37,791 matches
-
fapt, în carte felul în care sunt grupați scriitorii și succesiunea capitolelor. Reperele cronologice sunt uitate. Astfel Eminescu, Slavici, A. C. Popovici, L. Blaga, E. Cioran sunt grupați în aceeași amplă secțiune, ca aparținători , prin proveniență și mediu formator, aceleiași "geografii spirituale". Sunt scriitori români, desigur, dar și ai Bucovinei, ai Transilvaniei, ai Banatului, foste provincii imperiale de margine.
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
și instalațiile lui, performance-urile care implică materialele și formele sculpturii, episoadele de land art etc., oferă toate caracteristicile unui artist Oriental, care refuză anecdota și figurativul pentru a surprinde și comunica energiile subtile ale materiei, forma ca interioritate, ca eveniment spiritual și creația însăși ca formă de cunoaștere și de contopire cu transcendența. Asemenea lui Paciurea și, mai ales, lui Brâncuși, Dumitraș evadează din istoria occidentală a sculpturii, din istoria ei clasico-renascentistă, și fuge în protoistorie, în substrat, în Vechiul Testament, în
Sculptura, de la materie la sens (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7921_a_9246]
-
pe repertofon sau de cele purtate prin corespondență, cele televizate au cea mai mare șansă de a se preschimba în eșecuri. Iar ceea ce este revoltător e că reușita dialogului nu depinde de prezența de spirit a protagoniștilor sau de substanța spirituală sedimentată în mințile lor, cît mai degrabă de gradul lor de histrionism. E un loc comun că, din mesajul transmis spectatorilor în timpul unei emisiuni, doar 7% ține de infomația verbală, restul concentrîndu-se în limbajul trupului. La televizor nu trebuie să
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
circumspecției, pe, totuși, vitalitatea ce însă ocolește rupturile tranșante, singularizarea formală a sfîșierilor, Al.Cistelecan e cel mai de seamă emul prezent, pe tărîmul criticii, al lui Caragiale. L-au preludat într-o anume măsură Șerban Cioculescu, a cărui vervă spirituală se revărsa mai îmbelșugat în oralitate și-n paginile de amintiri, și Cornel Regman, pe linia aceluiași haz ardelenesc ce înfruntă pedanteria tradițională, cunoscînd-o ca să zicem așa din interiorul mentalității provinciale în chestiune, dar care se simțea, la un moment
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
peisajul și în lucrurile pe care le văd propria melancolie. Teoria clasică a celor patru umori încă mai funcționează. Mecanismul lui Sragher de a crea poezie este, de fiecare dată, același: privește cerul, stelele, cimitirele, pietrele funerare și se identifică, spiritual, cu ele. Caută profunzimea rătăcirilor filosofice, iar rezultatul poetic este, de cele mai multe ori, oarecare: "cum trece / timpul / trosnind / prin mine // doamne // cum își ascute / aripile albite / de ani / până secunda prinde/ lumina în suflet / și începe / să cânte / ochii roșii
Poeți de vânzare by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7429_a_8754]
-
orice creatură ce iese din ordinea prestabilită, este "cel care rămâne mereu pe dinafară", dar care descoperă cu satisfacție că se simte mai bine când vede lucrurile în felul acesta. Materia primă a meselor sale se transformă încet-încet în hrană spirituală și, ca în cazul oricărui cititor veritabil, gustul i se formează mâncând. La început, șobolanul devorează și înghite la grămadă, ca Bouvard și Péchuchet, după care, treptat, absoarbe și asimilează, descoperă aroma și consistența fiecărei cărți, încetând să mai citească
Mic, dar țicnit by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7440_a_8765]
-
și lui Călinescu. Fără nici o consecință însă, după cum o arată corespondența acestuia cu Rosetti: "Și dna Vșeturiaț Gșogaț, fără simțul lucrurilor! Pe ea o impresionează faptul că Goga a fost ministru, adică o meserie neglijabilă în marea scară a valorilor spirituale. Am oprit numai fotografia cu ogarul, restul ridicul." Cu însemnările intime în față, Călinescu ar fi dat altă importanță, cartografică poate și cu siguranță mai puțin omogenă, acestor imagini alb-negru. Elementul biografic apare și la Alexandru Davila. Tot raportat, în
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7461_a_8786]
-
familiară", spunea Heliade, a contrecoeur la 1838, în articolul Despre versificație). Lumea cu adevărat proprie acestui romantic era salonul literar, spațiu prin excelență al politeții, unde poetul urma să se afle în centrul atenției; lumea din jur trebuia să fie spirituală, să cultive conversația elegantă. Salonul secolului al XVIII-lea francez, pe care poetul nu l-a mai apucat, ci doar l-a imaginat, însemna pentru el centrul civilizației, locul în care ar fi putut străluci. Epistolele lui Grigore Alexandrescu ne
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
