27,141 matches
-
timpului vegheau, trimițând din când în când semnale, ca să ne intre în cap că nevăzuta autoritate ne supraveghea...”. Un astfel de semnal a fost trimis spre mine în primăvara anului 1974. Așa cum am povestit deja, după eliberare, tatăl meu era supravegheat la Tecuci, fie prin agenți, fie prin ascultarea telefonului. Și fratele meu cel mare era „lucrat” informațional, după cum arată dosarul lui de securitate de la CNSAS. A venit și rândul meu să fiu și eu filată și arestată, aproape răpită de pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
orașului decât testicule de bou!!!. Am dat să mă ridic și să plec de la masă. Totuși, ca să-l îmbunez pe neamț și să-i treacă puțin de foame, i-am spus anecdota cu milițianul. In țara noastră cei care ne supravegheau să nu încălcăm legile, care oricum erau proaste, se numeau milițieni. Se spunea atunci că, în limba română, unitatea de inteligență este țianul, ca urmare milițienii posedă un submultiplu al acestei unități, adică milițianul. A râs spunându-mi că peste
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
două aspecte: stigmatizarea și excluderea. Stigmatizarea este atât un act social-juridic, cât și unul moral-religios de segregare a persoanelor care, fiind diferite în raport cu normele morale și conduitele sexuale admise de societate, sunt marginalizate sau chiar excluse din comunitatea umană, sunt supravegheate și considerate periculoase pentru societate prin conduitele lor imorale. Din perspectiva unei viziuni istorice, în această categorie sunt incluși homosexualii, sadicii, masochiștii, pedofilii, violatorii etc. Excluderea este acțiunea socială de izolare și ulterior de excludere socială, morală, religioasă etc. a
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
înființat odată cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), sub forma unei „Adunări Parlamentare” constituite din reprezentanți ai popoarelor statelor reunite în Comunitate. Parlamentarii erau desemnați de guvernele statelor membre, numărul acestora fiind de 78 și aveau rolul de a supraveghea activitatea Înaltei Autorități, responsabilitate limitată de instrumentele de care dispunea, cel mai important fiind posibilitatea de a demite Înalta Autoritate cu două treimi din voturi. Articolul 20 din Tratatul de la Paris (1951), garanta puterea de control a Adunării Parlamentare. În
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
o reformă a pieței vinurilor de consum de calitate inferioară. În momentul în care am devenit ministru al Agriculturii, intrarea vinurilor de consum în reglementarea comunitară era relativ recentă și se cheltuia încă relativ puțin pentru asta, dar experții care supravegheau conturile își dă-deau seama că, anual, cheltuielile creșteau cu 8%. Se decide așadar schimbarea regimului și deschiderea unei negocieri veritabile. Care era regimul? Producția era excedentară, mai ales din cauza randamentelor excesive din cîteva zone din Franța și din Italia în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de capital cultural etc.). Diferențe există în mod evident, dar ele nu trebuie să devină motiv de depreciere a elevilor, de infatuare, de impunere a propriei persoane, de exercitare a autoritarismului. Este indicat ca aceste valențe ale profesorului să fie supravegheate, camuflate, autocenzurate. Autoritatea, care este o dimensiune pozitivă în educație, nu se impune, ci se câștigă, este atribuită de către partenerii actului formativ. Autoritatea liber atribuită potențează, de bună seamă, calitatea actului educativ. 8 Rezultatul unui raport pozitiv profesor-elevi înseamnă, pe
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
pe care le reprezintă; c) funcționarii publici, judecătorii-sindici, practicienii în insolvență, executorii, precum și alte asemenea persoane, care ar putea influența condițiile vânzării făcute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administrează ori a căror administrare o supraveghează. Aceste persoane nu pot, de asemenea, să vândă bunurile proprii pentru un preț care constă într-o sumă de bani provenită din vânzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe care îl administrează ori a cărui administrare o supraveghează. Încălcarea interdicțiilor
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
administrare o supraveghează. Aceste persoane nu pot, de asemenea, să vândă bunurile proprii pentru un preț care constă într-o sumă de bani provenită din vânzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe care îl administrează ori a cărui administrare o supraveghează. Încălcarea interdicțiilor prevăzute la lit. a) și b) se sancționează cu nulitatea relativă, iar a celei prevăzute la lit. c) cu nulitatea absolută. Se observă că se reiau incapacitățile care erau consacrate de dispozițiile art. 1308, art. 1309 din vechiul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în ochii masei de ignoranți "intelectuali". Așadar puterea-cunoaștere este rezultatul luptelor de idei și de programe social-politice, rezultatul a două, trei generații de schimbări ideatice, tehnologice, științifice. Această paradigmă putere-cunoaștere se afirmă, cel mai vizibil și tonal, în cartea A supraveghea și a pedepsi: Nașterea închisorii (1975), dar numai din perspectiva tehnicilor de supraveghere și a posibilităților de control ce au fost proferate de către instituții și prin discursurile "filosofico-morale" difuzate în societate de către exponenții instituțiilor statului politic modern. Într-un mod
