6,772 matches
-
asemenea faptul că cei mai buni ani din existența lor au fost irosiți. Și cum să nu te revolte și să nu te indigneze cinismul autorităților comuniste care s-au folosit de suferința deținuților politici ca instrument de intimidare și supunere pentru întreaga națiune? Căci, nu-i așa, dacă pentru o simplă discuție cu prietenii sau pentru trimiterea unei scrisori puteai primi 7 ani de condamnare, cât ai fi putut lua dacă făceai efectiv ceva împotriva regimului? Intimidarea trebuia însă să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
iarbă... S. Ț.: Pe care n-a vrut să-l scoată cu dinții! Că sergentul voia ca firul de iarbă să fie scos cu tot cu rădăcină și nu secționat cu dinții. C. I.: Dar important nu era firul de iarbă, ci supunerea și umilirea deținutului. S. Ț.: Exact, supunerea voia s-o obțină! Omului îi trebuia înfrântă voința, personalitatea, demnitatea, trebuia distrus. C. I.: Pus cu fruntea în țărână, chiar cu gura! S. Ț.: Desigur! Tractoristul a oprit tractorul și a venit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vrut să-l scoată cu dinții! Că sergentul voia ca firul de iarbă să fie scos cu tot cu rădăcină și nu secționat cu dinții. C. I.: Dar important nu era firul de iarbă, ci supunerea și umilirea deținutului. S. Ț.: Exact, supunerea voia s-o obțină! Omului îi trebuia înfrântă voința, personalitatea, demnitatea, trebuia distrus. C. I.: Pus cu fruntea în țărână, chiar cu gura! S. Ț.: Desigur! Tractoristul a oprit tractorul și a venit la sergent să-i comunice că copilul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și a primit 7 ani de închisoare! Era vorba despre o presiune exercitată asupra întregii societăți. Voiau să-i intimideze pe toți, să le bage frica în oase ca să tacă și să se supună autorităților comuniste fără să crâcnească. Voiau supunerea totală. Toată activitatea Securității și a organelor de partid a fost una de îndobitocire a întregii națiuni ca să nu gândească și să acționeze exact ca niște roboți! C. I.: Și încă nu ne-am revenit din această îndobitocire nici astăzi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ales nescrisă, constituiau pentru el un izvor de idei nesecate pe care el înțelegea să le împărtășească cu dărnicie, dar și cu înțelepciune înțeleasă. „Născut sub Regulamentul Organic, când sentimentul național era confundat cu cel religios, când conducătorii curteneau cu supunere, cu genunchii plecați pe puternicii vecini, Rășcanu moare (în munții Moldovei unde se dusetului de la București", când țara începea să devină ceea ce este, ni-l prezenta Al. A. Bădărău, conducătorul ziarului Opinia, cu ocazia înmormântării (septembrie 1913). „Caton cel Aspru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întregi. Îndeobște cum e familia, așa e și poporul''599. Articolele făceau referire la familia Sfântă (Iosif, Iisus și Maria), care trebuia să constituie un exemplu pentru orice familie creștină. Erau expuse apoi valorile acesteia, precum: ascultarea, rugăciunea, munca, răbdarea, supunerea în fața voinței lui Dumnezeu și iubirea. O altă problemă morală abordată în paginele revistei a fost "cumpătarea și echilibrul în toate". Articolul " Toate cu măsură"600 făcea referire la ce se întâmpla mai ales la sate iarna, în perioada dintre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din acest stat: "De câțiva ani, Republica Columbia din America de Sud e cârmuită după principiile catolice. Viața religioasă a luat un avânt puternic"625. Se cita din discursul de retragere al președintelui Carol E Restrepo (1 august 1914), care își afirma supunerea față de Iisus Cristos; se "caracteriza" apoi noul președinte, Iosif V Concha, care era prezentat ca "un catolic exemplar și foarte iubit de popor. Unul din fiii lui se pregătește la preoție în seminarul archiepiscopal. Fericită țară"626. Nu intrăm în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era obligat jurnalistul să se supună? Nu era posibil ca autoritățile ecleziastice să mai și greșească? Don Eusebio i-a replicat că un subiect poate aparține atât sferei politice, cât și celei morale, el fiind întru totul de acord că supunerea este necesară doar în domeniul aflat în competența autorității, adăugând totuși că supusul nu are dreptul să judece până unde se întinde autoritatea superiorului sau să stea în calea acțiunilor sale atunci când se află în exercițiul jurisdicției acestuia (Ibidem, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
