6,856 matches
-
de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează colonul. Motilitatea colonului proximal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și de factori sanguini (tab. 3). Secreția de gastrină este crescută ca urmare a prezenței produșilor de digestie proteică din stomac, în special aminoacizi, care acționează direct asupra celulelor G (fenilalanina și triptofanul sunt cei mai eficienți stimulatori ai secreției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
deci al favorizării excreției acestora pe cale renală. Funcția secretorie a ficatului constă în formarea bilei (vezi cap. 4.3). 10. Comportamentul alimentar Comportamentul alimentar depinde în special de prezența senzațiilor de foame și de sațietate. Foamea reprezintă o senzație subiectivă, vagă și dezagrabilă, localizată mai mult sau mai puțin în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este neglijabil (<1%) dar poate crește mult în stenoza aortică (chiar până la 50%), datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mult în stenoza aortică (chiar până la 50%), datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
întindere se găsesc la nivelul musculaturii netede a căilor aeriene. Ei sunt activați (descarcă impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul este umplut cu aer (prezintă o adaptare redusă). Impulsurile merg pe calea nervului vag prin fibre groase mielinizate. Principalul efect reflex al stimulării acestor receptori este reducerea frecvenței respiratorii ca urmare a unei creșteri a duratei expirului (reflexul Hering-Breuer, fig. 77). Umplerea cu aer a plămânului are tendința de a inhiba activitatea mușchilor inspiratori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
frecvenței și profunzimii respirației. Aceasta se poate realiza prin utilizarea informației de la acești receptori de întindere și modularea mecanismului “închis-deschis” din bulb. Se pare că acest reflex este mai important la nounăscut decât la adult. Blocarea tranzitorie bilaterală a nervilor vagi prin anestezie locală la pacienții conștienți nu determină modificări ale volumului respirator sau ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
vagi prin anestezie locală la pacienții conștienți nu determină modificări ale volumului respirator sau ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene Receptorii de iritație se găsesc la nivelul celulelor epiteliale ale căilor aeriene și sunt stimulați de gaze toxice, fumul de țigară, pulberi inhalate și aerul rece. Impulsurile pleacă pe calea nervului vag (fibre mielinizate); efectul reflex include bronhoconstricție și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
inspiratori poate fi redus prematur prin impulsurile inhibitoare venite de la centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Sloganul preferat este: "teoria ca teoria, practica ne omoară". O replică la această filosofemă simplistă avem în spusa husserliană că, "idealurile practice nu sunt în nici un fel dotate cu claritate și precizie prealabilă; ele sunt doar anticipate într-o generalitate vagă, ambiguă. Determinarea se obține doar în întreprinderile concrete și cel puțin în favoarea acțiunilor reușite. Atunci, însă, aceste idealuri sunt continuu amenințate de căderea în unilateralitate și de satisfacții premature, care se răzbună sub forma contradicțiilor ulterioare". (Ib. p. 54) La
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
importa un material de fabricație germană pentru suflete" (12, p. 179). Numai că sufletele americane erau nepregătite "prin educație sau experiență istorică pentru așa ceva". (Ibid. p. 182) De aici nihilismul american, adică "o stare de spirit, o proastă dispoziție, o vagă neliniște. Este nihilismul fără abis". Acest nihilism apare și ca o "poză" adoptată de americani, însoțită de termeni precum, grijă, autoîmplinire, conștiință în expansiune. Or, așa nu se vorbește despre nimic precis, despre nimic care să aibă referent. Din acest
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
omului care așteaptă ca țara să fie cât de cât gospodărită, și nu jefuită sălbatic. Conducătorii aleși "democratic" de către tot mai puținii electori prezenți la urne prin ademeneli comandă emigrarea șomerilor și nu reconstrucția țării distrusă cu atâta "inocență". Cu vagi rudimente de cunoaștere, unii dintre ei consideră că din 1989 istoria Europei de Est trebuie să repete climatul Vestului sălbatic american din secolul al XIX-lea, bazat pe iscusința de a mânui pistolul și alte instrumente ale violenței. Corpurile sociale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și Bulgaria au fost amânate la admiterea în "spațiul Schengen", la cererea a două țări, din cauza nereformării justiției și gradului ridicat de corupție din cele două țări. Principiul unionist al solidarității a fost uitat. Iar orizonturile estului rămân și mai vagi dacă evocăm războaiele și violențele pe considerente politice, etnice și religioase care izbucnesc pe neașteptate aici. Federația Rusă, Caucazul și țările nordice De departe, noua Federație Rusă, creată în focul radicalelor schimbări geo-politice euro-asiatice interne, rămâne cea mai mare țară
