6,584 matches
-
Disputele s-au curmat la Niceea, când poziția teologică a lui Atanasie a învins. Întrebarea nu era dacă Iisus este divin, ci în ce fel este divin. Răspunsul vine prin logica nonaristotelică a Sfintei Treimi, care a schimbat Europa din temelii, cum spunea și Noica. Treimea este marea miză a creștinismului, iar nu cele mărunte privind primatul femininului sau al masculinului. Aceleași texte pe care pariază feminiștii contemporani nu produc nicăieri dovada unor relații speciale dintre Iisus și Maria Magdalena. Nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ci din pricina tendinței elitare, de confrerie secretă, neaderentă la omul de rând. Iubirea creștină se numește agapè: "Întruparea Cuvântului pe pământ a Luminii în Întuneric -, iată evenimentul extraordinar care ne eliberează de nefericirea de a trăi. Aceasta este piatra de temelie a creștinismului și vatra iubirii creștine, pe care Scripturile o numesc agapè"294 Agapè înseamnă depășirea inflexiunilor narcisist-platonice, androgin homosexuale ce înmuguresc inconștient, căci îndrăgostitul este mort pentru sine, orientat spre începutul unei vieți noi aici, iar nu pe tărâmurile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
spune Denis de Rougemont trebuie să supraviețuiască, ea va fi nevoită să înfăptuiască o mare revoluție: să recunoască faptul că instituția căsătoriei, de care depinde structura ei socială, este mai importantă decât iubirea cultivată de ea și pretinde o altă temelie decât o fierbințeală frumoasă"297. Ceea ce în cadrele postmoderne ale feminismului, dualist din punct de vedere ontologic, este imposibil. Suntem cu atât mai departe de un ethos transmodern. Acesta rămâne de decriptat, la nivel teologic, în dogma Sfintei Treimi, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui M. Eminescu, instrument de care m-am slujit încă din lucrarea Eminescu Dialectica stilului (1984). Întemeietorii transdisciplinarității n-au folosit termenul transmodern, însă ei sunt "localizabili" în plină transmodernitate. În context, filosofia neoraționalistă a lui Ștefan Lupașcu stă la temeliile transdisciplinarității. Gândirea lui este considerată una pentru mileniul trei. Faptul a fost recunoscut încă din 1984, în plin apogeu al postmodernismului, de către Basarab Nicolescu. În zilele de 11 mai și 1 iunie 1984, s-au întâlnit într-un "trialog" (în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Însă marele precursor care a transfigurat esențial antitezele lui Heliade (nehegelian) este Eminescu, din păcate rămas necunoscut lui Ștefan Lupașcu. Propoziția eminesciană antitezele sunt viața, care ne introduce într-un univers vădit nehegelian, cu consecințe onto-gnoseologice fundamentale, stă și la temelia gândului lupascian. Altminteri, propoziția fundamentală a gândirii lui Ștefan Lupașcu este chiar aceea a lui Eminescu, fără s-o cunoască pe ce a poetului: "contradicția este viața".303 Am demonstrat că antitezele lui Eminescu nu sunt cele clasice, ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
keinmal înseamnă o dată este niciodată: Dacă nu poți trăi decât o singură viață e ca și când n-ai trăi deloc"418. De aici dorința adâncă a omului de a-și vedea viața repetată după moarte, credința în nemurirea sufletului care constituie temelia religiilor. Beethoven apare drept cazul exemplar de transformare a ușurătății în greutate, după cum Parmenide este acela care transformase greul în ușor, negativul în pozitiv. La Beethoven, pozitivul e greul, iar negativul ușorul. Și Milan Kundera reinterpretează întâmplarea care a stat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ÎNALT (I) 45 IV. POSTMODERNISMUL ÎNALT (2) 60 V. POSTMODERNISMUL ÎNALT (3) 74 VI. POSTMODERNISMUL ȘI SPAIMA DE IDENTITATE NAȚIONALĂ................... 83 VII. POSTMODERNISM ȘI PRAGMATISM 104 VIII. PARADOXURILE POSTMODERNISMULUI ROMÂNESC... 117 IX. CLASICIZAREA POSTMODERNISMULUI 130 X. OFENSIVA TRANSMODERNISMULUI 138 XI. TEMELIILE TRANSMODERNISMULUI 177 XII. POETICA RUPTURII 230 XIII. POETICA TRANSPARENȚEI 237 XIV. TRANSMODERNISMUL LUI VICTOR TELEUCĂ................ 245 XV. ÎN LUMINIȘUL CRISTALULUI 258 XVI. DE CE KUNDERA NU E POSTMODERNIST 266 SOMMAIRE I. Le noveaux anthropocentrisme / 5 II. La victoire de Zombie / 35
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
