9,719 matches
-
la același Internat (1934-1948); preot și profesor la Liceul "Societății Ortodoxe a Femeilor Române"; director al Școlii de cântăreți bisericești (1948-1952), preot la Biserica Sfântul Anton din București (1952-1978); unul dintre redactorii revistei Logos. Revue internationale de synthèse chrétienne orthodoxe; traducător, autor de lucrări teologice, dintre care amintim: Jertfă de seară (1927); Problema religioasă în țara noastră (1933); Simbolurile euharistice în frescele din catacombe (1937); Orientări creștine (1937); Sufletul preotului în luptă cu ispitele (1943); Icoana Maicii Domnului (1944) etc. 14
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
limba graiului nostru, dimpreună cu moartea lor au pierit și ostenelele lor“. Șărban, „Protopsaltul Țării Românești“, se numără și el printre cei mai de seamă psalți din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, distingându-se prin activitatea sa de traducător și promotor al cântării de tip bizantin la români și mai ales prin formarea de elevi care au contribuit la răspândirea muzicii de acest fel În țară și chiar peste granițele țării. Concluzii Deși țările române s-au dezvoltat În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
bine spus, ce nu s-a făcut până acum, pentru a vedea; 2. ce se poate face în viitor, în mod necesar, practic și cu șanse de succes. La ambele întrebări va trebui să ne amintim ce au făcut românii, traducătorii și editorii români, dar apoi ce au făcut traducătorii și editorii străini pentru difuzarea efectivă a criticii românești în limbi străine, pe plan internațional. Deci ce au făcut criticii români, în primul rând, pentru ei înșiși? Trebuie observat de la început
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pentru a vedea; 2. ce se poate face în viitor, în mod necesar, practic și cu șanse de succes. La ambele întrebări va trebui să ne amintim ce au făcut românii, traducătorii și editorii români, dar apoi ce au făcut traducătorii și editorii străini pentru difuzarea efectivă a criticii românești în limbi străine, pe plan internațional. Deci ce au făcut criticii români, în primul rând, pentru ei înșiși? Trebuie observat de la început că aproape toate realizările în acest domeniu se datorează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spre comentarea, sub formă de cronici, de foiletoane, a literaturii strict actuale, ea însăși destul de puțin cunoscută. O astfel de critică oricâte merite literare interne ar avea, și ea le are fără îndoială atrage totuși puțin atenția, prin forța lucrurilor, traducătorilor și editurilor străine. Trebuie reținut un fapt esențial și după mine hotărâtor: tot ce s-a editat până acum în mod direct și comercial în străinătate au fost în primul rând cărți de idei, de probleme și de metode generale
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
amintite mai sus pentru a fi oferite pentru coeditare sau în vederea altor forme de editare și difuzare străină. Mai precis: de îndată ce un critic român vine cu o ofertă și cu un angajament precis (în cazul când editura străină nu are traducătorul său), acesta să fie sprijinit financiar de o editură română, care să preia întreaga lucrare. Iar selecția s-o facă cererea și oferta, în primul rând. N-are sens a investi bani în cărți ce, evident, n-au nici o șansă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
bancar, confirmarea băncii, apoi, în sfârșit, expedierea. Cu această metodă, orice operativitate dispare. Comerțul socialist de carte a fost o adevărată catastrofă a culturii române. Am ajuns, în sfârșit, la punctul cel mai sensibil: ce pot face, efectiv, invitații noștri, traducătorii și editorii străini, pentru critica românească? Dar, mai întâi, să semnalăm și în acest caz unele dificultăți. Între colegi și prieteni este bine să discutăm cu toată sinceritatea și onestitatea. S-a spus din capul locului: este, obiectiv vorbind, mult
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
istorie literară sunt voluminoase. pe când o plachetă de 40-50 de pagini, îndeosebi în versuri, nu implică în mod curent același efort. Faptul mi se pare evident. și el spune destul de multe. Un rol important joacă și existența relațiilor personale ale traducătorilor cu casele de edituri. Ce poate interesa o editură occidentală în acest domeniu am amintit. Au toți traducătorii capacitatea de a lua inițiative și de a le duce până la capăt? Rămâne de văzut de la caz la caz. În sistemul editorial
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
