5,710 matches
-
esteticii relaționale", în care își propune să vorbească despre cohabitări ca posibile modalități de facilitare a construirii unei politici a formelor, Bourriaud abordează o serie de teme importante în contextul eforturilor teoretice de a înțelege arta recentă. Astfel, reconstituind o tipologie istorică a sistemelor vizuale, teoreticianul francez amintește de inventarea perspectivei monoculare, centriste, în Renaștere, prin care privitorul era izolat simbolic față de ceilalți, apoi de permisiunea artei moderne de a privi simultan din mai multe perspective, modalitate de a privi care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la mutațiile produse în spațiul mental prin inserarea unor noi forme de artă la nivelul sensibilității colective. Prin întrebuințarea operelor preexistente, ca instrumente ale conectării indivizilor, se produc noi relații culturale care determină apariția a noi modele de sociabilitate 60. Tipologia postproducției pe care o propune teoreticianul francez oferă analizei reprogramarea operelor existente (când, de pildă, Mike Kelley și Paul McCarthy înregistrează actori profesioniști și modele pentru a interpreta performance-uri ale lui Vito Acconci în Fresh Acconci, 1995), habitarea stilurilor și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
practicii artistice din perspectiva organizării sale într-un set anume de medium-uri distincte, care a continuat să influențeze structurarea discursului artistic în muzee, școli de artă, agenții finanțatoare și instituții culturale, nu mai reflecta actuala funcționare a culturii. Vechea tipologie a medium-urilor a început să fie chestionată încă din anii '60, o dată cu multiplicarea formelor de expresie de la ansamblaj, instalație (site specific și video), performance și acțiune la arta conceptuală, arta procesuală și intermedia, punând în evidență distincția dintre tipologia
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tipologie a medium-urilor a început să fie chestionată încă din anii '60, o dată cu multiplicarea formelor de expresie de la ansamblaj, instalație (site specific și video), performance și acțiune la arta conceptuală, arta procesuală și intermedia, punând în evidență distincția dintre tipologia tradițională, care se baza pe diferența de materiale folosite în practica artistică, și noile medii, care permiteau folosirea diferitelor materiale în combinații arbitrare ori propunându-și chiar dematerializarea operei de artă. Conceptul de medium a suferit o altă mutație o dată cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
medii, care permiteau folosirea diferitelor materiale în combinații arbitrare ori propunându-și chiar dematerializarea operei de artă. Conceptul de medium a suferit o altă mutație o dată cu adăugarea noilor forme tehnologice ale culturii (fotografia, filmul, televiziunea și video-ul) la vechea tipologie a medium-urilor artistice și, implicit, în curricula școlilor de artă, înființându-se chiar departamente separate în muzeele de artă. Doar fotografia și filmul tradiționale (respectiv pre-digitale) au putut fi gândite ca medium-uri separate, deoarece foloseau baze materiale diferite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
reformare a criticii, deși acest lucru ar putea ascunde intenția de întoarcere la un trecut idealizat 122. Încercând să ofere un răspuns la cea dintâi întrebare, Elkins vede critica de artă ca pe o hidră cu șapte capete, realizând o tipologie a scrierilor critice prin enumerarea eseului de catalog, a tratatului academic, a criticii culturale, a conferinței conservative, a eseului filosofic, a criticii de artă descriptive și a criticii de artă poetice 123. În ceea ce privește eseul de catalog, acesta ar fi, probabil
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
media și critica academică (scholarly art criticism) scrisă pentru un public specializat, și publicată în reviste / cărți de specialitate sau inserată în prezentările / dezbaterile din cadrul unor conferințe sau seminarii profesionale care, la rândul lor, se subdivid, formând o varietate de tipologii. În investigația sa asupra înțelegerii artei contemporane, Terry Barrett 127 oferă o serie de definiții ale criticii de artă propuse de diferiți critici care acționeză în spațiul anglo-saxon în care latența criticii culturale are coeficientul de acțiune cel mai ridicat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asupra artei) au descoperit nișe informaționale rămase încă neexplorate (necriticate) și au alcătuit agende situaționale (realiste) de a trece la documentarea și investigarea pluralității de intenții și de expresii puse în practică de artele vizuale contemporane (ce au activat noi tipologii și tehnologii). În raport cu acestea, studiile vizuale devin ele însele o practică care se desfășoară în funcție de reperele genetice, poetice și politice ale unei teorii post-estetice elaborate în datele paradigmei postmoderniste de problematizare a crizei discursurilor despre artă. Dincolo de distincțiile care s-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Șafran; mărturii despre Eliade: on și off the record; Leon Volovici; lecturi sistematice: România anilor ’30; „interes pentru o Românie pe care n-am cunoscut-o”; de la Eliade la „ambianță”; români și evrei în anii ’30; evreii în cultură: o tipologie a traseelor individuale; Fundoianu, Isidore Isou și Cabala; înapoi la „afacerea Eliade”; fascinația lui Eliade pentru iudaism; evoluția ideilor sale asupra chestiunii; unde s-a înșelat Eliade și de ce: influența lui Scholem; un hegelianism invers; izvoarele gândirii lui Eliade; studiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
