6,121 matches
-
cei de dimineață ziceau: „Nu noi suntem vinovați, cei de noapte”, iar cei de noapte ziceau: „Noi n-am făcut asta”. Meșterul zbiera mereu: „Sabotaj! Sabotaj!”, dar nu s-a Întâmplat nimic. Ne mai Învățau, nu se știe de unde veneau zvonurile, venea și ne spunea: „Mai stricați mașina”. Și atunci puteam să ne mai odihnim un pic, cât o reparau. Acolo am lucrat... Era totuși o muncă mai bună decât a celor care trebuiau să facă construcții sau să iasă afară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o mulțime care te obliga să te uiți ce pățește cineva care sabotează Germania. A fost ceva groaznic. Ajungem Înapoi la ziua când am fost puși pe drumuri. Au evacuat lagărul cu câteva ore Înainte. Ici și colo se auzeau zvonuri: să plecăm, ori să stăm În lagăr, să ne ascundem, că dacă vin rușii ne eliberează mai repede. Dar nemții sunt capabili să dea foc la lagăr Înainte de a-l părăsi. În fine, ne-am aliniat și am pornit. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lagăr erau muncitoare cehe care deja Împrieteniseră cu noi. Cehii erau cumsecade, slovacii nu, ucrainencele erau groaznice -aveau aceeași soartă ca și noi, dar nu vorbeau cu noi, erau tare rele cu noi. Așa că de la muncitorii cehi am aflat unele zvonuri. Mai erau unii soldați SS care erau mai de treabă. De exemplu, Într-un lagăr era un bătrân care ne cânta tot timpul: era un cântec nemțesc, care avea refrenul „Totul se va termina odată”. Cânta acolo lângă noi, voia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
culcam, cădeam În paturile noastre - de exemplu, În ultimul loc dormeam câte două Într-un pat. Erau paturi suprapuse pe trei niveluri... Vorbesc de ultimul lagăr, unde viața era mai acceptabilă, deși lucram În fabrici sau la șanțuri antitancuri. Totuși zvonurile ne făceau bine: știam că a murit Hitler, că se apropie frontul... Și „gătitul” cum era? A, asta e numai poveste... Fiecare povestea numai lucruri rafinate. Spuneam că mama făcea așa și am mâncat așa, și rochia mea, și locuința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
asemenea acte. - Când ați Început să aveți bănuieli serioase În acest sens? - Chiar și când eram deja Închiși În ghetou nu ne puteam imagina că În așa scurt timp o să se treacă la nimicirea noastră fizică. Am dat crezare unor zvonuri că vom fi transportați undeva, la Kenyérmezö, din Ungaria, o regiune de care nu a auzit nimeni, și acolo se va efectua o muncă oarecare, după capacități, cunoștințe și vârstă, iar familiile, bineînțeles, vor fi Împreună. Psihologia omului e de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Ungaria, o regiune de care nu a auzit nimeni, și acolo se va efectua o muncă oarecare, după capacități, cunoștințe și vârstă, iar familiile, bineînțeles, vor fi Împreună. Psihologia omului e de așa natură că mai ușor dai crezare aceolr zvonuri, știri care Îți convin. La aceste zvonuri a contribuit În mare măsură și faptul că nu am văzut nici un soldat german În preajmă. Deci repet: executarea deportărilor a fost În exclusivitate opera autorităților horthyste. În acest sens vreau să vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
auzit nimeni, și acolo se va efectua o muncă oarecare, după capacități, cunoștințe și vârstă, iar familiile, bineînțeles, vor fi Împreună. Psihologia omului e de așa natură că mai ușor dai crezare aceolr zvonuri, știri care Îți convin. La aceste zvonuri a contribuit În mare măsură și faptul că nu am văzut nici un soldat german În preajmă. Deci repet: executarea deportărilor a fost În exclusivitate opera autorităților horthyste. În acest sens vreau să vă povestesc Încă o amintire, pe cât de hazlie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
noastră. Ce spuneau ei asta făceam și noi - dar nu era așa, să zicem, o viață tribală. Și am stat foarte puțin. Durerea asta a fost În două sensuri: În primul rând aceste răcnete și bătăi, de stăteai cu sufletul... Zvonuri, nu știai ce te așteaptă mâine, unde te vor duce. După aia ne-au adunat pe toți și ne-au dus la Cluj, la fabrica de cărămizi, unde a fost și Otto. - Cum v-au dus? DAVIDOVICI: Nu mai țin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
