5,827 matches
-
dublul lui Busuioc este Siminoc în basme, al lui Afin e Dafin, Măr-Păr, (cei doi nu se pot despărți în analiza semnificațiilor), un alt protagonist este Florea/Florian (al cărui superlativ absolut este Florea Înfloritu), Trandafir, iar Urmă galbână își trasează itinerariul cu flori solare. Principiul muzicalității numelor pe care le au cei doi actanți mitici revelează natura similară, iradiată de aceleași trăsături învingătoare: „relațiile dintre cei doi frați omologi sunt de suprapunere și compensare; cel deal doilea nu mai greșește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vedea în imaginea mezinului imediat. Drăgan Cenușă este drag focului creator și va fi iubit, după mutația ontologică, de toată comu¬nitatea revigorată. În basmele din ciclul mamei vitrege, tipul Phyrxos, fiul alungat are sânul plin de cenușă ceea ce îi trasează drumul de întoarcere: „copiii cum s-au jucat cu niște cenușe, sânul băiatului era plin pân-n gură; pe drum a tot curs cenușe d-a lungul pe toate potecele pe unde au trecut” (Telega - Prahova). Deși atât fata, cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pure a magiei cuvântului, de sens negativ”, după cum definește Petru Caraman blestemul. El pleacă după zece ani, perioadă desăvârșită, și se îndreaptă spre locul central al creației, unde „Pe Mistricean aștepta/ Ca să-i mănânce carnea”. Scoaterea din planul ordonat este trasată deja, cu aceeași valoare ca în basm, unde jefuitorul arborelui mitic indică direcția prin spațiul inițiatic prin propria substanță vitală: „Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă pănî ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fier/ Pân’ la naltul cer!” (Lacu-Sărat - Brăila). Suferința fratelui înregistrează o gradație ascendentă, care conduce la exteriorizarea chinului interior, al cărui preaplin este revărsat de oftat, la pronunțarea dorinței și insistența asupra ei, ca mărturisire pentru intensitatea trăirii. Cerințele Ilenei trasează și ele un traseu pe verticală, început cu podul din metalele durabile în plan uman, fixat de așezarea sfântă și dus la apogeu prin scara către planul uranian. Repetiția fierului, ca element structural pentru încercările soarelui, amintește de pedeapsa drumului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că devine sclavul ei. Camino ne va învăța (așa intuiescî că suferind cu înțelepciune pe drumul existenței pământești ne vom elibera de suferința de a fi dominați, măcinați de materie. Poate că acest camino este un drum al - lui Dumnezeu, trasat de El, ca un bun constructor de drumuri, pentru a ne învăța, avertiza să ne părăsim multe din drumurile vieții noastre, pentru a ne înscrie mai serios pe singura cale, îngustă și grea, care duce undeva, la cineva, la poarta
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
săi: în mai 1942, în ianuarie 1943 în cadrul Conferinței de la Casablanca, în decembrie 1943, la Conferința de la Moscova. Se repetă mai apăsat în mai 1944, în cadrul convorbirilor Stalin-Churchill de la Moscova (când, așa cum relatează Winston Churchil în memoriile sale, Stalin a trasat pe un șervețel de hârtie demarcația zonelor de influență ale U.R.S.S. și ale aliaților săi, în Europa), la Yalta - februarie 1945; se reiterează la San Francisco, în aprilie 1945, și la Potsdam, în iunie 1945. Cererile sovietice privitor la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
urmașilor săi, înscrisă în acest testament, se bazează pe axioma că rușii sunt „un popor tânăr și viguros”, care este chemat să domine întreaga Europă, deoarece națiunile din acest continent ar fi ajuns într-o stare de degradare ireversibilă. Împăratul trasează punct cu punct, etapă cu etapă, planul acestei vaste acțiuni, începând cu pregătirea și instruirea militară a poporului rus pentru un război permanent, construirea unor relații diplomatice, politice, militare, economice, comerciale, puse în slujba obiectivului primar - dominația asupra Europei. În
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
etapă, planul acestei vaste acțiuni, începând cu pregătirea și instruirea militară a poporului rus pentru un război permanent, construirea unor relații diplomatice, politice, militare, economice, comerciale, puse în slujba obiectivului primar - dominația asupra Europei. În capitolul IX al Testamentului se trasează coordonatele acțiunii ce viza zona sud-orientală, Constantinopolul și Indiile: „Cine le va cuceri, va fi adevăratul stăpânitor al lumii” - considera Petru cel Mare. În consecință - spune el - „să provocăm în mod continuu războaie, atât turcilor, cât și Persiei, să stabilim
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
