4,110 matches
-
un gitan gelos și desfrânat. Deși au dus împreună o viață nefericită, ea l-a iubit foarte mult, a regretat moartea lui și nu l-a putut uită. Amintirea lui este pentru ea că un vis, sumbru, înfricoșător, ca o vraja care duce la nebunie. Ea este îngrozită că spiritul lui nu a dispărut, că se va întoarce, că el continuă să o iubească în felul lui, întunecat, păcătos și insistent. Ea se lasă pradă amintirilor trecutului, ca și cum ar fi sub
Premieră extraordinară la Opera Națională București, cu “Amorul Vrăjitor” și “Tricornul” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105910_a_107202]
-
obsedată de trecut. Cand Carmelo îi mărturisește dragostea, Spectrul gitanului revine, o îngrozește pe Candelas și o desparte de noul ei iubit. Candelas și Carmelo nu își pot exprima dragostea printr-un sărut. Candelas este abătuta, se simte vrăjita, iar vraja trebuie întreruptă. Carmelo crede că va găsi o soluție. Cândva el a fost prieten cu spectrul care o bântuie pe Candelas și știe că era infidel și gelos. Cum pare că, și după moarte, și-a păstrat caracterul și obiceiurile
Premieră extraordinară la Opera Națională București, cu “Amorul Vrăjitor” și “Tricornul” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105910_a_107202]
-
intervine. El o vede însă pe Lucia și nu poate rezista tentației. El cedează frumuseții Luciei. Între timp, Carmelo reușește să o convingă pe Candelas de dragostea să și astfel viața triumfă în fața morții și a trecutului. Îndrăgostiții se săruta, vraja sinistra este înfrânta, iar Spectrul dispare învins de iubire. Acțiunea baletului Tricornul constă într-o glumă făcută unui bătrân guvernator din Andaluzia, îndrăgostit nebunește de o morărită tânără, pe care o urmărește. Iubirea pentru tânăra soție a unui morar gelos
Premieră extraordinară la Opera Națională București, cu “Amorul Vrăjitor” și “Tricornul” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105910_a_107202]
-
Sfântul Ilie - Potrivit tradiției, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Și tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuințate la vrăji și farmece. - Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenușa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură. - În unele zone
Sfâmtul Ilie. Ce trebuie să faci ca să ai noroc până la sfârșitul anului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106037_a_107329]
-
nocturn pe care îl patronează. Alternanța fazelor vizibile o face icoana cea mai fidelă a diverselor ipostazieri ale principiului feminin, de la zână la cotoroanță. Ca mai toate astrele nopții, ea are un potențial malefic recunoscut. Nu doar sabatul, ci și vrăjile erotice se performau în nopțile cu lună plină (culesul mătrăgunei descris în detaliu de Mircea Eliade ar putea fi o bună ilustrare a fenomenului) și tot noaptea vine Zburătorul aducător de dezordine existențială. Conform tradiției folclorice românești, luna plină sporește
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
două numere solistice, am putut savura colecționat deja o sumă importantă de celebrul Intermezzo din opera Cavaleria premii și a concertat cu un număr de rusticana de P. Mascagni, care a produs orchestre simfonice din țară, se prezintă clipe da vrajă prin intonarea de către ca un artist format, cu experiență și ansamblu cu pasiune a uneia dintre autoritate scenică. Interpretarea sa a cele mai frumoase melodii care au fost încântat prin frumusețea sunetului și compuse vreodată pentru orchestră. Momentul de vârf
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
Creația lui este absolut impresionantă, cu peste 400 de melodii de muzică ușoară, muzica la 12 filme de lung-metraj, la un serial TV (“Pistruiatul”), la un film de desene animate, la trei spectacole de teatru. A semnat o comedie muzicală, “Vraja dragostei”, la Teatrul muzical din Brașov, două spectacole de revistă cu un ansamblu creat de el la Râmnicu-Vâlcea (cu unul din ele a triumfat în “Cântarea României”!), precum și musical-ul “Sfânt și păcătoși” la Teatrul “Fantasio” din Constanța (texte de
Horia Moculescu by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83863_a_85188]
-
abil partener, a fost pur și simplu magistrală. Totodată s-au putut auzi, pentru unii în premieră absolută, fragmente muzicale din partitura originală a lacului ceaikovskian (dansul rus, pas de deux-ul din actul trei) care adaugă parcă un plus de vrajă discursului muzical, ceea ce nu părea a fi posibil. Și totuși, datorită intuiției și înțelegerii spiritului compozitorului, Gheorghe Iancu redă acestui BALET mirajul atât de bine exprimat în cuvinte de dirijorul Tiberiu Soare: „poate că în Lacul Lebedelor nu există personaje
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
și meritul lui Zacharias, care a cultivat și individualitatea muzicienilor, promovarea lor în lucrări anume alese - asemeni Simfoniei concertante în Si bemol major pentru oboi, fagot, vioară, violoncel și orchestră realizată cu concursul lui Gyula Stuller (vioară, ton suplu, de „vrajă”, cu rotunjime mângâietoare), Dagmar Eise (fagotistă, precizie metronomică, bravură a execuției), Beat Anderwert (oboi), Joel Marosi (violoncel), acesta din urmă cu un sunet minunat, interpretare pasionată îngemănată cu ardoarea... În Trio-ul pentru pian, vioară, și violoncel în fa diez
Week-end-ul Haydn by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83562_a_84887]
-
orânduite și niciunde “cântecul” lor, asemeni ademenirii zeițelor mărilor, nu au copleșit, nu au deturnat muritorul de rând, mai puternic, mai narcotic, decât în spațiul inegalabilei arte grecești. Când vocea umană însă, devine egală instrumentelor zeilor, când ea își întinde vraja peste necălcatul tărâm al Olimpului, când susură și geme sfâșietor, când adoarme și alintă, când iubește și tremură de emoție, ea devine prin sine divină, olimpiană și detașată de carnalul jalnic al purtătorului de instrument. Există o taină, un mister
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]