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
profesorului francez. A fi de stânga sau de dreapta e o opțiune îngustă, valabilă doar pentru intelectuali nesemnificativi în raport cu schimbările și puterile din societate. Prin microfizica puterii, pe care Foucault a încercat să o prezinte cu exemple concrete în A supraveghea și a pedepsi, vom înțelege că puterea nu este ceva de posedat, precum un obiect, ci strategie, luptă, având drept efecte: tactici, amplasamente, mecanisme, rețele de relații. Acest mod de a practica puterea este mai mult o luptă istoricistă decât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modern are mai multe șanse în fața "sistemelor de putere social-politică" decât ar fi avut-o omul medieval sau premodern. Cu toate acestea, individul modern este strivit de presiunea totalitară și în creștere a unui sistem social-politic nereformat și care-l supraveghează continuu, într-un mod insidios și nelegal, pentru a-i controla forțele, puterile sale singulare și relațiile lui cu mediile social-politice. Problema ieșirii din minorat, formulată de Kant și readusă în discuție de Foucault, nu este doar problema unei emancipări
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
elitelor) reprezintă cel mai bun proiect pentru a-ți investi formele de disciplină și de putere... Disciplina primește o conotație pozitivă, este pozitivitatea modernă în exercițiul social-politic al instituțiilor. Pentru Foucault, disciplina înseamnă seria de modalități prin care indivizii sunt supravegheați, controlați cu scopul de a le fi îmbunătățite performanțele, de a le fi înmulțite capacitățile, pentru a-și descoperi locul în care pot fi utili societății prin găsirea vocației lor socio-profesionale. Din aceste considerente, disciplina devine "anatomia politică a detaliului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să curme suferințele sufletelor, este un progres în manifestarea social-politică a violenței! Într-un fel, puterea și-a îmblânzit regimul, dar și-a totalizat efectele asupra societății printr-o supraveghere atentă și permanent reluată. Dacă ancheta viza anumiți indivizi, panoptismul supraveghează întreaga societate, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea, era de industrializat. Panoptismul e metoda prin care Politikul se intersectează cu economicul. Pe de altă parte, activitățile industriale nu se pot desfășura oricum, ci doar într-un regim de supraveghere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unde fiecare om, prin opțiunea sa morală și socio-profesională, ideologică și politică, își are locul său bine stabilit, iar distribuția oamenilor se face în funcție de aceste opțiuni. Un spațiu deschis și permanent vizibil, străzi largi și luminate, clădiri funcționale, ușor de supravegheat; un spațiu unde se poate controla formarea unui spirit de grup, se pot controla grupurile umane; pot fi identificați cei care încalcă normele. Fiecare om este ușor de identificat, devine un element identificabil. Totodată, acest spațiu social modern conferă oamenilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societate, o societate civilă, și gestiunea acestei societăți civile trebuie să și-o asume statul"125. De fapt, e chiar invers raportul. Societatea civilă are în sarcină statul politic, iar acest stat politic modern, cu mecanismele sale instituționale, este atent supravegheat de către presă și opinia publică, de cărturari, într-un cuvânt, de civili. La început a fost societatea, iar pe urmă statul. Statul trebuie înțeles nu ca o relație abstractă, ci drept o expresie concretă a oamenilor, expresia voinței indivizilor de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
R., La ce bun adevărul?, Art, București, 2007. Foucault, M., Istoria sexualității, 3 vol., Editura de Vest, Timișoara, 1995. Foucault, M., Istoria nebuniei în epoca clasică, Humanitas, București, 1996 Foucault, M., Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996. Foucault, M., A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Humanitas, București, 1997. Foucault, M., Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Foucault, M., Ordinea discursului, Eurosong & Books, București, 1998. Foucault, M., Arheologia cunoașterii, Univers, București, 1999. Foucault, M., Boala mentală și psihologia, Amarcord, Timișoara, 2000
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