liberală); "Slava strămoșească pe strămoși cinstește: în zadar nepotul cu ea se fălește" (Pisica sălbatică și tigrul). De puține ori în epoca pașoptistă revanșa clasicismului restant a fost mai evidentă decît la Grigore Alexandrescu. Acest salonard și poet al conversației spirituale, născut întîmplător 1810, a debutat la 1832; prin forța lucrurilor, limbajul său poetic a trebuit să fie cel lamartinian. Scriitor sensibil și cu intuiție lingvistică precisă, Alexandrescu a optat pentru ceea ce, la 1830, reprezenta modernitatea; dar a crezut toată viața
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
rând sunt locuitorii României. Bisericile sunt toate locurile unde poate fi adorat Nicolae Ceaușescu. Unul dintre modurile cele mai dorite de adorare e munca. Noua religie se numește, neoficial, Ťceaușismť. Înțelesul Tezelor din iulie e acesta: la baza oricărui act spiritual din România trebuie pusă concepția lui, a lui Nicolae Ceaușescu." (pag. 237) Plauzibil, așadar, în definitiv, deductibil. Ceea ce iese, în schimb, dintre restricțiile știute ale acestui joc este metoda - foarte subtil scufundată în depozitul de clișee ironice - prin care planul
Cartea cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7949_a_9274]
-
Deo" se acordă prin decizia șefului familiei regale a României, la fel ca medaliile "Regele Mihai I pentru Loialitate" și "Crucea Casei Regale a României". Decorația regală "Nihil Sine Deo" se acordată personalităților marcante din domeniul social, științific, educațional, cultural, spiritual, economic, politic și militar, "care au ajuns la un respectabil număr de ani în profesie sau au realizat o performanță de înalt nivel, au avut o inițiativă ieșită din comun, au dat dovadă de generozitate și spirit de răspundere, au
Regele Mihai va acorda medalia "Nihil Sine Deo" unor actrițe by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79517_a_80842]
-
egală măsură fructele lui Ťdať și ale lui Ťnuť, extazul mistic, dar și scârba nihilistă, fascinația unor personaje iluminate, dar și disprețul necredincioșilor, Întruparea și Cacealmaua"), gay-ul ajuns ambasador la Vatican nu sunt decât niște receptacole ale vieții politice și spirituale și niște purtători ai marilor dileme cognitive și existențiale ale vremii noastre. Nu au nici un fel de altă consistență, iar la sfârșitul lecturii cititorul rămâne în minte cu o sumă de idei, dar cu nimic legat de existența propriu-zisă a
Fețele profane ale sacrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7955_a_9280]
-
lui W. Shakespeare și a continuatorului său, Vasile Voiculescu, în literatura română. De la modelele sonetelor lui Shakespeare, care rămân învăluite în misterul unei dragoste lumești (tânărul aristocrat, doamna brună), Vasile Voiculescu face, trei sute de ani mai târziu, saltul în spațiul spiritual al iubirii de Dumnezeu. Misterul se amplifică, se adâncește, în zbuciumul omului îndrăgostit de Creatorul său, de necuprins și de necunoscut, cutremurător de aproape și de departe, în același timp. Luminița Niculescu intră într-o bună rezonanță cu cei doi
O poezie de taină by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/7959_a_9284]
-
resimțeai acolo: mirosul de carte veche, izul de lemn bătrîn și înfățișarea boierească a încăperii, cu fotolii acoperite cu scoarțe și cu scaune avînd spătarul cioplit - toate îți dădeau senzația pătrunderii într-un spațiu aparte, pecetluit de un regim eminamente spiritual. Iar senzația de efect cultural acaparator era sporită de statura înaltă, subțire pînă la deșirare, a unui amfitrion cu chip de vates grec, a cărui fața prelungă, încadrată de o barbă albă, lăsa să-i izbucnească pe fizionomie o fire
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
noile ideologii propun modele prin care bunul-simț, valoarea, normalitatea, meritul, adevărul sunt călcate în picioare. Sub presiunea unor monștri amorali, mânați de resentiment și ură, umanitatea actuală se automutilează cu o plăcere rareori - sau niciodată - întâlnită în istorie. Când "maeștri spirituali", "îndrumători" și idoli ai păturilor intelectuale ajung apologeți ai violenței și antisemiți precum Slavoj Śiűek (acest guru al Balcanilor, sașiu în gândire și respingător în expresie), pro-comuniști viscerali precum Alain Badiou, când indivizi a căror principală trăsătură e un incredibilul
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
a scris în formularul de recenzare că aparținâne religiei "rastafari". Potrivit Wikipedia, mișcarea Rastafari (cunoscută și ca Rastafari sau mai simplu Rasta) este o mișcare religioasă nouă, monoteistică, apărută în secolul XX, în Jamaica. Alte caracteristici ale mișcării includ consumul spiritual de cannabis, respingerea societății moderne (denumită "Babylon") și diverse aspirații sociale și politice.
