4,648 matches
-
încurcă telegramele între ele și decid să plece urgent la Bolintin. Deoarece Costică nu-și terminase treaba, Eleonora pleacă împreună cu cumnatul ei, Mitică (Mitică Popescu), fratele soțului ei și fost intendent la liceu. Între timp, Silvia pusese pe cineva să zidească intrarea din camera ei în camera lui Radu. Tot ea răspândește vestea că veterinarul ar fi îndrăgostit de Getuța Ganea (Roxana Guttman), gestionara de la Supercoop, iar aceasta din urmă își anunță părinții (interpretați de Aurel Giurumia și Rodica Popescu-Bitănescu). Mergând
Căsătorie cu repetiție () [Corola-website/Science/308346_a_309675]
-
a secolului al XVIII-lea. Alte cercetări au stabilit că biserica a fost construită în prima jumătate a secolului XVII, pentru a folosi ca paraclis al mănăstirii Radu Vodă. Există și opinii ale cercetătorilor care susțin că biserica a fost zidită în anul 1416, de către Mircea cel Bătrân. Biserica este renovată între anii 1909-1910, de arhitectul George Sterian, și i se aduc unele modificări la exterior. În lucrarea "Istoria fondarei orașului București - capitala Regatului Român - de la 1330 până la 1850 - culeasă după
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau seriale TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayatte, Gérard Lauzier, Jean-Pierre Mocky, Edouard Molinaro, Jean-Marie Poiré, printre care: Marele Blond cu un pantof negru, Diva, Aventurile Rabinului Iacob, La Boom, La Chevre, La Gloire de mon Pere, Le
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]
-
877 în ziua de 14 lui aprilie”". Anul 877 al erei armene corespunde anului 1428 de la Hristos. După cum atestă o inscripție de pe ușa bisericii (""Clădit 1521, restaurat 1878"") și potrivit tradiției armenești locale, Biserica "Sfânta Cruce" din Suceava a fost zidită în anul 1521, în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), de către Cristea Hanco (în armenește Hacih Hancoian) , pe locul bisericii din lemn. Nu există informații care să precizeze cine au fost meșterii care au lucrat la ridicarea și pictarea bisericii. În interiorul
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
cu hramul "Sf. Treime" s-a prăbușit cu totul la sfârșitul secolului al XVIII-lea, îngropând sub dărâmături pe soția negustorului Ioan Capri, care era proprietarul grădinii în care se afla biserica. Din pietrele acestei biserici, urmașii lui Capri au zidit în 1776 o capelă cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul", pentru pomenirea epitropului armean Hovhannes Capri. Această capelă se sprijină de zidul sudic al Bisericii "Sf. Cruce". În 1824 s-a construit în curtea bisericii o clădire unde a funcționat o
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
sudic al Bisericii "Sf. Cruce". În 1824 s-a construit în curtea bisericii o clădire unde a funcționat o școală primară armeană cu patru clase. Pe această clădire era amplasată următoarea inscripție: ""Această școală, cu tot mobilierul ei, a fost zidită spre a lăuda pe Domnul, cu mijloacele proprii națiunii armene, cu credința în Iluminator, pentru binele tinerimii armene din orașul Suceava. În anul după Hristos 1824, după calendarul armean 1273."" În ziua de 29 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Iacob, era
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
unei sărbători mari. Reparațiile efectuate în 1925 au modificat parțial construcția. Astfel, turla naosului se sprijinea inițial pe stâlpi de stejar, dar reparațiile n-au ținut cont de vechiul sistem de construcție și golurile rămase prin scoaterea stâlpilor au fost zidite. În anul 1926 a fost pusă o piatră de mormânt soților Hadzi care au refăcut biserica. Biserica "Sf. Simion" din Suceava a fost folosită ca biserică de cult până în anul 1969 când, din cauza gravelor fisuri și a împuținării comunității armene
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
arcadele în plin cintru susținute de stâlpi masivi cu secțiunea octogonală, arcadă centrală a fațadei de vest, mai joasă decât celelalte, servind drept intrare. El a fost, desigur, construit de Preda Brâncoveanu, puțin după 1644, și ulterior i-a fost zidit spațiul dintre stâlpi. Semnate în anul 1644 de zugravul Stroe din Târgoviște, frescele originare ale Arnotei au fost atribuite aceluiași artist și aceluiași interval cronologic; un grafit din altar, aparținând intervalului 1641-1642, invită o reconsiderare a datării, dar nu neapărat
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
