5,198 matches
-
savantul să nu elimine ex suppositione ipoteza Dumnezeu din demonstrația sa. Altfel spus, avea un ochi al savantului, dublat de un ochi al teologului, ce funcționau benefic în această ecuație. Din păcate, modernitatea a atrofiat într-un mod fraudulos ochiul teologului astfel încât ochiul omului de știință a intrat într-o sferă a autonomiei excesive, uitând complet de utilizarea factorului religios. S-a născut, deci, un om de știință superficial, aplecat mai degrabă spre sondarea strictă a fundamentului propriului domeniu de cercetare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fondului de credință pe care omul l-a pierdut în timpul mutilării ateiste, prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană, Ecclesia. În acest sens, cuvintele unuia dintre Părinții Bisericii, Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum și alți Părinți ai Bisericii, au vorbit de mișcarea spre sfârșitul nesfârșit în care se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum și alți Părinți ai Bisericii, au vorbit de mișcarea spre sfârșitul nesfârșit în care se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei mișcări un caracter de avânt aprins, înfocat. Astfel, el nu mai vorbește în termeni intelectuali despre mișcarea iubirii sufletului, ci în termeni mistici, pătrunși de focul simțirii și al entuziasmului. Dorința sufletului ajunsă în nesfârșitul iubirii divine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a îngerilor, se poate vorbi și de posibile trepte în revoluția spirituală: treapta mirelui, a pelerinului și a sfântului, toate ipostaze ale curățirii și desăvârșirii. Cuviosul Nichita Stithatul, monahul și prezbiterul din Sfânta Mânăstire a studiților, ucenicul Sfântului Simeon Noul Teolog, așează ca o etapă în procesul de primenire, curățirea inimii și a minții 3. Prima sută a capetelor despre făptuire descrise de Cuviosul Nichita Stithatul s-a concentrat asupra practicării faptelor prin care se curăță ființa umană de patimi și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reinstituirea vechiului învățământ enciclopedic, cu ierarhia validă a științelor în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l desconsidera, așa cum se întâmplă în prezent, în Biserica Ortodoxă Română. Laicatul creștin poate aduce o prospețime și o noutate de formulare, pornind de la dimensiunea trăirii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dezvoltare al învățăturii creștine. Având acest îndreptar sigur drept reper, nu vom putea greși niciodată în constatarea și aprecierea oricărui fapt de înnoire. Teologia lucrătoare Cercetarea teologică românească cunoaște astăzi un ușor reviriment prin valul tinerei generații de patrologi și teologi formați în mediile academice occidentale care au început să producă lucrări importante, reluând firul întrerupt al tradiției interbelice de conectare la fluxul științific european. Nu trebuie neglijate nici contribuțiile esențiale ale teologilor români produse în perioada comunismului, cu atât mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reviriment prin valul tinerei generații de patrologi și teologi formați în mediile academice occidentale care au început să producă lucrări importante, reluând firul întrerupt al tradiției interbelice de conectare la fluxul științific european. Nu trebuie neglijate nici contribuțiile esențiale ale teologilor români produse în perioada comunismului, cu atât mai meritorii cu cât beneficiau de un context ostil, în care accesul la bibliografia de ultimă oră era una extrem de dificilă, pe alocuri chiar imposibilă. Ne vom concentra atenția asupra a două lucrări
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are originea în Evanghelie și în Tradiția Ecclesiei (Predania). Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților Bisericii, în anumite decizii conciliare ale Bisericilor autocefale sau în studiile teologilor contemporani, Biserica Ortodoxă nu a dat încă o definiție oficială a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul textelor patristice și canonice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cazaban, Teologie și politică. De la Sfinții Părinți la Europa Unită, (Prefață de Mihai Șora, București, Anastasia, 2004) își propune tocmai să ofere o serie de elemente pentru o asemenea teologie politică. Această carte reunește intervențiile mai multor tineri specialiști istorici, teologi, filosofi, cu o bună pregătire scolastică occidentală, dar și cercetători consacrați fenomenului pus în discuție în cadrul unui colocviu desfășurat între 16-18 octombrie 2003, la Cheia (Prahova), organizat de Fundația Konrad Adenauer în colaborare