5,341 matches
-
Institutul Român pentru Relații Culturale cu Străinătatea (1964-1967), redactor la Radiodifuziune, șef al redacției literare a Televiziunii (1967-1970), redactor la „Revue roumaine”. A colaborat la „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”,„Viața românească”, precum și la câteva publicații din străinătate, unde și-a pus în evidență disponibilitățile atât pentru critica și istoria literară, estetică și sociologică, cât și pentru poetică, stilistică sau literatură comparată. Debutul editorial din 1969, Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), nu lăsa să se întrevadă nimic din preocupările ulterioare
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
de un tânăr rebel, narcisiac și neaderent nici unei discipline sau angajări. Rubrica-dicționar „o idee”, vedetă favorită a revistei, combate, potrivit șapoului introductiv, „confuzia” și „echivocurile” terminologice care nasc pretinse dezbateri de idei, în fond, sterile „certuri de cuvinte”. Râvnind să pună în evidență „valoarea de circulație” a termenilor și astfel să contribuie la „fixarea fizionomiei spirituale a epocei”, rubrica se recomandă și ca o continuare, „într-o formă mai succintă”, a activității simpozioanelor Asociației Criterion. Dintre cele cinci „idei” pe larg explicitate în
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
lentilă uriașă cel mai mic amănunt, ascultând cu atenție de medic cum bate inima celor ce hălăduiesc în această țară; întrezărind cele mai pale raze de lumină ce se ascundeau în ceața vremurilor - într-o elaborare de ansamblu - ne-ați pus în evidență câteva fațete din diamantul originalității geniului nostru. Cu o muncă fără preget ați pregătit un aparat științific - și ați agonisit un material documentar - ce va servi ca pildă de lucru și imbold de îmbărbătare pentru miile Dvs. de elevi știuți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
criminalității în SUA (numărul crimelor violente la o mie de persoane) și frica de a umbla singur noaptea (procentul celor care au declarat că le este frică să umble singuri noaptea, conform sondajelor de opinie NORC/Gallup), Mark Warr a pus în evidență o relativă stabilitate a nivelurilor ratei criminalității și fricii de a deveni victimă a criminalității. „Similaritatea evidentă dintre cele două serii de date nu indică în mod necesar o relație cauzală între rata criminalității obiective și frică, însă ea arată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
între 30 și 100% din totalul crimelor (Doob și Roberts, 1983; Gregg și Posner, 1990); - în Australia, compararea statisticilor oficiale ale criminalității cu estimarea de către cetățeni a ratei actelor infracționale (furturi, crime cu violență, acte de vandalism, prostituție, fraudă) a pus în evidență supraevaluarea criminalității (O’Connor, 1978); - mulți canadieni credeau în mod eronat că rata omuciderilor a crescut după abolirea pedepsei capitale (Doob și Roberts, 1983); - aproximativ 80% dintre persoanele inervievate în Australia au declarat într-un sondaj de opinie că rata
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Opinia publică despre cauzele delincvenței Așa cum se știe, criminalitatea are o cauzalitate multidimensională. Publicul tinde să explice infracționalitatea luând în considerare o multitudine de factori, dar accentuează importanța celor economici și de mediul înconjurător (Roberts, 1992, 129). Astfel, s-au pus în evidență două modele explicative, unul vizând criminalitatea în general și altul referitor la cazurile individuale (Doleschal, 1970). Timothy Flanagan (1987) a remarcat în datele sondajelor de opinie din SUA o schimbare în atribuirea de către respondenți a cauzelor criminalității. După 1950, americanii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