vorbim de o diferență fundamentală... S.A.: ...ân sensul că nu este vorba de o evoluție, că nu contează atât de mult interacțiunile dintre maestru și discipol, nici revelațiile privind legionarismul lui Eliade XE "Eliade, Mircea" . Ci este vorba de o tipologie distinctă, de o diferență structurală ireconciliabilă care există de la început. M.I.: De la început! De aceea ar trebui să mă mir mai puțin de absența stâlpului, pentru că ea este într-un fel naturală. Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" gândea probabil: „Eliade
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
membru în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, solicită o transpunere în sistemului juridic național și permite o oarecare libertate în ceea ce privește forma și mijloacele de aplicare. Pentru a utiliza o terminologie mai simplă, proiectul de Constituție pentru Europa prevedea simplificarea și clarificarea tipologiei actelor legislative, clasificându-le în legi (actualele regulamente) și legi cadru (actualele directive) europene. În cele din urmă, Uniunea aprobă de asemenea și decizii, obligatorii în toate elementele lor, dar care îi vizează numai pe destinatarii pe care îi desemnează
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
subiectelor subsumate teoriei limbii române, oferind baza și perspectiva "clasică" încă în vigoare în programele examenelor curente din universul viitorilor sau actualilor profesori pentru învățământul preșcolar/ primar a pregătirii lor de specialitate în acest domeniu. Componenta aplicativă urmează, în principiu, tipologia cerințelor prezente, în ultimii ani, în subiectele din cadrul examenelor curente (pentru studenți) și al examenelor de titularizare/ obținere a gradelor didactice (pentru profesorii din învățământul preșcolar/ primar), oferind posibilitatea "exersării" practicii limbii, a descoperirii și explicării nuanțelor acesteia, a contextualizării
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valorilor lor lexical-semantice și sintactice. În lucrarea de față, accentul va fi pus pe definirea părților de vorbire/ a claselor semantico-gramaticale prin raportare la criteriile semantic, morfologic și sintactic 86, aceleași criterii permițând identificarea elementelor de specificitate ale fiecărei clase tipologie, categorii gramaticale comune sau specifice, funcționalitate la nivelul enunțului funcții sintactice/ de marcă/ stilistice. III.2.1. Substantivul se definește, prin raportare la criteriul semantic, drept o clasă de cuvinte noționale care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subordonate să fie introduse, pe rând, prin: conjuncție subordonatoare, locuțiune conjuncțională subordonatoare, pronume relativ, adjectiv pronominal relativ, pronume nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adverb relativ, adverb nehotărât. Subiect propoziție subordonată subiectivă Indicați subiectele din textele de mai jos, încadrându-le în tipologiile existente în literatura de specialitate și precizând (acolo unde este cazul) partea de vorbire în care se concretizează: (a) "Stăpâne, te văz trist că nu poți să faci furca ce ți-a poruncit împăratul, iată, mai sunt trei zile până
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
p.) Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi vrut să nu regrete nimic, însă, când trăirea e primordială, rațiunea se mulțumește să arbitreze ceea ce este inarbitrabil, acolo unde doar sufletul ar putea găsi soluția, când ar căuta-o..." Testul nr. 14 1. Tipologia pronumelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Sinonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de sufixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verb la modul infinitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de timp; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de cauză. Testul nr. 15 1. Tipologia numeralelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Omonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de prefixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. Testul nr. 16 1. Tipologia prepozițiilor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive directe 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de mod enumerare, exemplificare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
te să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. (c) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul (după toate criteriile). (d) Realizați contragerea unei propoziții circumstanțiale de scop (finale) din textul dat. Testul nr. 17 1. Tipologia verbelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive indirecte 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de cauză enumerare, exemplificare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțuri în care adverbul relativ cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cum să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva pahare, începură a vorbi despre treburile de pe lumea asta. Dumneata, domnule Calistrat, zise munteanca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective pronominale, acolo unde este cazul); exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective pronominale, acolo unde este cazul); exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini pronumele Testul nr. 20
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un verb predicativ aflat la un mod nepersonal, nepredicativ Testul nr. 21
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un verb predicativ aflat la un mod nepersonal, nepredicativ Testul nr. 21 1. Se dă textul: "Făt-Frumos
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]