14,383 matches
-
intimă cu propriul copil - a intrat În psihologia publică și a devenit ghid operațional pentru părinții prea cupați pentru a se mai ocupa și de proprii lor copii. Printre părinții europeni nu există un echivalent pentru „timp de calitate”. Europenii tind să fie mai puțin expeditivi și mânați În relațiile personale decât americanii. Ei se Întreabă: Poate cineva să arate empatie sau să fie grijuliu Într-un mod eficient? Poate cineva să găsească bucurie, să aibă o revelație sau să fie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mânați În relațiile personale decât americanii. Ei se Întreabă: Poate cineva să arate empatie sau să fie grijuliu Într-un mod eficient? Poate cineva să găsească bucurie, să aibă o revelație sau să fie fericit Într-un mod eficient? Americanii tind să folosească spațiul și timpul Într-un mod mai hotărât. Suntem mai puțin relaxați, În general, decât prietenii noștri europeni. Cuvinte precum „a hoinări”, „a cugeta”, „a cumpăni” sunt foarte apreciate În Europa și mai puțin În America. Americanii sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
muncim continuu pentru a o obține. Europenii pe care Îi cunosc nu gândesc și nu simt la fel. Totul se reduce la o diferență de bază Între visul american și cel european. Noi Încercăm să obținem fericirea prin acțiune. Europenii tind spre fericire existând. Pentru noi, fericirea e strâns legată de realizarea personală, de succesul material personal. Pentru europeni, fericirea rezidă În trăinicia relațiilor lor și În legăturile În comunitate. Relațiile strânse și sentimentul profund de solidaritate, Îmi amintesc prietenii mei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americanilor să fie atât religioși, cât și seculari, orientați spre credință și raționalitate, a trai atât În lumea Reformei, cât și În cea a Iluminismului poate să creeze confuzii teleologice. În timp ce acea parte a caracterului american care ține de Reformă tinde să trăiască suferința lui Hristos În această lume În schimbul salvării În următoarea, partea iluministă Îl Îndeamnă pe fiecare american să caute fericirea aici și acum În numele progresului uman. Europenii au fost mai puțin schizofrenici din acest punct de vedere și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
costul tranzacției. Dar majoritatea directorilor de corporații, cu care lucrez, Îmi spun că profiturile lor sunt În descreștere, În special datorită introducerii noilor tehnologii de comunicație și producție, precum și a noilor metode de organizare care reduc costul tranzacțiilor. Când acestea tind spre zero, profiturile aproape că dispar, iar schimburile pe piață nu mai sunt un mod viabil de a face afaceri. Publicarea cărților este un exemplu bun. Pe piață, eu Îmi vând cartea editorului, care o trimite tipografului. De acolo, ea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europeni cred că Statele Unite ale Americii „reprezintă cea mai mare amenințare pentru pacea mondială În 2003”46. Asemănător, un sondaj făcut de Gallup În treizeci și trei de țări În anul 2002 raportează că În douăzeci și trei dintre țările studiate „populația tinde să spună că politica externă americană are mai degrabă un efect negativ, decât pozitiv, asupra țării lor”47. Majoritatea americanilor sunt foarte surprinși de asemenea atitudini. Ne-am considerat Întotdeauna susținători ai justiției, pacificatori și promotori ai păcii. Cum poate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai intim ancorate în eu (Rokeach, 1973). Nu e ușor de descifrat raportul dintre ideal și valoare. Pentru Petre Andrei (1945), idealul ar fi o valoare generală pe care individul o formulează sub influența societății și spre a cărei realizare tinde din toate puterile, valoare ce devine criteriu de apreciere a tuturor celorlalte valori. Sociologul român se referă aici la idealuri înalt umaniste asumate de personalități de excepție și care transgresează viața cotidiană. În mod obișnuit însă, idealurile de viață ni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
efective, cât și la acela al experienței subiective a acestei motivații (metamotivația) funcționează mecanismul „reversibilității”, al trecerii de la o stare motivațională la opusul ei. Autorul prezintă pe larg teza că este justificată înlocuirea modelului homeostazic cu cel multistabilitar; sistemele nu tind spre atingerea și menținerea numai a unei stări optime, ci a mai multora, pe care le pot realiza alternativ. Alternanța se referă mai ales la motivațiile telice (activități dorite pentru atingerea unui scop precis) și paratelice (dorite prin ele însele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