erau în pierdere și că deciziile erau deja luate. În ce mă privește - adăuga diplomatul francez -, mi-a părut rău pentru cei doi delegați Români, ascultând cum își dezvoltă argumentația judicioasă, dar iluzorie”. Înainte de deschiderea Congresului de la Berlin, marile puteri trasaseră deja harta noilor frontiere în zona centrală și sud-estică a Europei: Anglia a oprit înaintarea rusă spre Constantinopol aducându-și flota în fața orașului. Austro-Ungaria avea deja acordul Rusiei pentru ocuparea Bosniei și a Herțegovinei; Anglia a obținut insula Cipru. Printr-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Consemnațiuni, 4.Cheile Casei de Depuneri și Consemnațiuni și ale tipografiei Băncii Naționale. Prin telegrama sa nr. 17, precizările din răspunsul meu și din telegrama sa nr. 20, cu data de 6 februarie, Excelența Sa, ambasadorul Franței la Petrograd, mi-a trasat misiunea de a face un demers pe lângă, Comisarii Poporului din Moscova pentru a semnala că Tezaurul român reprezintă garanția unor guverne ale Antantei și îndeosebi a Franței, în schimbul avansurilor pe care acestea le-au consimțit guvernului român. Eu am efectuat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Scarlat, că își pierde timpul scriind "cronicuțe", pe altul că se ocupă de Valéry, înghesuind tot mai mult selecția sa din domeniul creației până la sufocare, exclamând, fascinat de "ideea" pe cât de absolutizantă pe atât de reducționistă: "Muzica nu e spirit". Trasă prea mult într-o parte, plapuma ne dezgolește pe alta. Critica de acest fel fuge de literatură, privind-o cu condescendență, folosind-o ca un pretext, ca un simplu suport pentru construcții exterioare ei. Un eseist francez vorbea de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și București pentru organizarea mișcărilor. Deși mobilizarea s-a înfiripat exemplar, totuși, se pare, ea nu se ridica la nivelul expectanțelor, fiindcă nu a reușit să provoace mișcări revoluționare cu caracter general. De aceea, secretarilor regionalelor comuniste le-au fost trasate directive clare privind provocarea [sic !] grevei generale, căutând „în propagandă și agitație” să speculeze nemulțumirile în chestiunea revendicărilor profesionale și economice, să alarmeze populația că guvernul pregătește războiul din cauza crizei economice. Un anume rol propagandistic l-a avut trecutul revoluționar
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
regulat și dacă cursanții își însușesc materialul predat, să aibă în permanență legătura cu Comitetul de Partid al Atelierelor, pentru a primi sarcini diferit, să-și întocmească un plan de muncă după care să se orienteze în munca sa, să traseze sarcini fiecărui membru de partid și sindicalist și să controleze cum se achită de sarcina primită”. După cum se poate observa, treptat, începuse să se contureze o tendință evident critică a ședințelor de partid, de care se putea „scăpa” doar recurgând
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
acest lucru ? C. H.: - Nu. A. N.: - Înseamnă că nici despre ședințele de partid nu știți... C. H.: - ...ba da, știam despre ce se-ntâmplă în ședințele de partid. Erau, de fapt, ședințe de lucru, dar sarcinile de serviciu erau trasate nu numai pe linie de șefi, de secție sau de ateliere, ci erau trasate și din partea astalaltă, pe linie de partid. E ca și cum ai fi avut doi stăpâni, pentru aceeași treabă. A. N.: - Da. Ce facilități aveau muncitorii Nicolinei ? C.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
nu știți... C. H.: - ...ba da, știam despre ce se-ntâmplă în ședințele de partid. Erau, de fapt, ședințe de lucru, dar sarcinile de serviciu erau trasate nu numai pe linie de șefi, de secție sau de ateliere, ci erau trasate și din partea astalaltă, pe linie de partid. E ca și cum ai fi avut doi stăpâni, pentru aceeași treabă. A. N.: - Da. Ce facilități aveau muncitorii Nicolinei ? C. H.: - Multe, multe. Pentru familiile tinere, cu copii mici exista creșa, iar pentru familiile
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
grădinile ei - 10 fălci. Se remarcă întinderea așezării bulgare în partea estică, unde nu era pădure. Orașul s-a dezvoltat pe linia pieței, de la curtea domnească spre Prut (actuală stradă Ștefan cel Mare). Planul din 1885 este mai dezvoltat, deoarece trasează străzile principale și cele patru cartiere: Cotroceni, care cuprindea partea central-vestică, Episcopia și târgul vechi până la biserica Înălțării; Broșteni includea bazinul Drăslăvățului și partea centrală a orașului, dintre străzile Al. I. Cuza și Ghica Vodă; Plopeni - partea de sud-est până la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trimită în taberele militare pe unde se afla Pindar, Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan, Herodot, Platon, Aristotel, Dante, Shakespeare, Cervantes... Conștient de complexitatea vieții și a destinului său, îi cerea Aleidei "Iubește-mă cu pasiune, dar cu înțelegere, drumul meu este trasat, nimic nu mă va opri, doar moartea"! În 1965, când pleacă în Africa, Che preciza într-o scrisoare adresată lui Fidel Castro: "Nu las nici un bun material copiilor mei și soției și nu regret. Din contră, sunt fericit că este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cântă alții, riști să rămâi fără papuci. * A executa ordinele altora nu este același lucru cu inițiativa personală. * Demnitatea nu se afirmă în vorbe, ci se confirmă prin fapte. * Poziția de drepți anulează posibilitatea de mișcare. * Preocupat de îndeplinirea ordinelor trasate de alții, nu mai ai timp pentru inițiative personale. * Pentru noi, Înalta Poartă s-a mutat în Occident. * Pentru unii, capul este o grea povară. * Experiența vieții nu se măsoară în ani sau întâmplări, ci în învățăminte roditoare. * A recita