curent același efort. Faptul mi se pare evident. și el spune destul de multe. Un rol important joacă și existența relațiilor personale ale traducătorilor cu casele de edituri. Ce poate interesa o editură occidentală în acest domeniu am amintit. Au toți traducătorii capacitatea de a lua inițiative și de a le duce până la capăt? Rămâne de văzut de la caz la caz. În sistemul editorial comunist, care s-a prăbușit, exista o anume specializare, pe literaturi și compartimente. Un anume debușeu era asigurat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și Gallimard (și multe altele), au devenit celebre (și au făcut și avere) editând din plin critică, eseuri, studii, lucrări de referință, dicționare de toate tipurile posibile. Este un fenomen nou și el ar trebui să dea de gândit oricărui traducător și editor întreprinzător de azi. Inclusiv celor care sunt cunoscătorii și prietenii adevărați ai culturii române. II. Ideea europeană și literatura europeană 1. Idei simple despre Europa Mai întâi o mică precizare. Dar esențială: idei simple nu vrea să spună
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din patriotism și pură obiectivitate, din convingerea că națiunea nu se poate dezvolta spiritual decât printr-o astfel de orientare europeană. Conștiința literară a epocii se revendică de la același model, care începe să inspire și să legitimeze întreaga activitate a traducătorilor, a animatorilor teatrului național etc. programul lor este identic cu al europenilor, al Europei luminate (texte din 1829-1830). Acest ideal european constituie în principate prima formă de manifestare a spiritului iluminist românesc. La întrebarea esențială: cum putem fi europeni, răspunsul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Est și Vest. Intervenție la Colocviul revistei Familia, 6 mai 1993 (29, 5-6, mai-iunie 1993). 4. Literatura română intră în Europa, in: 22, IV, 51, 29 decembrie 1993-4 ianuarie 1994. 5. Difuzarea criticii românești în străinătate. Comunicare prezentată la Colocviul Traducătorilor și Editorilor de Literatură Română, Sinaia, 20-21 iunie 1991, in: România Literară, XXIV, 27, 4 iulie 1991. II. Ideea europeană și literatura europeană 1. Idei simple despre Europa, in: Secolul 20, Europele în Europa, număr monografic, 10 12/1999, 1-3
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ac. Rom., Mem. secț. ist. s. II, T. XXXVII (București, 1916), pp. 381-382. 55. Idem, Viața și domnia lui Barbu Dimitrie știrbei (București, 1905), p. 327. 56. Idem, Etudes roumaines (paris, 1924), II, p. 61. 57. I. Verbină, Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, in: Studii literare, IV, 1948, p. 3. 58. paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 59. Arune pumnul, Lepturariu românesc (Viena, 1862), IV, 2, p. 54. 60. V. Alecsandri, Opere complete (București, 1876), III. p.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
marea slavă și că Transilvania era stânca cea mai mare a insulei.” În abordarea problemei, rolul lui Paul Schmidt este foarte important, dat fiind că - în afara cazurilor în care Ion Antonescu și-a dictat notițele asupra întâlnirilor sale cu Hitler traducătorul Fuhrerului a fost acela care a întocmit toate stenogramele întrevederilor, care s-au păstrat și editat dup război în două volume speciale, menționate deja. Toate măsurile militare și cele diplomatice din toamna anului 1941, măsuri care prefigurau demararea unei campanii
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
potrivit căruia singura cale de informare de luat în considerare este cea senzorială. Evident că prin progresele tehnice realizate, performanțele receptorilor au fost considerabil sporite, atât cantitativ (de exemplu lupele, microscoapele, amplificatoarele sonore etc.), cât și calitativ (de exemplu diferiți traducători prin care pot fi detectate tot de organele de simț, fenomene magnetice, lumina infraroșie, ultrasunete etc.). În faza actuală de dezvoltare a științelor exacte cunoașterea extrasenzorială este respinsă ca nefundamentată - teoretic și experimental -, fiind considerată în domeniul imaginarului sau, în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
imaginarul regalității misogine (sub influența bisericii), cărțile populare ar fi trebuit să aibă ca subiect mai degrabă o lume feminină, a interiorității sensibile, eliberate de obsesivele coduri ale eroicului. În parte, așa se și întâmplă. Însă, fiind ei înșiși autori/traducători și lectori, cărturarii au sfârșit prin a controla și aici iubirea cu măsura canonului. De aceea, cine dorește acest lucru, poate descifra din nou un imaginar al masculinului și al puterii sale, în paralel cu o variantă a amorului curtenesc