culturi sau unui grup reprezintă probabil conceptul cu cea mai mare semnificație epistemologică în explicarea raportului dintre grupuri (societate) și profilurile de personalități individuale. Dezirabilul social, concepțiile - cerințe despre cum trebuie să arate un om normal al culturii (comunității) respective - tind să afecteze, prin mecanisme complexe, înseși structurile mai stabile ale personalității, ca temperamentul și aptitudinile sau chiar trăsăturile fizice. Procesul de socializare și integrare socioculturală a indivizilor poate fi înțeles în principal în termeni de însușire, interiorizare a valorilor și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etapele ei cu aceeași intensitate și nu la indivizi atât de numeroși. 3) În ciuda diversității sistemelor de valori în timp și spațiu, transformarea la scară socială nu se face aleatoriu. Există un set de valori și norme generale spre care tind oamenii, putem vorbi, altfel spus, în expresia lui R. Boudon (1995), despre o ireversibilitate axiologică, idee care va fi analizată mai în detaliu în cele ce urmează. Principiul fundamental al analizelor axiologice este pluralismul valoric, în sensul că, prin esența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dacă la nivelul omului obișnuit aceste mecanisme sunt atât de prezente. Prezumția nevoii general umane de consistență cognitivă nu e oare mai degrabă o proiecție intelectualistă, o „deformare profesională” a celor ce prin activitatea lor - savanți, profesori, cercetători - trebuie să tindă mereu la o atare consistență? Se poate răspunde că există numeroase date experimentale ce atestă teoria disonanței și a derivatelor ei. Să nu uităm însă remarca lui D. Bem (1970), și anume că majoritatea experimentelor pe această temă se întreprind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prezente, accentul se pune pe ceea ce s-a învățat în trecut. Perspectiva cognitivistă, în varianta ei mai specifică a costurilor și beneficiilor, sugerează că și comportamentele agresive (antisociale) sunt rezultanta unui proces decizional prin care, pe baza unor informații, indivizii tind prin acțiunile lor să-și maximizeze câștigurile. Decizia de a acționa agresiv și antisocial se ia în funcție de raportul dintre costurile și beneficiile anticipate. Am putea vorbi în acest sens despre un continuum, având la una dintre extreme reacții de agresivitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Eron, 1986). În fostele țări comuniste - inclusiv în țara noastră - a crescut impresionant de mult numărul de acte de violență antisociale, cu deosebire în rândul minorilor și tinerilor. Conștiința comună, chiar la nivelul educatorilor și profesorilor, al intelectualilor în general, tinde să plaseze cauza majoră a respectivului fenomen în liberalizarea mass-media, în violența promovată de acestea. Nu trebuie omiși sau neglijați însă alți factori importanți, manifești nu numai în această perioadă (de tranziție), ci oarecum intrinseci societăților democratice și pluraliste, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din cadrul lor necunoscându-se direct unul pe celălalt; c) după funcția lor normativ-axiologică în raport cu individul concret: grupuri de apartenență, din care individul face parte actualmente; grupuri de referință, cel care constituie reperele sale normative (atitudinale, valorice, comportamentale) și spre care tinde să devină membru; d) după statutul acordat legal (oficial): grupuri formale, unde există organigramă, reguli de funcționare scrise (drepturi și obligații), și grupuri informale, unde legile sunt „nescrise”, dar nu mai puțin importante. Ilustrări de grupuri formale sunt echipele de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a interacțiunii (cine cu cine schimbă mesaje, înlăturarea blocajelor afective etc.), dimensiune care servește până la urmă din plin înseși efectuării sarcinii. Așa cum se va vedea mai pe larg în secțiunile din continuare legate de „Comunicarea în grup”, procesele de comunicare tind să unifice grupul, membrii „devianți” ai lui sunt supuși presiunii de conformare, izolării și respingerii. În cadrul grupurilor mici se produc o serie de fenomene psihosociale cum ar fi sugestia și contagiunea afectivă, gândirea de grup (groupthink), polarizări și conflicte, cunoscute
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
externe și competițiile severe: în principiu, cu cât amenințările (și competițiile) din afară sunt mai puternice și directe, cu atât crește gradul de solidaritate (coeziune) intragrupală; c) Mărimea grupului: este, în general, invers proporțională cu gradul de coeziune - grupurile mici tind să fie mult mai coezive decât cele mari (apud Baron et al., 1998). În ceea ce privește funcțiile grupurilor, s-ar putea distinge între funcțiile lor pentru indivizi și funcțiile pentru societate. Din perspectiva individului, grupurile sunt importante pentru că (vezi Paulus, 1989): a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dominante corecte -, și scade performanța în cazul celor opuși. Predicția se referă atât la dotarea aptitudinală ca atare, cât și la natura sarcinii - sarcină repetitivă sau de învățare. În cel din urmă caz, indiferent de abilitățile personale, performanța în fața altora tinde să fie mai scăzută. O serie de experiențe au fost făcute pentru a decela între influența publicului tăcut și a celui aprobativ (vezi și Radu, coord., 1994). Într-adevăr, când subiecții știu că sunt evaluați, performanțele lor sunt mai ridicate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eschivare sau lenevire socială (social loafing). Expresia denominează faptul că, în situații de sarcini colective, unii indivizi depun un efort mai mic decât alții și chiar mai redus decât dacă ar executa aceeași operație individul singur sau în coacțiune. Ei tind să „tragă chiulul”, lăsându-i pe alții să muncească în locul lor. În cele mai multe cazuri, o atare motivație și conduită conduc la un rezultat mai slab pe ansamblu. Experimente și date statistice arată că fenomenul de social loafing este, din nefericire