Recensământ 2011: O pisică e capul gospodăriei într-o familie "rastafariană" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78019_a_79344]
-
de tine" - Ei!... - "Să pornești cu oștirea asupra Troiei"... - Văd ce-ai scris... precum că Somnul apoi a plecat! Ca și cum ar fi fost... un ins!... Spui mai departe, citez, că... ăăă!... Vocea din Visul lui Manole... creează o altă tensiune spirituală... Nu e un Vis... parșiv, șmecher... Anunță o tragedie... pentru a se putea zidi un locaș sfânt! Visul lui Manole... parcă vrea să-l așeze pe zidar alături de... Visul ceresc... Zeiesc!... Ah, iar aici, aici e... țuchiș!... Păcurărașul din Miorița
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
între colegi. Cele două planuri alternează și regizorul face ca ele să se intersecteze, să intre chiar în conflict, fără ricoșeuri teziste, acele prefabricate mulaje educaționale despre emanciparea elevului de culoare excepțional căruia un profesor inspirat îi valorifică excepționalismul în spiritual democrației și al egalității șanselor bla-bla. Mai există și varianta oii negre pe punctul de a fi albită tot prin intervenția inspirată a unui profesor cu vocație ca în Minți periculoase (1995) al lui John Smith. Acolo presiunea mediului era
Dincoace și dincolo de ziduri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7814_a_9139]
-
veșnica dumbravă/ când locului pe rând incompetenții/ conduc o societate-aproape moartă" (Ionuț Popa); ,Intru-n posesia ajutorului social/ și-mi cumpăr o pâine, de toți banii, o pâine/ și dintr-o dată devin,/ dacă nu mai fericit, (mai liber)/ sigur mai spiritual,/ mai câine:/ pun mai mult suflet când plâng/ pe umerii costelivi ai zilei de mâine.// Uneori admit că n-am un ban în buzunar,/ că prostul se poate uni împotriva mea/ cu întreaga omenire,/ (oricum, anii trec, greoi, pe lângă mine
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7815_a_9140]
-
receptare, concepte inovatoare. Îmi amintesc, de pildă, dosarul Bertolt Brecht. Textele lui Giorgio Strehler și George Banu. Fantastice! Finețea observațiilor, experiența personală, tipul de discurs introduc, diferit, în universul complex al lui Brecht. Ești poftit să intri în acest spațiu spiritual mereu pe altundeva, pe altă intrare. Incitant. Mărturiile sînt asupra lui Brecht omul de teatru, o minte strălucită, un animator, un om de cultură. Cercetarea merge pe spectacolele de la Berlin - fotografiile devin ele însele un document extraordinar - și poposește asupra
Forța unei reviste by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7831_a_9156]
-
Ioana Triculescu, profesor coordonator, găsește pentru fiecare număr colaborări demne de interes, fie prin sensibilitate, fie prin inteligență critică, fie prin fantezie și umor. Cele mai recente numere, 7 și 8, din acest an se remarcă prin: interviurile (sincere și spirituale) cu absolvenții liceului Ioana Anton și Tudor Ionescu, articolele enciclopedic-pitorești, în genul textelor lui Radu Anton Roman, despre bucătăria românească, semnate de Anca Dascălu, elevă în clasa a XI-a G,și Amalia Popescu, elevă în clasa a XI-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7675_a_9000]
-
anasemică, din eseul derridean, în acest context. Lucrul (sensul) care este adus în criptă - tema unei simple răzbunări personale, cauzate de numeroasele insulte - nu se poate opune Lucrului (Sensului) care, încorporat, inclus criptei, iese dinăuntru în afară - tema unei revanșe spirituale, determinate de antagonismul religios. Ultimul cifru al criptei, simbolic deschise și desfășurate înaintea noastră, pare să fie conflictul moral între un catolic și un francmason. Montresor, practicantul creștin, îl elimină pe Fortunato, un "ocultist", anterior Postului Paștelui, o perioadă de
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
religios. Ultimul cifru al criptei, simbolic deschise și desfășurate înaintea noastră, pare să fie conflictul moral între un catolic și un francmason. Montresor, practicantul creștin, îl elimină pe Fortunato, un "ocultist", anterior Postului Paștelui, o perioadă de purgație și elevare spirituală. El acționează în travesti, folosind chiar armele Bufonului pe parcursul procesului revanșard, prin aceasta reușind nu doar anihilarea rivalului religios, dar, totodată, și satirizarea practicilor francmasonice și transformarea inițierii oculte într-o parodie. Mai mulți critici au admis această posibilitate interpretativă
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
într-un mod similar, că Montresor este "un om care crede că are datoria să apere cuvîntul lui Dumnezeu și Biserica Sa și care demonstrează Ťdragosteať sa în acest sacrificiu" (Rocks 50). În aceeași linie, Kent Bales argumentează substratul conflictului spiritual: "Un romano-catolic aristocrat își ia revanșa asupra rivalului francmason, zidindu-l într-o firidă a catacombelor familiei" (Bales 51). David S. Reynolds, după ce menționează în treacăt că, pe timpul lui Poe, "Ordinul Masonic era văzut ca nedemocratic și amenințător la adresa instituțiilor
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]