etc.) și se pune problema găsirii printre ei al unui loc propriu, un loc imposibil. Kafka, care nu a părăsit niciodată vechiul continent, cunoștea America mai ales prin cartea lui Holitscher, violent de ostilă Statelor Unite și care punea accentul pe supunerea muncitorului la munca sa, asupra căreia nu avea nici o putere, pe șomaj și pe concurență, pe exploatarea optimizată prin metode științifice, pe gigantism, pe ritmurile dezlănțuite (ceasul este de altfel un simbol foarte prezent în roman), imensul trafic neîntrerupt, monoton
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fără a reuși să înalțe acel cap" (27). Bărbatul copleșit de greutatea propriului cap, cu bărbia în piept este desigur un motiv constant la Kafka, ceea ce Deleuze și Guattari numesc un blocaj funcțional, o neutralizare a dorinței. Această atitudine de supunere (ființa fiind supusă sau supunătoare) este semn de bătrânețe, de oboseală și de culpabilitate. Scrisoarea către tată atestă că un cap este aplecat, nu numai în semn de vinovăție, ci și în semn de acuzare, făcându-l pe fiu vinovat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este semn de bătrânețe, de oboseală și de culpabilitate. Scrisoarea către tată atestă că un cap este aplecat, nu numai în semn de vinovăție, ci și în semn de acuzare, făcându-l pe fiu vinovat de vinovăția tatălui 583.. . Această supunere vecină cu represiunea poate să evoce de asemenea paralizia implicată de către forțele intelectuale dezvoltate (fruntea mare) în detrimentul altor facultăți (și în special instinctul) sau situația evreului oprimat precum și cea a unui vampir care se apleacă spre prada sa. Dar și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în numele moralității sau credinței. Prosperitatea lor se baza pe utilizarea inventivă a legăturilor specifice, instrumentale cu ceilalți, care le erau egali, și nu pe mită, extorsiune sau pe relația clientelară cu un conducător ori șef de trib, care le recompensa supunerea cu părți din pradă. Atât libertatea, cât și prosperitatea lor erau condiționate de virtuțile încrederii confirmate, reciprocității și performanței - virtuți impuse nu prin ritual și nici prin revelație, ci prin interesul pe care îl avea fiecare membru al societății pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
martiriului (înfruntarea puterii cu orice risc). Am observat că numărul acestor „eroi” este foarte redus (cca 20-30 maximum), în timp ce marea masă a colegilor lor au preferat să adopte atitudinea degradantă, dar facilă și profitabilă a compromisului, a slugărniciei și a supunerii. Este o opțiune care îi descalifică total din punct de vedere moral și, în mare măsură, și din punct de vedere profesional, deși unii analiști susțin că doar astfel au reușit supraviețuirea fizică a persoanelor și cea culturală a comunității
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tabăra occidentală, condusă de Statelor Unite, pentru hegemonia mondială și pentru protejarea propriului interes național. în timp ce sprijinea statele membre ale lagărului socialist să-și consolideze puterea politică în interior sau să-și refacă și să-și dezvolte economia, URSS le cerea supunere în fața strategiei sale globale chiar cu prețul sacrificării interesului lor național, legat direct de afacerile lor interne. Acestor state li se cerea să-și suprime conștiința și acțiunile de păstrare a independenței și inițiativei prin formule care porneau de la sancțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
socialiste și ca centru al unității mișcării comuniste internaționale”, nici propunerea ca PCUS să fie însărcinat cu organizarea de consfătuiri periodice ale partidelor frățești. Ei au adus ca argument antisovietismul populației poloneze, care ar putea interpreta formulele respective „ca o supunere față de Uniunea Sovietică, ca o atingere a suveranității naționale”. Un alt punct pe care delegația poloneză nu l-a acceptat a fost aprecierea revizionismului ca principal pericol în cadrul mișcării muncitorești internaționale. Pentru reprezentanții Varșoviei, dogmatismul și revizionismul trebuiau tratate în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel care a pus bazele regimului de inspirație sovietică, a intrat într-un gen de uitare binevoitoare. Din 1948 până în 1965 regimul comunist s-a caracterizat în primul rând prin represiune, apelând la măsuri extreme pentru supunerea societății românești, inclusiv prin exterminarea opozanților. Dej și oamenii lui și-au făcut treaba deosebit de „bine”, ceea ce avea să-i folosească lui Ceaușescu, care nu a mai apelat la măsurile de tipul arestărilor în masă, deportărilor și execuțiilor sumare. Ideea-forță