89 S. Freud, Disconfort în cultură, All, București, 2010, pp. 80-81. 90 M. Foucault, Power/Knowledge..., p. 90. 91 Ibidem, p. 52. 92 I. Kant, Spre pacea eternă, Paideia, București, 2006, p. 56. 93 Ibidem, p. 56. 94 Idem, A supraveghea și a pedepsi: Nașterea închisorii, Humanitas, București, 1997, p. 62. 95 Ibidem, p. 63. 96 Idem, Power/Knowledge..., p. 52. 97 Idem, Ce este un autor?, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2004, p. 116. 98 Ibidem, p. 116. 99 Idem
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Ibidem, p. 63. 96 Idem, Power/Knowledge..., p. 52. 97 Idem, Ce este un autor?, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2004, p. 116. 98 Ibidem, p. 116. 99 Idem, Theatrum..., op. cit., p. 481. 100 Ibidem, pp. 479-480. 101 Idem, A supraveghea..., op. cit., pp. 61-62. 102 C. R. Buleu, Patru eseuri despre putere: Napoleon, Dostoievski, Nietzsche, Foucault, Limes, Cluj-Napoca, 2007, p. 265. 103 M. Foucault, A supraveghea..., p. 66. 104 Ibidem, p. 65. 105 Idem, Securitate..., op. cit., p. 56. 106 Idem, A supraveghea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Ibidem, p. 116. 99 Idem, Theatrum..., op. cit., p. 481. 100 Ibidem, pp. 479-480. 101 Idem, A supraveghea..., op. cit., pp. 61-62. 102 C. R. Buleu, Patru eseuri despre putere: Napoleon, Dostoievski, Nietzsche, Foucault, Limes, Cluj-Napoca, 2007, p. 265. 103 M. Foucault, A supraveghea..., p. 66. 104 Ibidem, p. 65. 105 Idem, Securitate..., op. cit., p. 56. 106 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 124. 107 Ibidem, p. 148. 108 Ibidem, p. 151. 109 Ibidem, p. 154. 110 Ibidem, p. 207. 111 Idem, Lumea e un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
supraveghea..., op. cit., pp. 61-62. 102 C. R. Buleu, Patru eseuri despre putere: Napoleon, Dostoievski, Nietzsche, Foucault, Limes, Cluj-Napoca, 2007, p. 265. 103 M. Foucault, A supraveghea..., p. 66. 104 Ibidem, p. 65. 105 Idem, Securitate..., op. cit., p. 56. 106 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 124. 107 Ibidem, p. 148. 108 Ibidem, p. 151. 109 Ibidem, p. 154. 110 Ibidem, p. 207. 111 Idem, Lumea e un mare azil, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2005, p. 144. 112 Idem, Biopolitică și medicină socială
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
108 Ibidem, p. 151. 109 Ibidem, p. 154. 110 Ibidem, p. 207. 111 Idem, Lumea e un mare azil, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2005, p. 144. 112 Idem, Biopolitică și medicină socială, Cluj, 2003, p. 83. 113 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 233. 114 Ibidem, p. 264. 115 Idem, Securitate..., op. cit., p. 277. 116 R. Koselleck, Conceptele și istoriile lor: Semantica și pragmatica limbajului social-politic, Art, București, 2009. p. 283. 117 M. Foucault, Securitate, teritoriu, populație: Cursuri rostite la Collège
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la Collège de France, Idea, Cluj-Napoca, 2009, pp. 261-266. 118 Ibidem, p. 240. 119 Ibidem, p. 245. 120 Idem, Puterea psihiatrică, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2006, p. 51. 121 Ibidem, p. 55. 122 Ibidem, p. 57. 123 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 273. 124 Idem, Puterea psihiatrică, op. cit., pp. 82-83. 125 Idem, Securitate..., op. cit., p. 295. 126 Idem, Securitate..., op. cit., p. 116. 127 Ibidem, p. 221. 128 Idem, Theatrum..., op. cit., p. 401. 129 R. Koselleck, op. cit., p. 365. 130 M.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
București, 1995, p. 68. 140 Idem, Arheologia cunoașterii, Univers, București, 1999, p. 78. 141 K.R. Popper, În căutarea unei lumi mai bune, Humanitas, București, 1998, p. 160. 142 Idem, Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996, p. 287. 143 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 275. 144 Ibidem, p. 275. 145 Ibidem, p. 275. 146 Ibidem, p. 276. 147 Idem, Ordinea discursului, Eurosong & Books, București, 1998, p. 16. 148 Idem, Arheologia..., op. cit., p. 144. 149 Ibidem, p. 155. 150 Ibidem, p. 155. 151
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că pe vremea lor era altfel. Nici la școală nu se mai simte la fel de bine ca până atunci deoarece realizează că nu mai este la fel de bine pregătită. În lipsa mamei, care o îndruma la efectuarea temelor, bunica este cea care o supraveghează și o ceartă pentru fiecare greșeală comisă. b. Dialog cu mama Mama elevei se simte responsabilă pentru situația în care se află propria fică. Recunoaște faptul că motivul principal al apariției tulburărilor de comportament îl constituie plecarea lor la muncă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
B.D. va merge la cabinet în fiecare săptămână, iar părinții iau legătura cu consilierul școlar și învățătoarea măcar o dată pe lună. Consilierul i-a stabilit un program zilnic obligatoriu pe care trebuie să-l respecte, iar părinții au obligația să supravegheze respectarea programului. 3. La nivelul clasei, integrarea elevului și evitarea marginalizării lui se realizează treptat, urmărindu-se implicarea acestuia în activități cât mai diverse.Băiatul va fi așezat în prima bancă pe rândul de la ușă (nu cel de la fereastră, care
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]