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
rromilor, fapt care m-a determinat imediat să optez pentru realizarea tematicii festivalului prin pictură, având astfel posibilitatea de a realiza exact portul lor colorat. Tema festivalului mi-a plăcut de la început, mi-am așezat în ordine ideile pentru a trasa primele tușe în culori cât mai viu colorate. Am așteptat cu sufletul la gură să vină ziua de duminică să pot confrunta cele două lucrări cu critica colegială a colegilor din breaslă, care în fiecare sfârșit de săptămână expun pe
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ieșeană de medicină, profesorul M. Ciucă, D. Cornelson și E. Ungureanu, au reușit eradicarea acestei cumplite boli. Ungureanu s-a distins prin energie, curaj (s-a îmbolnăvit de câteva ori de malarie) și prin talentul său neobișnuit de cercetător. A trasat harta surselor infestante; a inventat "colorantul Ungureanu", metodă facilă și ieftină de diagnostic; a evaluat potențialul terapeutic, comparând acțiunile medicamentelor introduse succesiv în lupta antimalarică, a condus și înființat puncte, "centre", o "rețea". Într-o perioadă de cinci ani eradicarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
însele pe altii ajutându-se astfel pe sine și întrucât niciun stat nu devenea de bunăvoie "partener" cu o altă republică neștiind ce-i rezervă viitorul, o "liga" oferea cele mai bune începuturi practice de expansiune de-a lungul liniilor trasate de republică română. În stadiile timpurii de creștere a unui imperiu, Machiavelli pare să fi imaginat apărarea unei autonomii locale substanțiale. Republicile partenere ar continua să administreze dreptatea prin ele însele, așa cum a făcut timp de trei sute de ani Capua
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
apărarea proprietății private 10. După Baron, cei mai importanți autori politici ai antichității, cu precădere Aristotel și Cicero, și-au afirmat sprijinul pentru un regim fondat pe valori similare. Marele proiect istoric al lui Baron a fost de aceea să traseze calea de recuperare în Europa renascentista a idealurilor republicanismului antic. Apare astfel un fapt firesc că scrierile de la începutul secolului al XV-lea ale cancelarului florentin Leonardo Bruni să atragă atenția lui Baron, dat fiind că Bruni a fost cel
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
punerea lui în tradiția antică europeană și occidentală a fost un proiect ambițios pe care și l-a asumat istoricul neozeelandez, transplantat în Statele Unite, John Pocock. Lucrarea să The Machiavellian moment: Florentine political thought and the Atlantic republican tradition a trasat conexiunile cu o întreagă serie de republicanisme, de la politeia lui Aristotel, la Florența lui Bruni și Machiavelli, de la Veneția la Anglia și Republică Americană 34. Elaborând fază unei majore translațio virtutis, Pocock nu a încercat să determine relațiile specifice în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nu a fost creată într-un punct dat în timp, istoricul se confruntă cu probabilitatea că în trecut memoria umană să fi eșuat lametabil. Este necesară o discernere mai atentă a datelor care supraviețuiesc. Istoricul va trebui, de asemenea, să traseze o linie clară de-a lungul axei timpului între istoria mai recentă ce poate fi cunoscută și necunoscutul foarte îndepărtat. Istoricul va lucra, de obicei, pe partea cognoscibila a liniei. Consecință imediată a eternalismului este înțelegerea faptului că foarte putin
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
simplă o definire a acesteia în specificitatea ei. Oare trebuie să o definim pornind de la obiecte și practici al căror studiu constituie caracteristică proprie a acestei istorii? Riscul cel mai mare este, în acest caz, de a nu reuși să trasam o frontieră sigură și clară între istoria culturală și alte tipuri de istorie: istoria ideilor, istoria literaturii, istoria artei, istoria educației, istoria mijloacelor de comunicare, istoria științelor etc. Trebuie așadar, în acest caz, să schimbăm perspectiva și să considerăm că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]