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ei, nu doar față de adversari. Deletant discută cu competență aceste chestiuni. El subliniază (este o axiomă) că relația dintre PCR/PMR și URSS era la sfârșitul anilor ’40 și începutul anilor ’50 de „dependență absolută”. Dej a jucat cartea de supunere față de Stalin, câștigându-i acestuia încrederea. El a știut să profite de măsurile luate de Stalin în perioada amintită pentru a scăpa de principalii săi competitori. După ce în 1944 îl înlăturase pe Ștefan Foriș, între 1948 și 1957 Dej a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dar a fost distrus la începutul anului 1949. Precizăm că grupuri de rezistență armată au existat și în alte regiuni, cu preponderență în cele montane sau împădurite: Bucovina, Neamț, Vrancea, Dobrogea, Oltenia, Banat, Maramureș ș.a. Capitolul 12 este intitulat „De la supunerea față de Uniunea Sovietică la autonomie, 1957-1965” și atinge relațiile târzii cu puterea care impusese comunismul în România. în planul raporturilor cu Moscova, Dej avea să facă pasul spre o distanțare treptată, aceasta și în condițiile răcelii față de Hrușciov. La începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
timpul și ora de aur” ca element cheie în supraviețuirea pacientului, iar ultrasonografia oferă oportunitatea diagnosticului rapid în câteva minute, a supravegherii procedeelor invazive și a monitorizării evoluției la diferite nivele (neurologic, cardiac, pulmonar, vascular, abdominal, sepsă, etc.) fără riscul supunerii acestuia la expunerea la radiații sau alte injurii suplimentare. Examinarea ultrasonografică a pacientului aflat în stare critică, folosind o abordare de tip transversal (pentru a răspunde întrebărilor clinicianuluiă a evaluării primare (în lanțul supraviețuirii de tip ”ABCD”A și a
FATE–FOCUSSED ASSESSED TRANSTHORACIC ECOCARDIGRAPHY - ECOCARDIOGRAFIA TRANSTORACICA TINTITA ÎN URGENTA ŞI TERAPIE INTENSIVA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1115]
-
polonezii la Cracovia aveau Universitatea Iagelonă. Venim după, și venim cu forță, venim cu energie. Dar venim și cu o tentativă lăuntrică... A.V. ...de a copia. A.V. ...de a ne supune celorlalți. A.V. Exact. A.V. De supunere. A.V. De a emula. A.V. Da, da. A.V. Și cât credeți că va mai dura acest destin comod dar nefericit al celui care copie? A.V. Va dura atât timp cât România va fi partener, și nu România! Cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nu ar fi schimbat cu nimic hotărârea “Celor Mari”. Dar, totuși, acest protest la un asemenea eveniment major petrecut în sud-estul europei, ar fi fost sigur consemnat de istoria vremii și poate ar fi ridicat Moldova din acea atitudine de supunere slugarnică și rușinoasă, prin care a fost abandonată o populație de aproape un milion de cetățeni moldoveni, unei puteri străine lor. Avea, atunci, Moldova un domnitor? Da, îl avea pe Scarlat Callimachi, un domnitor nepământean, un fanariot care nu avea
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
și cei care au părăsit căminele lor se puteau reîntoarce în ele, mulți i-au găsit prădate complet. 4. Dacă lucrurile s'au schimbat față de situația dinainte de 28 Iunie 1940 în privințele arătate, neschimbat a rămas spiritul de devotament, de supunere și de jertfă a populațiunii evreiești. Ea este gata a oferi, pentru binele general, ultimul ce are și Vă rugăm, Domnule Guvernator, să binevoiți a crede, că ea s'a simțit adânc onorată, orișicând a fost atrasă de Excelența Voastră
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Transnistriei. [...]". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 1127, f. 2-3. 867 Monitorul Oficial, partea I, nr. 54 din 04.03.1942. Decizia Ministerială Nr. 194.920 din 03.03.1942 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale cu privire la supunerea evreilor la procedura de revizuire. 868 Documentul a fost înregistrat de Comandamentul Militar Odessa cu Nr. 11.470 din 26.03.1942.. 869 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 20.012 din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru clasarea evreilor suferinzi ce reclamă scutiri mai mari de 15 zile". 1070 Monitorul Oficial, partea I, nr. 54 din 04.03.1942. Decizia Ministerială Nr. 194.920 din 03.03.1942 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale cu privire la supunerea evreilor la procedura de revizuire. 1071 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 1072 Monitorul Oficial, partea I, nr. 37 din 13.02.1941. Decizia Ministerială Nr. 23.325 din 27.01.1941 a Ministerului Apărării Naționale privitoare la normele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Speranța viselor plutind în neștirea Vieților de mult uitate În eternitatea gândurilor neumblate. O, Veșnicie, ce știi citi! Singură m-ai lăsat în pragul tăcerii În fața eternității seci de idealuri Dispar într-o picătură inefabilă Printre orbite să des-ciferz Hieroglifele supunerii tale!
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92935]