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
definește noile opțiuni estetice în acord cu o nouă sensibilitate care modifică gustul unui public mai sofisticat, mai pretențios. El caută o artă care să-i exprime starea lui sufletească mai complicată; care să fie în armonie cu dorințele lui vagi și nețărmurite; vrea mai multă poesie. Artistul modern nu mai copiază viața de toate zilele, cu adevărurile ei brutale și prozaice; dar nici nu iubește pompa și fastul tablourilor mari istorice. Arta modernilor are un caracter cu mult mai intim
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru o anumită dinamică socială asociată modernizării și progresului. De asemenea, interesul pentru marile pânze cu subiect istoric, în genere pentru pictura academică scade pe măsură ce dimensiunea autoreflexivă a artistului devine mai pregnantă cu înregistrarea stărilor tranziente, a afectivității volatile, a vagului sau, cu alte cuvinte, a indeterminatului, toate decurgând dintr-o pictură ca expresie a sensibilității într-un registru liric, idealizant, ceea ce pictorul denumește prin termeni ca "intim" și "înălțător". Individualismul și intimismul se înscriu pe același portativ al sensibilității simboliste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atmosfere mistice în pictură prin prezențe nebuloase, misterioase, revelatoare. În pictura română lipsesc "satanismele", demonismele care se regăsesc în siajul unei culturi modelate de spiritul catolic, în schimb cealaltă dimensiune a prezenței difuze a religiosului se regăsește sub forma unui vag simbolist în picturile lui Artur G. Verona, la sculptorul Teodor Burcă sau la Theodorescu-Sion, Octavian Smigelschi sau Octav Băncilă. O parte dintre acești pictori, în special Artur Verona, privilegiază o ipostază sensibilizată simbolist, cum se întâmplă într-un tablou ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul, prin invocarea misterelor și a vagului etc., trăsături care definesc noua sensibilitate simbolisto-decadentă. Hans Henrik Brummer situează opera lui Böcklin la confiniile decadenței ca fenomen social, ca punct de criză în evoluția unei civilizații. Teoria ciclică a grandorii și declinului civilizațiilor, aplicată în domeniul artelor, deschide
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ele în spațiul tradiției. Nici sub pretextul artei naționale "n-ar trebui să se revină la un primitivism care poate atinge barbaria"161. Ilustrațiile care însoțesc articolul probează pauperitatea artistică a școlii românești la acea vreme. Un singur panou decorativ vag simbolist, compoziție realizată de G. Sterian, dar executată de Stănescu ilustrează pictura decorativă a școlii românești! În rest, motivele populare geometrizate de covoare oltenești și puțină ceramică decorativă este tot ce poate fi oferit drept exemplu. Care ar fi soluția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este recuperabilă din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula Constantinescu detectează un reflex literar al picturii germane, menit a accentua aici o sensibilitate simbolistă, cu toate că pictorul nu asumă direct reprezentarea unui anumit episod literar, preferând vagul unui simbolism difuz. "În încercarea sa de a crea un stil original se află o reminiscență a acelui spirit literar al picturii germane, preocupată de alegoria istorico-filozofică, pictură în care subiectul reprezintă însăși rațiunea de a fi a operei de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de raporturile care o definesc. Amplitudinea de val a mișcării care ridică pentru a coborî, reflectă într-un fel derizoriul energiei pusă în slujba ei. Dinamismul personajelor, poate alegorii ale vârstelor, copilăria și maternitatea, deși mai degrabă plutind într-un vag simbolist, nu este prins decât în vederea atingerii unui prag de intensitate accentuată de sensul fatal al acestei mișcări. Regăsim aceeași dinamică distructivă în Prăbușirea. De pe o creastă, un corp feminin alunecă cu capul înainte; jos, cu corpul pe jumătate topit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]