gravității faptelor penale stabilită legal (corespunzător pedepselor prevăzute de lege) și ierarhizarea făcută în sondajele de opinie. Într-o cercetare pe 60.000 de persoane din SUA, cerându-se să se evalueze peste 200 de acte de delincvență, s-a pus în evidență că americanii consideră crimele cu violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de 5% până 25% (Sacco, 1995, 142). Ponderea acestui tip de știri variază în funcție de data și locul efectuării cercetărilor, de tipurile de media avute în vedere și, într-o anumită măsură, de metodologia adoptată de cercetători. Primele studii care au pus în evidență suprareprezentarea în mass-media a știrilor despre criminalitate datează de la jumătatea secolului trecut. În 1952, pe baza cercetărilor concrete efectuate, F. James Davis a formulat concluzia că în mass-media criminalitatea este suprareprezentată și că anumite tipuri de infracțiuni captează atenția jurnaliștilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al locuitorilor. De aici, importanța pe care au luat-o rezultatele în Capitală, acolo unde primarul Traian Băsescu a fost candidatul opoziției la alegerile prezidențiale. Care era situația până în 2004? La nivel local, hărțile electorale din 1992, 1996 și 2000 pun în evidență o structurare slabă a peisajului politic românesc. Bipolarizarea dintre democrați și neocomuniști nu este atât de evidentă pentru că ea a fost foarte complexă începând din 1993, după scindarea Frontului Salvării Naționale (FSN) al președintelui I. Iliescu în două partide, dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu subiecții de cercetare. Astfel, atașarea unor grile de analiză a comportamentului nonverbal chestionarelor, ghidurilor de interviu sau ghidurilor de observație ar permite o mai bună interpretare a ceea ce declară subiecții pe cale verbală. De altfel, una dintre funcțiile comunicării nonverbale pusă în evidență de cercetatori este aceea de „completare” a mesajelor verbale (Paul Ekman, 1965). Alți autori, ca Judee K. Burgoon, David B. Buller și W. Gill Woodall (1996/1998), susțin faptul că nu trebuie să acordăm comunicării nonverbale o poziție secundară în raport cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
constituind un sistem de atitudini având rolul să asigure coeziunea, echilibrul și, în ultimă instanță, însăși existența grupului.” Analiza repertoriului, supus unei lecturi moderne, ocupă un spațiu considerabil, iar în ce privește tipologia speciei studiate, C. adaugă tipuri pe care le-a pus în evidență cercetarea sa pe teren. SCRIERI: Balada în folclorul Moldovei de Nord, București, 1984. Culegeri: Folclor din Moldova de Sus, în Folclor din Moldova, II, București, 1969, 445-781; Folclor din județul Botoșani, Botoșani, 1969. Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
con de umbră”, C. caută explicațiile acestei situații: una ar fi aceea că după 1913 învățatul a părăsit cercetările în domeniu, devenind adeptul școlii idealiste. Subliniind faptul că cercetările lui D. Caracostea au prefigurat domeniul stilisticii și al poeticii, C. pune în evidență concepția originală a acestuia, întemeiată pe „studiul fenomenelor limbajului, al literaturii populare și al celei culte, cu instrumentele performante ale lingvisticii”. Asociindu-se altor opinii, el susține că studiile literare ale lui D. Caracostea (analize fonetice, sintactice și lexicale) atestă
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
desfășoară un amplu tablou al Rășinarilor. Dar aceleiași viziuni romanești, cel puțin în parte, i se datorează și jocul de lumini și umbre, de contraste, care proiectează în scenă personaje cu trăsături negative caricate, tocmai spre a fi mai bine puse în evidență. O contribuție și-o aduc maliția și ironia călinesciană. C. este prin excelență un spirit asociativ, circulând cu degajare în mai multe literaturi, și, în primul rând, în cea română. Astfel, Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir e „un adevărat
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
toate elementele ce pot influența situația pe care o analizăm; mai târziu, aceste aspecte pot pune sub semnul întrebării o soluție ce părea potrivită. Iată de ce explorarea tuturor alternativelor ne poate oferi o imunizare la impactul pericolelor respective. Metoda imunizării pune în evidență în special aspectele în care situația analizată este vulnerabilă. Se pornește de la un ciclu de întrebări de tipul: 1. Ce este posibil să meargă greșit în această situație? 2. Care sunt dificultățile care pot apărea? 