II, 1985, Ciclul italian sau criza de timp, 1987, Piramida singurătății, 2000, Ninge la o margine de existență, 2002, Decebal, 2003; Momentul inimii, 2003, ediție antologică de Mariana și Dumitru Gabura, Editura Litera Internațional, Chișinău-București. 377 A se vedea cap. Temeliile transmodernismului și cartea lui Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, Iași, 1999). 378 Victor Teleucă, op. cit., p. 11. 379 Victor Teleucă, Ninge la o margine de existență, p. 301. 380 Trebuie precizat că transmodernismul nu se opune nici unei formule artistice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ieșită din comun. Industria muzeelor se aseamănă cu afacerea cimitirelor, răsar ca ciupercile după ploaie. Se conservă casele pe unde au trecut oameni, care au lăsat în urma lor, creații de valoare. Se cheltuiesc bani pentru consolidarea, uneori pentru refacerea din temelii, pentru că și clădirile au o durată de viață, determinată de materialele din care au fost construite. Se investesc bani. Casa renovată se declară muzeu și se creează, minim două locuri de muncă. Mai bine zis, două locuri de șezut pe
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
agreat nici extinderea gândirii lui Mo Tzi și nici ideile lui Yangzhu, adept al consecvențialismului. De la acesta, Mencius a p]strat doar ideea potrivit c]reia limbajul este o form] de materializare a egoismului. În viziunea lui Yangzhu, divinitatea-natur] constituie temelia de orientare a conduitei; mai mult decât atât, porunca divin] are un caracter implicit, reg]sindu-se mai degrab] în abilit]țile înn]scute ale omului decât într-o voinț] universal]. Divinitatea este cea care hoț]r]ște durata vieții, înzestrând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]ția lui Dumnezeu este atat o realitate actual], cât și un ferment de-a lungul istoriei (Rom. 14,7), care se va manifesta în toat] m]reția să (1 Cor. 15,24; 15,50). Iubirea reprezint] piatră să de temelie. Caracteristicile iubirii sunt prezentate la 1 Corinteni 13, care se aseam]n] oarecum unei diatribe stoice, dar al c]rei spirit este diferit. Iisus constituie modelul pentru acest pasaj. Sfanțul Apostol Pavel nu citeaz] în mod direct evenimente din viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sub forma unui imperativ, numit de Kant „Imperativ Categoric” sau, măi general, Lege Moral] și care este redat astfel: „Acționeaz] numai potrivit acelei maxime prin care îți poți dori totodat] că ea s] devin] lege universal]”. Imperativul este piatră de temelie a eticii lui Kant și este utilizat pentru a clasifică maximele adoptate de c]tre agenți. Un exemplu al utiliz]rii acestui imperativ categoric ar fi urm]torul: un agent care adopt] un principiu al falselor promisiuni nu va dori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
erau considerați dușmani, fiecare om își f]cea datoria care îi revenea). Din momentul în care civilizația s-a extins și asupra acestor societ]ți, „eroii” au început s] realizeze c] nu se puteau integra în societatea ale c]rei temelii le creaser]. Societatea a avut nevoie doar de niște modele inițiale, ins] mai apoi și-a urmat propria să evoluție. viii. Sentimentele morale și dorințele Adepții teoriei virtuții motiveaz] acțiunile morale în termeni de dorințe și sentimente. Jonathan Bennett dezbate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vietii de familie și a statutului marital, care a r]mas important de-a lungul secolului al XIX-lea. O viziune sentimental] a soției și a mamei supuse, dar virtuoase și idealizate, ale c]rei virtuți feminine defineau și puneau temelia sferei „private” a vietii familiale, a început s] domine o mare parte a gândirii secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Ideea potrivit c]reia virtutea este diferențiat] pe genuri este esențial], de exemplu, în filosofia lui Rousseau. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
special asociate au fost, de asemenea, devalorizate. Și, paradoxal, au fost și idealizate. Totuși, casa, familia, virtuțile familiale și rolul femeii în îngrijirea psihic] și afectiv] a altora au fost în mod constant ridicate în sl]vi și considerate că temelia vieții sociale. În același timp, aceste lucruri sunt v]zute în mod obișnuit că un simplu „decor casnic” pentru sferele de activitate a b]rbaților care sunt mai „importante”, fâț] de care nici un b]rbat care se respect] nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exemplu, într-un articol intitulat Maternal Thinking [Gândirea matern]] (1980) susține c] sarcina de îngrijire a altora genereaz] o concepție a virtuții care ar putea oferi o resurs] pentru un critic al acelor valori și priorit]ți care pun temelia vieții sociale contemporane - incluzându-le pe cele ale militarismului. Ruddick nu susține c] femeile pot p]trunde pe ț]ramul public „că mame” (cum sugereaz] unele argumente ale sufragetelor de la începutul secolului XX) și pot s] îl transforme. Ea susține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