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să reprezinte un factor de primă mărime în procesul globalizării. Acest lucru a fost remarcat și susținut încă în anii ’60, prin opera lui M. McLuhan (1964), care vorbește despre „satul planetar”, înțelegând prin aceasta că aproape toți cetățenii planetei tind să fie expuși la aceleași mesaje. Neîndoielnic că fenomenul de expunere a individului în mod concomitent la informație identică este prezent, iar el se accentuează în postmodernitate sau în modernitatea târzie, cum mai este denumită epoca actuală (vezi Giddens, 2000
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sexuală; componenta decizional-implicațională, centrată pe cognitiv, pe felul în care îți reprezinți relația în cauză, pe cât de mult te consideri implicat în ea (commitment) și pe decizia de a o menține. Cuplurile care au toate cele trei componente în echilibru tind să fie mai stabile. Nu e mai puțin adevărat că, în anumite cazuri, intensitatea unei componente poate compensa paloarea alteia, făcând ca, în ciuda unor frecvente certuri, cuplul să reziste. De unde surprinderea și comentariul celor din jur. Mirarea lor n-ar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
selectivă. Un spor de eficiență îl deține prezentarea de cazuri concrete de reușită (în afaceri, de pildă, dar și aici trebuie să ținem seama de unele mecanisme psihologice de raționalizare și justificare), cum este cel al justificării prin excepție, oamenii tinzând să spună „a reușit pentru că..., dar cei mai mulți...” (vezi, pe larg, Radu și Iluț, 1994). 3.4. Percepția echității în grupuritc "3.4. Percepția echității în grupuri" Viața de zi cu zi ne demonstrează cât de sensibili sunt oamenii la recompensele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exemplu, că, atunci când se folosește procedura votului de paie, adică se numără la începutul discuției de grup opțiunile pentru o variantă sau alta, fără ca acestea să conteze în votul final, respectiva simplă exprimare a părerii influențează soluția adoptată; membrii grupului tind să se alinieze în dezbaterile ce urmează și în votul final majorității sau persoanelor influente (Baron et al., 1998). Trei fenomene majore s-au semnalat în procesele decizionale de grup, considerate și posibile riscuri: 1) Polarizarea înseamnă că poziția pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
remarcat însă că și în grupurile formale, în instituții și organizații, pot apărea uneori lideri informali, cu o mare putere de influență, în colaborare, în paralel sau în contradicție cu liderul formal. Pe termen mediu sau lung, liderul neoficial (informal) tinde să-i ia locul celui formal (oficial). Experiența cotidiană, precum și cercetările sistematice arată că, date fiind responsabilitățile liderului oficial, care niciodată nu coincid perfect cu toate interesele și aspirațiile membrilor grupului, o dată ajuns lider oficial, liderul inițial informal, în cele mai multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de numeroase alte studii experimentale și s-a demonstrat că favorizarea membrilor propriului grup se petrece cu privire la o serie de aspecte, inclusiv percepția înfățișării fizice, a trăsăturilor de personalitate și a actelor comportamentale. Mai mult, s-a relevat că subiecții tind să adopte strategia diferențierii maximale de profit in-group/out-group, adică in-group-ul să aibă cât mai mari avantaje asupra out-group-ului, indiferent dacă aceasta înseamnă un profit maxim absolut pentru in-group sau nu. Se sacrifică într-un fel beneficiile proprii absolute de dragul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de o parte, a vectorilor „locali”, pe de altă parte, a variabilelor macrosociale (condiții economice, raporturile de putere, sistem juridic, piața forței de muncă și migrația, ideologiile, loisir-ul, mas-media, discursurile și retoricile de tip parti-pris); c) variabilele de context tind să fie integrate în scheme descriptive și explicative cu cele de psihologie socială propriu-zise (stereotipii, prejudecăți, discriminări) potrivit logicii „circularității cauzale”, determinărilor reciproce. Nerenunțând la acuratețea experimentului de laborator, psihosociologia își extinde, în consecință, cercetările de teren, bazate pe observație
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]