxoni și să ajungă la Elba. Francii sînt acum în contact cu noi popoare păgîne, slavii și scandinavii. La sfîrșitul secolului al VIII-lea, Carol cel mare este în fruntea unui teritoriu care acoperă mai mult de un milion de kilometri pătrați. Un regat atît de întins, încît a trebuit să desprindă din el subregate sau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în 1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil, a Spaniei musulmane și a slavilor păgîni de dincolo de Oder. Acest apogeu este în același timp clasicism politic, artistic și intelectual. Secolul papei Inocențiu al III-lea (1198-1216), al împăratului germanic Frederic al II-lea (1212-1250) și al regelui Franței, Ludovic cel Sfînt (1226-1270), este și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
2. Pe sexe: Bărbați: 439.673 (81,10%) Femei: 102.464 (18,90%) 3. Compoziția națională: Români: 447.188 (82,49%) Unguri: 63.682 (11,75%) Germani: 3.332 (0,61%) Evrei: 14.106 (2,60%) Ruși, sârbi și alți slavi: 10.247 (1,89%) Alții: 3.582 (0,66%) TOTAL: 542.137 (100,00%) (...) /ss/ indescifrabil 20.IV.1956 SL/3 ex. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar nr. 44/1956, f. 6-11, passim. 72. 1956 aprilie 24
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sau ideologic?. Apelurile la solidaritate ortodox? erau adeseori urmate de anex? ri. �nlocuite de apeluri marxiste, ru? îi erau convin? i c? ? i ceilal? i doreau s? fie la fel de sfin? i a? a cum credeau ei c? s�nt. Nefiind slavi, rom�nii s? au de? teptat mai �nt�i c�nd ? i?au v? zut speran? ele spulberate 18. Expansionismul rusesc a continuat �n secolul al XVIII-lea sub Ecaterina cea Mare. �ncep�nd cu domnia ei, ru? îi au traversat �n măr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a continuat �n secolul al XVIII-lea sub Ecaterina cea Mare. �ncep�nd cu domnia ei, ru? îi au traversat �n măr? principatele rom�ne �n drum spre Constantinopol de mai mult de zece ori, spre intangibilul ? el al ? arigradului, primul dasc? l al slavilor de r? s?riț, spre visul de a sluji liturghia �n Catedrală HagiaSofia, cur?? at? �ntre timp de necredincio? i. Ori de c�te ori au trecut, au l? sat �n urma lor o d�r? de jaf, moarte, boli ? i ruine. Un stat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
minorit?? ile care fuseser? �aduse�, că ucrainenii, evreii ? i austriecii. Iorga nu era consecvent �n defini? iile pe care le d? dea. Uneori spunea c? �Rom�nia este foarte norocoas? c? are pe teritoriul ei o simbioz? cultural? german? , latin? ? i slav? �. Ulterior a uitat de minorit?? ile pentru prezen? a c? rora Rom�nia ar fi trebuit s? se considere norocoas?. Evreii erau uneori consideră? i o minoritate care de? inea drepturi contractuale, dar alteori Iorga consideră c? ei nu aveau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
t reprezenta? i �n num? r foarte mare. O situa? ie total diferit? se �nregistreaz? �n licee ? i ? coli profesionale. Basarabia, Num? rul de studen? i Credin? a Licee Alte ? coli Cre? tini ortodoc? i (rom�ni, lipoveni, ru? i, al? i slavi) 1,535 690 Evrei 6,302 1,341 Liceele particulare din Vechiul Regat Oră? Rom�ni Evrei Bucure? ți 441 781 Ia? i 37 108 Gală? i 190 199 Universitatea din Ia? i Facultatea Rom�ni Evrei Medicină 546 831 Farmacia 97 229 Filosofia 1,073 421 Dreptul 1,743
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
continuare a politicii ? ariste. �Acum nu mai vin cu prapuri, icoane de sfin? i ? i moa? te de martiri, ci �n b? rci cu motor ? i cu pistoale că s? ucid? �, scria el168. URSS? ul revendică acum ? i zonele locuite de slavi ale Bucovinei. Totul era limpede pentru Iorga. Sovieticii �ncercau s? se foloseasc? de ideologia comunist? că s? refac? Rusia a? a cum fusese 169. S?ar putea ca acest lucru s? fi fost adev? raț, dar toate acestea f? ceau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rea s? fie con? tient de m? re? ia sarcinii, pe care a continuat? o p�n? la ultimul ceas al vie? îi sale. Dup? r? zboi, Iorga a scris foarte mult despre istoria vecinilor Rom�niei, a ungurilor, bulgarilor, a slavilor de r? s?riț, ? i istoria Albaniei. Scrierile sale despre istoria ungurilor ? i bulgarilor au constituit contribu? îi la Istoria universal? a lui Helmolt, volumul 4: Maghiarii, vol. 4, pp. 445? 487, Leipzig, 1919. Istoria ungurilor scris? de Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ucure? ți, 1919). El vedea �n Albania un fel de �balcon la Marea Vene? ian? � (Marea Adriatic?) . Indiferent de simpatia pe care o nutrea Iorga fă?? de Italia, el a recunoscut �ntotdeauna c? ?? rmul de est al Adriaticii este locuit de slavi ? i albanezi, care erau deosebit de nemul? umi? i de preten? iile italienilor. A oferit �n cartea să c�teva mostre elocvențe ale �zigzagurilor�, naivit?? îi ? i visurilor sale. �i sf? tuia pe albanezi că, �dat? fiind lipsa populă? iei, s? se inspire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istorice imense, dar a ? ți nu �nseamn? neap? raț a prezice lucruri care urmeaz? s? se �nt�mple. Iar atunci c�nd Italia a �nghi? it Albania, Iorga a fost foarte nefericit. Atunci c�nd a scris Scurt? istorie a slavilor r? s?riteni: Rusia ? i Polonia (Bucure? ți, 1919), Iorga s? a temut, ca de obicei, c? oamenii nu o vor cîți. Ar fi p? cat dac? n?au f? cut? o. Lucrarea această merge p�n? la r? d?cinile controversei polonoruse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]