La acest nivel, apar obiecții și întreb]ri. De ce s] urm]m linia evoluționist] și ce justific]ri metaetice are această? Această reprezint] o problem] atât pentru biologi, cât și pentru filosofi. Preocuparea celor dintâi const] în faptul c] la temelia darwinismului social st], în mod invariabil, la un anumit nivel al progresului biologic. Dezvoltarea reprezint] un proces ascendent - de la molecule la organism -, iar pentru a evita degenerarea și regresul avem datoria moal] de a ajuta și consolida procesul evoluției. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu privire la moral]), pentru a obtine concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe aceast] tem]. Consider]m c] ceea ce trebuie s] conteze este faptul c] suntem maimuțe modificate, măi degrab
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu adeptul eticii evoluționiste tradiționale (dup] cum afirm] Rawls). Poate c] astfel stau lucrurile. Dar poate c] exist] o a treia variant]. Această sugereaz] c] etică nu are nici o bâz]! Ceea ce nu înseamn] c] etică substantiv] nu exist], ci c] temelia să este himeric] într-un sens sau altul (Murphy, 1982; Mackie, 1977; Ruse, 1986). Nu se întâmpl] adesea că, ulterior g]sirii unei explicații cauzale pentru anumite credințe, s] ne d]m seama c] credințele însele nu au și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau altul (Murphy, 1982; Mackie, 1977; Ruse, 1986). Nu se întâmpl] adesea că, ulterior g]sirii unei explicații cauzale pentru anumite credințe, s] ne d]m seama c] credințele însele nu au și nu ar putea vreodat] s] aib] o temelie? Cel putin, așa susține adeptul eticiii evoluționiste moderne. Odat] ce vedem c] ideile noastre morale reprezint] o adaptare la procesul de selecție natural], pentru a încuraja urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). Este important s] subliniem faptul c] scepticismul nu se refer] la afirmațiile substantive ale eticii. Nimeni, cu atat mai puțin adepții eticii evoluționiste, nu neag] existența acestora. Scepticismul se refer] la argumentele considerate a fi temelia eticii substantive. Se susține c] adesea, odat] ce ai realizat o analiz] cauzal] pentru credințele oamenilor, îți dai seama c] îndemnul la g]sirea unor argumente logice este ilicit. Exemple în acest sens sunt mesajele legate de spiritualism, care satisfac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tor, ține de sfera adev]rului obiectiv. Acest lucru este valabil pentru concepțiile cu privire la evoluția progresiv] și direcționat]. În cel mai r]u caz, o moral] obiectiv] este irelevant], ceea ce reprezint] o contradicție în termeni. Morală r]mane f]r] temelie. S] punem o ultim] întrebare: de ce o astfel de tez], ca cea discutat] anterior, pare neplauzibil] în mod intuitiv? De ce pare atât de ridicol - pentru mulți oameni - s] susții c] morală nu este decât o iluzie a genelor? De ce pare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
seama c] pot s] renunț la înțelegere pur și simplu în condițiile în care doresc, voi face acest lucru imediat ce va fi nevoie. Ins], dac] cred c] regulile morale sunt obligatorii - și chiar și faptul c] pot s] îi recunosc temelia nu antreneaz] o modificare a st]rilor psihologice pe care le am - sunt îndemnat s] continui relația într-o manier] moral]. (Evident, nimeni nu pretinde c] suntem întotdeauna morali. Ideea este c] putem alege s] fim său s] nu fim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este de așteptat că sistemele obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv]luindu-i temelia ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în felul acesta, dar putem crede c] atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac] îi suntem recunosc]tori, de dragul argumentului, c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bratoloveanu, Melania Hayek (Melania Livadă), Theodor Al. Munteanu, Ileana Busuioceanu, Dorin Iliescu -, precum și ale unora noi - I. A. Terebești (Nae Antonescu), Valeriu Popovici (cu „scrisori din America”), Marian Zbaski (cu însemnări despre literatura poloneză), Mihnea Gheorghiu ș.a. O reorganizare din temelii are loc la începutul anului 1945. Cronica literară e preluată de Perpessicius, cea dramatică de Ruxandra Oteteleșanu, cea muzicală de Emanoil Ciomac, cea plastică de Petru Comarnescu, în timp ce Liviu Bratoloveanu asigură tot cronica filmului, iar lui Camil Baltazar îi aparțin
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]