și de pădurea care se întinde la nord de mănăstire. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc de rugăciune. În lucrarea "Istoria Sfintei Mănăstiri Râșca" (1901), arhimandritul Narcis Crețulescu precizează următoarele lucruri în legătură cu întemeierea ei: ""Pe la anii 1343 - 1365, un Bogdan-Vodă, poate
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
de Dumnezeu". Un apropiat al domniei, boierul avea câteva moșii în județele Iași și Vaslui, numai în Iași având 22 dughene, locuri de case, pivnițe de piatră pe Ulița Mare, case în Târgul vechi de jos. Boierul Iani Hadâmbu a zidit această biserică pe locul unui schit mai vechi, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Acest lucru reiese și din pisania veche în care se spune că Iani Hadâmbul a reînnoit o biserică, numai anumite părți din zidărie fiind construite din nou
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
ele mănăstirile Sinaia și Colțea. Este ctitorul Mănăstirii Sinaia, după un pelerinaj în Palestina și în peninsula Sinai. În ziarul Tribuna Poporului, anul VII, nr 99, 17 iunie 1903, ce apărea la Arad, se publica următoarea informație: Mănăstirea Sinaia este zidită la 1695 de marele Spătar Mihai Cantacuzino, fiul postelnicului Constantin, și numită de Dositei, Patriarchul Erusalimulul și mănăstirea Buceagul. Numirea de Sinaia a dat-o mănăstirei, spătarul Cantacuzino, după-cum se vede din actul de fondațiune : Era înscris ca ctitor pe
Mihai Cantacuzino () [Corola-website/Science/307434_a_308763]
-
a întări frontierele Egiptului faraonul Snefru pune să se clădească un zid mare la sud și la nord. Dar faraonii dinastiilor a III-a și a IV-a au fost aceia care au început construirea de piramide imense, mausolee regale, zidite din blocuri mari de piatră, la care au trudit, muncind pe o arșiță necruțătoare, la tăierea pietrei, la șlefuirea acesteia, apoi la transporturi și la construcția acestor edificii, sute de mii de oameni. Prima piramidă este aceea a regelui Djoser
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
această sărbătoare se ține pe data de 14 septembrie. Prin această sărbătoare creștinii comemorează două evenimente deosebite din istoria lemnului crucii: Începutul cultului public și oficial al crucii lui Isus s-a petrecut în anul 335, cu ocazia sfințirii bisericii zidite de împăratul Constantin cel Mare, la propunerea împărătesei Elena, pe Golgota, locul Calvarului și al îngropării lui Isus (vestita Biserică a Sfântului Mormânt, sau Martirion/Martyrium, iar mai târziu "Ad Crucem"). Conform pelerinei creștine Egeria (sec. IV), în această biserică
Înălțarea Sfintei Cruci () [Corola-website/Science/303141_a_304470]
-
același nume. Comună a fost reînființata în 2004. Este străbătuta de răul Aranca, care traversează comună și frontieră cu Șerbia, după care se varsă în Tisa. Prima atestare este din 1647, când este donata de neamul Csanád. La 1799 se zidește biserică ortodoxă română din Valcani. Comună Valcani a fost înființată pentru prima data in 1877 și a funcționat că unitate administrativă până în 1968, când a fost desființată, fiind alipita la comună Dudeștii Vechi. În urma unui referendum local, comuna a fost
Comuna Valcani, Timiș () [Corola-website/Science/303212_a_304541]
-
de brazi, stă legat în cercuri și cu rănile cimentate, unul din cei 100 de acați, aduși din America sub Maria Thereza (1740-1780).”" ""Castelul își ridică zidurile cu linie gotică îndulcită, cu vârful de săgeată ascuțită, în fața parcului. A fost zidit pe temelii bătrâne, în 1783."" Primarul comunei, Cornel Toța, face parte din PD iar viceprimarul Emil Ionel Chiu din PNL. La alegerile din 2004, ambii făceau parte din PSD. Consiliul Local este constituit din 13 consilieri, împărțiți astfel: Conform recensământului
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
cu apă sărată (slatină) aflat în apropiere, care a secat în timp. Istoria zidirii mănăstirii se pierde în negura timpului. Legendele spun că aici trăia un sihastru cu numele de Pahomie care l-ar fi sfătuit pe domnitorul Lăpușneanu să zidească o mănăstire pe locul unde creștea un paltin. Până atunci, sihastrul se nevoia într-o bisericuță de lemn. Ctitorul Mănăstirii Slatina este Alexandru Lăpușneanu, domnitorul Moldovei (1552-1561, 1564-1568). Cronicarul Eftimie, care a devenit ulterior episcop al Rădăuților (1558-1561), a scris
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
scris că sfințirea bisericii a avut loc la 14 octombrie 1558 (7066) și a fost celebrată de mitropolitul Grigorie Roșca, înconjurat de un sobor de 116 preoți și diaconi. (""Mai apoi, domnind Alixandru vodă țara, întru lauda lui Dumnezeu au zidit mănăstirea Slatina, cu multă chieltuială și osârdie și o au sfințit-o Grigorie mitropolitul și la sfințenie zic să fie fost preoți cu diiaconi 116. Aceasta s-au lucrat în anul 7066 (1557) și o au sfințit-o octovrie 14