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
, Nicolae (17.VI.1857, Galați - 21.IX.1910, Iași), poet, prozator și traducător. Este fiul lui Gheorghe Volenti, avocat. Liceul l-a urmat, probabil, în orașul natal, iar bacalaureatul l-a trecut la Iași. A studiat dreptul la Paris, fiind, după întoarcerea în țară, judecător supleant la tribunalele Putna și Tutova și judecător
VOLENTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290639_a_291968]
-
, Michel (16.II.1959, Rosendaël, azi în Dunkerque, Franța), eseist și traducător francez. Este fiul Robertei Julienne Wattremez (n. Durut), comerciantă, și al lui René Wattremez, uleier. Învață mai întâi la Cappelle-la-Grande, urmează liceul la Dunkerque (1974-1977), apoi e student la Universitatea Paris III (1977-1981). La L’ Institut National de Langues et
WATTREMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
, Miljurko (7.XII.1953, Gornje Svarce, Șerbia), poet și traducător. Este fiul Desankăi Vukadinović (n. Djordjević), îngrijitoare, și al lui Gojko Vukadinović, tâmplar. A urmat la Belgrad liceul (1968-1972) și Facultatea de Filologie (1972-1979). După licență este secretarul Asociației Scriitorilor Tineri din Șerbia, iar din 1984 directorul Editurii Pegaz. Din
VUKADINOVIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290662_a_291991]
-
, Vasile (20.X.1938, Slatina-Nera, j. Caraș-Severin), istoric literar, comparatist și traducător. Este fiul Mariei (n. Raica) și al lui Tudor Voia, miner. Urmează școala generală în satul natal (1946-1950) și în comuna Sasca-Montană (1950-1953), liceul la Oravița (absolvit în 1956) și, după doi ani petrecuți ca pedagog la Anina, Facultatea de
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
, Ioan (1808, București - 31.XII.1855, Pau, Franța), publicist și traducător. Este fiul Marghioalei și al paharnicului Ștefan Voinescu. Și-a făcut studiile în țară. Intrat în armata națională, aghiotant de secție, în 1830 făcea parte din Statul Major. După un an e avansat căpitan, iar în 1836 maior. Fost în
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
spiritual, cu fraza ușoară și elegantă, cu ochi de moralist. Așa se înfățișează el cititorilor revistei „România literară” în două corespondențe literare, O duminică în Paris și O plimbare la băile din Pirenei (1855). Interesat de teatru, în special ca traducător, încearcă, într-un articol de oarecare finețe disociativă, Cugetări asupra teatrului, să emită câteva considerații privind genul dramatic. După V., opera și vodevilul ar fi apărut ca urmare a degenerării teatrului antic. De factură eseistică, articolul face o apologie a
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
Doïnas, Paris, 1852; ed. 2, pref. Georges Bell, Paris, 1855. Repere bibliografice: Nicolae Bălcescu, Opere alese, I, îngr. Andrei Rusu, introd. Gh. Georgescu-Buzău, București, 1960, 171-176; U. M. [Ullysse de Marsillac], Jean Voynesco, „La Voix de la Roumanie”, 1863, 45; G. Bogdan-Duică, Traducătorii români ai lui August de Kotzebue, în Lui Titu Maiorescu. Omagiu, București, 1900, 195-197; N. Iorga, O descriere a exilului din 1848, RI, 1921, 10-12; Ist. lit., II, 599-601; Ivașcu, Ist. lit., I, 515; Trifu, Cronica, 48-50; Cornea, Originile, 545-546
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
acestor factori, la care se adaugă alții, variabili (presa, librăriile ș.a.), se încheagă imaginea mai amplă, de o anume prospețime, a unei culturi, cu dinamismul propriu și cu protagoniștii ei - de la primii, ingenui, stihuitori și de la bătrânii cronicari, de la sârguincioșii traducători și pedanții pedagogi „luminători”, de la trubadurii melancolici sau învăpăiații pașoptiști până la acei cărturari și poeți care, precum Ion Heliade-Rădulescu, ajung să încunune strădaniile unor generații anterioare și deschid perspective mai înalte cugetării literare, aureolată prin gândirea eminesciană. O viziune mobilă
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
VRÂNCEANU, Dragoș (14.II.1907, Băbeni, j. Vâlcea - 4.V.1977, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Marioarei Vrânceanu (n. Irimescu) și al lui Atanasie Necula Vrânceanu, învățători. Urmează școala primară la Băbeni și Costești (1914-1918) și începe gimnaziul la Râmnicu Vâlcea (1919). Din perioada liceului, absolvit în 1927 la Bălți, unde tatăl său fusese
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]