cu Parohia Stavropoleos. Considerațiile preliminare ale filosofului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care l-au jucat argumentele lor într-o dispută centrală a veacului al XVI-lea, o altă manieră de comprehensiune a gândirii politice medievale, adesea reprezentată de lupta dintre Imperiu și Papă. Pe baza acestui raport mult mai subtil între teologi și canoniști, autoarea se întreabă pe bună dreptate asupra rolului lor jucat în nașterea ideilor politice, a modului în care medievalii percepeau proprietatea, legătura dintre autoritate și drepturile individuale, dintre tradiția canonică și reflecția teologică. Din secolul al XII-lea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
BOR reconfigurează momentele principale ale reinstalării comandamentelor politice comuniste în organismul Bisericii, reînnodând firul subordonării politice a Ecclesiei din perioada dictaturii carliste. Cu toate că între 1944-1947, PCR a căutat să menajeze suspiciunile preoțimii, acțiunile politice și campaniile sistematice de defăimare a teologilor și preoților indezirabili dezvăluiau adevărata față a regimului comunist prosovietic. Se trece la un val de arestări, în special a preoțimii acuzate de legionarism, care ia drumul detenției politice, acțiune care în paralel se continuă prin presiuni exercitate asupra ierarhiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ideea propusă de monahul român vizează o înnoire la nivelul conștiinței fiecărui individ de a relaționa cu trăirea religioasă, cu trăirea în Duhul Sfânt. Epistolele Părintelui Papacioc aduc un suflu proaspăt în spațiul teologal românesc, revigorând discursul cam prăfuit al teologilor actuali și oferind un model de profunzime monahală. Experiența mistică a Arhimandritului Papacioc, arsă de biografia sa exemplară în această zonă a euharistiei, îl proiectează indubitabil în paradigma monahală, alături de figuri precum: Arsenie Boca, Adrian Făgețeanu, Sandu Tudor, Benedict Ghiuș
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Plon, 1927, cap. II "La souveraineté spirituelle du Christ et de l'Église et le pouvoir indirect, pp. 20-39. 15 Ibidem, pp. 23-24: "Nu este vorba aici, precum în doctrina puterii directe asupra temporalului, susținută în Evul Mediu de câțiva teologi, de o putere distinctă de puterea spirituală, ci este chiar puterea spirituală ea însăși, este arma spirituală care atinge lucrurile secolului în virtutea intereselor eterne care sunt angajate... În Hristos, această putere de intervenție asupra temporalului face corp comun cu împărăția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sunt angajate... În Hristos, această putere de intervenție asupra temporalului face corp comun cu împărăția spirituală, căci ea este în slujba sa și intrumentul său. Ubi est unum propter alterum, spunea Aristotel, ibi tantum unum esse videtur. De aceea, vechii teologi atribuiau, nu fără motiv, acestei puteri numele de instrumental. Chistus secundum quod homo, scrie Bannez, habuit instrumentalem potestatem dominii universalis circa omnia temporalia". Puterea instrumentală care reieșea din împărăția spirituală a lui Hristos nu se confundă cu împărăția temporală. 16
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în "Cuvântul", an V, nr. 1526, 22 iulie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 202. 25 Pentru o elocventă caracterizare a rolului jucat de Nae Ionescu în teologia românească, vezi Glicon Monahul, Nae Ionescu. Teologul, în "Credința", nr. 359, 10 februarie 1935, text reprodus în Nae Ionescu în conștiința contemporanilor săi. Memorii. Articole. Eseuri. Interviuri. Corespondență, crestomație de Gabriel Stănescu, București, Criterion Publishing Co Inc, 1998, pp. 167-168: "Dacă prin teolog înțelegem cu Teodoret pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Glicon Monahul, Nae Ionescu. Teologul, în "Credința", nr. 359, 10 februarie 1935, text reprodus în Nae Ionescu în conștiința contemporanilor săi. Memorii. Articole. Eseuri. Interviuri. Corespondență, crestomație de Gabriel Stănescu, București, Criterion Publishing Co Inc, 1998, pp. 167-168: "Dacă prin teolog înțelegem cu Teodoret pe tot omul care vorbește, în cunoștință de cauză, despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, atunci domnul Nae Ionescu este teolog. Căci într-adevăr cine a vorbit, aici la noi, cu mai multă dreaptă înțelegere despre învățătura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Interviuri. Corespondență, crestomație de Gabriel Stănescu, București, Criterion Publishing Co Inc, 1998, pp. 167-168: "Dacă prin teolog înțelegem cu Teodoret pe tot omul care vorbește, în cunoștință de