galbenă și imediat această chestiune. Și, În curs de o lună, și deportările. Adică totul a mers foarte rapid. Deja a Început frica. Ceva se Întâmpla, dar nu realizam ce - nimeni nu bănuia ce avea să se Întâmple. - Au fost zvonuri de deportare, dar nu ați crezut În ele. - Zvonuri, vorbe... Nu am crezut În ele. Se spunea despre o lege de rezolvare a problemei evreiești, dar nu mă gândeam la așa ceva. Nu Îmi Închipuiam. Auzeam noi despre Polonia, dar așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o lună, și deportările. Adică totul a mers foarte rapid. Deja a Început frica. Ceva se Întâmpla, dar nu realizam ce - nimeni nu bănuia ce avea să se Întâmple. - Au fost zvonuri de deportare, dar nu ați crezut În ele. - Zvonuri, vorbe... Nu am crezut În ele. Se spunea despre o lege de rezolvare a problemei evreiești, dar nu mă gândeam la așa ceva. Nu Îmi Închipuiam. Auzeam noi despre Polonia, dar așa cum ai auzi astăzi niște zvonuri, niște atrocități... și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ați crezut În ele. - Zvonuri, vorbe... Nu am crezut În ele. Se spunea despre o lege de rezolvare a problemei evreiești, dar nu mă gândeam la așa ceva. Nu Îmi Închipuiam. Auzeam noi despre Polonia, dar așa cum ai auzi astăzi niște zvonuri, niște atrocități... și nu Îți vine să crezi că se poate Întâmpla așa ceva. Nici noi nu credeam atunci. Credeam că sunt omorâți, că au fost și Împușcați, dar nu de genul ăsta. Nici o rezistență nu s-a opus acestor deportări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și, curios, nici bunicii mei nu sunt trecuți acolo. Deși numele este trecut la monumentul deportaților din Târgu-Mureș. Dar pe tabel nu figurează. Mi-au spus că este unul dintre puținele cazuri când o parte din tabel a dispărut. - Ce zvonuri circulau În ghetou? - Că vom fi deportați În pusta maghiară. - Cine a lansat zvonul acesta? - Nu știu. - De cine era Întreținut? - Nu știu de cine. Chiar și atunci când eram În tren credeam că ne vor debarca În pusta Hortobagy... Până când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
monumentul deportaților din Târgu-Mureș. Dar pe tabel nu figurează. Mi-au spus că este unul dintre puținele cazuri când o parte din tabel a dispărut. - Ce zvonuri circulau În ghetou? - Că vom fi deportați În pusta maghiară. - Cine a lansat zvonul acesta? - Nu știu. - De cine era Întreținut? - Nu știu de cine. Chiar și atunci când eram În tren credeam că ne vor debarca În pusta Hortobagy... Până când trenul a trecut dincolo de Debrețin. Credeam că vom fi debarcați acolo. Nu știu, eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
geam la etaj... Și am mers pe urmă până la Auschwitz. Fără să mai deschidă. Aici, la germani, ne pierdeam orice identitate. Atunci mi-am dat seama, pentru prima dată, că ne scot din țară. -Unde credeați că veți merge? - Umblau zvonuri că o să ne ducă În Madagascar, că o să facă loc acolo pentru evrei, pentru rezolvarea problemei evreiești. Dar În nici un caz nu ne-am gândit că rezolvarea problemei evreiești va fi așa cum a fost: gazare și ardere. De fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Acolo nu era așa; acolo așa era zi de zi, an de an... Noi aveam deja peste patru ani de Închisori. - A existat vreo amintire plăcuta din lagăr? - Eliberarea. - Pe ce dată? - 11 aprilie 1945. - Ultimele zile Înaintea eliberării. Ce zvonuri erau, care erau temerile, care era situația În lagăr? - În ultimele zile noi ne-am pregătit. Eram pe grupuri. Șeful nostru era un slovac care venea din când În când și ne spunea: „Fiecare să aibă rezervă o bucată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
schimburi de haine, pulovere, ciorapi, nu mai știu exact. Părinții, ce-au crezut ei că trebuie - un vas de făcut ceai, niște ceai, niște zahăr... Nu mi-aduc aminte. Și ne-au dus acolo. Acolo a Început să circule un zvon cum că toți evreii din Ungaria vor fi deportați - nu deportați, vor fi transferați; cuvântul „deportare” nu l-am auzit deloc. Vor fi transferați dincolo de Dunăre - dincolo de Dunăre Însemna jumătate din Ungaria: nu știam unde, nu știam ce... Și pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
viață, În primul rând pleacă medicii. Acolo vom munci, ni se va da de mâncare și vom fi tratați omenește. Motiv pentru care toți s-au grăbit să se Înscrie primii să plece. - Oamenii care au fost acolo au aflat zvonul acesta și au dorit să... - Și, Într-adevăr, au ieșit vreo trei sute de medici care au plecat cu primul transport. După război am aflat de ce a fost nevoie de acești medici. Noi eram foarte fericiți. Acolo era o mizerie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