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Cu voia Tatălui și cu ajutorul fiului și cu săvârșirea Sfntului Duh, adică eu robul lui Dumnezeu, răposatul întru credință Alexandru Voievod cu Doamna sa Ruxandra și cu de Dumnezeu dăruitele lui odrasle: Bogdan, Ioan, Petru și Constantin, a început a zidi hram întru numele Schimbării la Față a Domnului, în anul 7069"" (1561). Pe scutul stemei, stă scris cu litere mai mici următoarele: Această piatră s-a pus în zilele egumenului Nil, în (anul) 7090 luna aprilie 8"" (1582). În timpul domniei
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
temelie a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitor Carol al României și primul ministru Ion I. C. Brătianu. Construcția a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu și Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântați ulterior episcopul Nicolae Ivan, arhiepiscopul Teofil Herineanu si mitropolitul Bartolomeu Anania. Au fost efectuate lucrări de
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
Simion Vătășelul. Pisania săpată în piatră deasupra intrării, în pronaos, are următorul text: "“Această sfântă și dumnezeiască biserică, întru care se cinstește și se prăznuiește blagoveșteniile Prea Sfintei de Dumnezeu Născătoare și Pururea Fecioară Maria, care din temelia ei este zidită și cu toată cheltuiala părintelui chir Climent, Episcop al Râmnicului și Noului Severin, la curgerea anilor 7250 (1742) în luna lui Aprilie 26, ispravnic fiind chir Ilarion, proegumenul Bistriței.”" Se pare că datarea din pisanie ar fi eronată, găsindu-se
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
1522, fiind o ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab și a soției sale "Despina". Numele de "Ostrov" îi vine de la faptul că este construită pe un ostrov (insuliță ) a Oltului în centrul orașului - stațiune Călimănești din județul Vâlcea. Biserica schitului este zidită pe locul unui mai vechi locaș. A fost sființită nezugravită. Pictura este începută a fi executată la 1752, cu altarul și se termină cu restul bisericii în 1760. Tot atunci în aceeași perioadă, "pisania" veche a fost înlocuită cu o
Schitul Ostrov () [Corola-website/Science/302109_a_303438]
-
om scoate în evidență sublimitatea "Tainei Preoției". Sf. Ioan a fost preoțit de episcopul Flavian în 386 și a primit misiunea de predicator. Geniul și arta sa oratorică îi creează renumele. El predică nu numai în biserica mare și frumoasă, zidită de Constantin, sau în biserica cea veche, ci în toate bisericile din Antiohia și din împrejurimi. În timpul celor 12 ani de preoție la Antiohia, Sf. Ioan i-a combătut pe eretici, îndeosebi pe anomei și pe iudeo-creștini și s-a
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
și construirii așezământului monahal sunt o parte din adevăr, însă prima mențiune documentară apare la 20 aprilie 1635. O mărturie importantă scrisă este a lui Matei Basarab din 27 noiembrie 1640 la ridicarea bisericii din piatră. Acesta nota că a zidit mănăstirea "de isnoavă de'ntemei", înșirând mănăstirile pe care le-a întemeiat. Pisania bisericii de piatră, care datează din 1715, pomelnicul mănăstirii din 1804 făcut după cel din 1715, confirmă că documentul din 1640 a lui Matei Basarab este real
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
fost construită în anul 1594 pe cheltuiala domnitorului Aron Vodă (1591-1592, 1592-1595), fiind folosite materialele (piatră, lemn etc.) adunate de Petru Șchiopul. În urma cercetărilor arheologice s-a constatat că biserica lui Aron vodă a fost construită pe fundațiile vechii biserici zidite de Alexandru Lăpușneanu. Această ipoteză este demonstrată de fundația unitară a bisericii, care a aparținut inițial unui lăcaș cu pridvorul închis. Noua construcție a avut un pridvorul deschis, cu zidărie numai pe colțurile de vest și cu coloane ce sprijineau
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
Aron Vodă, domnitorul Radu Mihnea (1619-1619, 1623-1626) a anulat documentul de danie la 7 aprilie 1618, restituind mănăstirea călugărilor români așa cum fusese menită de către ctitori (Lăpușneanu și Aron Vodă). În acel document se precizează că ""biserica cea veche a fost zidită de părintele lui (Aron vodă n.n.), răposatul Alexandru voievod, pe alt loc, sub dealuri, și s-a risipit și a căzut cu totul"". Radu Mihnea a întărit călugărilor români moșiile și satele donate de ctitorii anteriori, chiar și cele date
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]