cauză, despre Dumnezeu și despre cele dumnezeiești, atunci domnul Nae Ionescu este teolog. Căci într-adevăr cine a vorbit, aici la noi, cu mai multă dreaptă înțelegere despre învățătura Bisericii Răsăritului decât profesorul de filosofie Nae Ionescu? Scrisul domnului Nae Ionescu vădește o înțelegere organică a Dreptei-Credințe. O înțelegere din lăuntru în afară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Dreptei-Credințe. O înțelegere din lăuntru în afară... Meritul necontestat și imens al domnului Nae Ionescu în domeniul teologiei este de-a fi pus puțină ordine acolo unde domnea totala dezordine, de-a fi stabilit unele criterii ale adevărului pentru teologii noștri... Iată de ce nevoitorii spre reînvierea trecutului de mândrie al credinței românești drept-credincioase, clerici sau mireni, își îndreaptă, cu recunoștință și cu dragoste nefățarnică gândul spre pricinuitor, spre marele teolog al Bisericii Ortodoxe Române: Nae Ionescu". 1 Jean-Claude Eslin, Dieu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dezordine, de-a fi stabilit unele criterii ale adevărului pentru teologii noștri... Iată de ce nevoitorii spre reînvierea trecutului de mândrie al credinței românești drept-credincioase, clerici sau mireni, își îndreaptă, cu recunoștință și cu dragoste nefățarnică gândul spre pricinuitor, spre marele teolog al Bisericii Ortodoxe Române: Nae Ionescu". 1 Jean-Claude Eslin, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, 1999, p. 100. 2 Carl Schmitt, Théologie politique, Paris, Gallimard, 1988, p. 137. Asupra acestei chestiuni esențiale, vezi Jacob Taubes
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să-mi văd judecătorii. Ne-am putea privi ochi în ochi!". 5 Nae Ionescu, Limitele criticii teologice, în "Predania", an I, nr. 5, 15 aprilie 1937, p. 2, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 74. 6 Nae Ionescu, Între Roma locuta și toleretur, în "Cuvântul", an V, nr. 1397, 12 martie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
timp, trei manifestații caracteristice: BUST patriarhal, MĂNUȘI ROȘII cardinalicești și acum, CAP ALB. Se poate o mai categorică scăldare în apele papistașilor?". 19 Pentru o bună înțelegere a raportului dintre Biserică și stat în contextul actual, vezi lucrarea excepțională a teologului Radu Preda, Biserica în Stat. O invitație la dezbatere, Cluj-Napoca, Editura Scripta, 1999. 20 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 630, 6 decembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomia bisericească, p. 408. 21
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomia bisericească, p. 408. 21 Nae Ionescu, Biserică, stat, națiune, în "Predania", an I, nr. 4, 1 aprilie 1937, pp. 1-3, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 58. 22 Nae Ionescu, Naționalism și Ortodoxie, în "Predania", an I, nr. 8-9, 1-15 iunie 1937, pp. 1-3, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 58. 22 Nae Ionescu, Naționalism și Ortodoxie, în "Predania", an I, nr. 8-9, 1-15 iunie 1937, pp. 1-3, în Predania și un îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu teolog, antologie prefațată și realizată de Ioan I. Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, pp. 121-122: "Să-mi fie îngăduit a-mi exprima surprinderea, că un om ca domnul Dragnea, care circulă așa de frecvent în lumea bunurilor culturii, și care, deci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care ar fi vrut să fie subtil, dar nu a izbutit să fie decât glumeț: Universitatea nu poate accepta autoritatea materială a Bisericii. Nici aici nu insistăm. Ar fi copilăresc. Îmi închipui, de altfel, că cea mai mare parte dintre teologii noștri universitari va fi sfârșit prin a se simți rușinată de asemenea aberații. Dar iată cine sunt adversarii proiectului de lege pentru reorganizarea învățământului. Motivele lor însele arată cât de necesare sunt restaurarea autorității bisericești și crearea unei discipline unitare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nicidecum desființată de unire, ci, dimpotrivă, proprietățile fiecăreia rămân neatinse și se întâlnesc într-o singură persoană sau ipostază [...]" (Denzinger-Schönmetzer, Enchiridion Symbolorum Definitionum et Declarationum, ediția XXXVI, Roma, Herder, 1986). 13 Victor N. Popescu (1897-1978), doctor în teologie în 1929; teolog și prefect de studii la Internatul teologic din București (din 1927), urmând lui Nae Ionescu, apoi preot și spiritual la același Internat (1934-1948); preot și profesor la Liceul "Societății Ortodoxe a Femeilor Române"; director al Școlii de cântăreți bisericești (1948-1952
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]