veneau aliații din vest. Dar foarte interesant e că, de fapt, n-au venit. Noi eram disperați, că aflasem de la francezi că sunt la 35 km de noi. Ne-au Încărcat În niște vagoane și ne-au dus lângă Stuttgart. Zvonul era adevărat, dar nu s-a materializat. Asta s-a petrecut undeva la sfârșitul lui septembrie - Începutul lui octombrie. Dar nu s-a materializat, că a venit bătălia din Ardeni, cu care i-au dat Înapoi. Au ținut o vreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trebui să genereze sau să creeze propriile noastre sunete tămăduitoare și de alinare în perioadele când suntem singuri. Licorna, expresie a dogmei și liberei gândiri Omnes ante Mosem per Unicornem prophetaverunt 470. Licornul aude prin vuietul timpului/glasul nimicului/prin zvonul eonului/ bocetul omului. Toate acestea se vor întâmpla când profeția lui Blaga se va împlini și omul va deveni un eon dogmatic cu puterea de a accepta dogma divinului într-un spațiu și timp al unui cugetător la care libera
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
facilitată cunoașterea binelui pentru a-i îndepărta realitatea răului. Pe creste, unde codrii îți par o cetățuie, amurgu-arunc-o ultimă rază din afund; Și al reginei umbrelor car de aburi suie Și înălbește marginea zărilor rotund. Ăstimp, din turnul gotic un zvon luându-și zborul Religios în aer se răspândește lin, Și clopotul de sat, când smerit stă călătorul, Revarsă-n larma zilei ca un concert divin 1337. Întunericul nu-i decât absența luminii și nu o existență reală în sine. Iată
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Zilele acestea a fost mare zarvă cu știrea despre moartea profesorului Vasile Ciurea. S-au dus cunoscuți, într-un adevărat pelerinaj, pe str. Ștefan cel Mare, la locuința sa, cu flori. Din fericire, totul s-a dovedit a fi un zvon! Sperăm să-l vedeți la centenarul Liceului, în noiembrie crt. Murise într-adevăr cineva, și anume dl. Alexandru Miron, de pe str. Boian, căsătorit cu o nepoată a scriitorului Dragoslav. Avea 60 de ani și cred că a fost un atac
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vechimea neamului moldovenesc (manuscris). 8 ? (manuscris). Unionistul Toader Grumăzescu a făcut școala lui Nanu, Broșteni, Neamț, unde a învățat și Ion Creangă. Născut (în) 1828, decedat 1893, ian. 12 (65 ani). A decedat „în deal la Lovinescu” venind de la Fălticeni. Zvonul public, otrăvit de evrei, din Fălticeni, pentru prozelitismul ce-l făcea, mărita fetele evreilor - cu băieți gospodari din Rădășeni, le boteza, bune gospodine, torceau, țeseau, la câmp etc. Primar, ani de-a rândul. Prieten cu Alexandru I. Cuza și Mihail
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Românie prezentată ca stat multinațional, se situau pe o poziție antinațională, au pus și problema Basarabiei. În momentul în care sa pus această problemă, pe vremea lui Hrusciov, U.S. a amenințat cu dezmembrarea României, folosind în acest sens Budapesta, lansând zvonuri cum că frontiera româno-ungară ar putea fi revizuită. Distanțarea de Moscova, prin Declarația din aprilie 1964, a fost susținută de China care, prin Mao Tse Dung, declara la 10 iunie 1964 în fața a 32 de jurnaliști japonezi: „Teritoriul ocupat de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
15 februarie 2007 Batista pe țambal Motto: „Oameni politici, bunii noștri frați, Noi v-am cedat și ranguri și proporții.” (Adrian Păunescu, Manifest pentru sănătatea pământului) Se spune, nu știu cu câtă îndreptățire, însă nimic nu-i mai adevărat ca zvonul, că UE are un scenariu pentru teritoriul României noastre: va face aici o țară țigănească, trecând-o, mai întâi, prin forma de placă turnantă pentru toți țiganii din Europa. De altfel, Mădălin Voicu, mai român decât foarte mulți români, ne-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
locali și centrali își vor da pe seamă de gravitatea situației, impunând niște măsuri conforme cu realitatea din țară, în acord, dacă nu în armonie, cu cea europeană. Când Adrian Severin, pe care-l cred destul de lucid ca să nu lanseze zvonuri chiar pe postul național de radio, atrăgea atenția că la nivel european sunt cercuri, extremiste desigur, care au lansat ideea de a face din România o țară (zonă a U.E.) unde să fie concentrați toți țiganii, am crezut că acest
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]