3. Care este cel mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un obstacol real în calea fericirii individuale și familiale. În ceea ce privește legătura dintre experiența proprie și filozofia de viață, am identificat două astfel de relații: teoriile compensatoare minimizează relevanța factorilor adverși (precum în cazul sărăciei sau a bolii), iar teoriile moralizatoare pun în evidență importanța acestora (precum în cazul prietenilor sau a credinței în Dumnezeu). Experiența sărăciei nu influențează însă filozofia personală de viață referitoare la căsnicie, în ciuda efectului său asupra calității relației. Bibliografie Andrei, Petre. (1921). Problema fericirii. Fundamentul său etic-sociologic. Iași: Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tuturor tipurilor de handicap în mediul rural sunt mai ridicate, cea mai frapantă diferență apărând la incapacitatea locomotorie: 50,4‰ în rural, față de 25,8‰ în urban. Distribuția teritorială a cazurilor de incapacitate fizică de lungă durată în mediul rural pune în evidență diferențe mari între cele opt regiuni de dezvoltare și între județele țări: județele rurale cu numărul cel mai ridicat de persoane aflate în incapacitate fizică se află în sudul și nord-vestul țării, iar zonele cu numărul cel mai mic de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dezvoltare, este evidențiată în numeroase alte țări europene și neeuropene (Scambler, 2002). Inegalitățile sociale în fața bolii și a morții sunt mai mult decât o certitudine. În acest sens, cercetările de mare întindere din Franța (Ravand, Mormiche, 2003) și Canada au pus în evidență corelația directă dintre speranța de viață și mediul social, înțelegând prin mediu social nu doar cel rezidențial, ci și cel ocupațional. S-a demonstrat, de pildă, că pe măsură ce o categorie se situează mai jos în ierarhia socială, speranța de viață
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
146) apreciază că acest tip de migrație face posibile schimbări în compoziția sociodemografică a populației sub aspectul caracteristicilor de vârstă, sex, nivel de instrucție, categorie socială. În ceea ce privește migrația din urban spre rural, într-un articol din anul 1997, V. Ghețău pune în evidență două efecte pozitive ale fenomenului, și anume: ruralul se îmbogățește intelectual prin migrarea din urban a unei populații cu un nivel de instrucție superior; are loc și o îmbunătățire a structurii pe vârste a populației rurale prin aportul de populație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
categorie. Și, alături de ele, și Monocheroleopardalul. Să revenim la întrebarea anterioară: cum rezolvă Cantemir acest "conflict de interese"? Ioana Em. Petrescu sesizează faptul că Inorogul "prefațează" povestea Monocheroleopardalului "printr-o dezbatere a raportului dintre determinare și libertate, dezbatere menită să pună în evidență pornind de la teza canonică a liberului arbitru deplina libertate de voință și de acțiune a ființei umane."6 Abil (ca un demn purtător de cuvânt al autorului însuși), Inorogul cu această perorație își și începe pledoaria, iar discursul său are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acest model la pacienții cu diabet zaharat tip 2 și să explice astfel rezistența psihologică la insulină. Un studiu calitativ (44) realizat pe pacienți cu epilepsie arată că aceștia își adaptează medicația la propriul stil de viață. De asemenea, studiul pune în evidență convingerea unora dintre pacienți că medicația le amintește în permanență faptul că sunt bolnavi, iar faptul că reduc medicația le dă senzația că boala se amelioreză. Aceste date ar putea fi extrapolate la pacienții cu diabet zaharat tip 2 care
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
cu secreție externă, producând sucul pancreatic (funcția digestivă); 2.Cea de glandă cu secreție internă, contribuind la a face asimilabili hidrații de carbon, - și probabil, de asemenea, grăsimile și proteinele (funcția asimilatorie).” Și mai departe (pagina 294): „Această funcție este pusă în evidență prin tulburările care apar ca urmare a suprimării (patologice sau experimentale) a pancreasului și care induce un sindrom special numit diabet”. Trebuie să menționăm că viziunea fiziopatologică a diabetului ca o suprimare a funcției anabolice a insulinei, care explică degringolada
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
realizează sinteza chimică a insulinei 1967 - D. F. Steiner și P. Oyer descoperă proinsulina, precursorul insulinei sintetizat în celula β 1967 - Introducerea în practică a insulinelor „monocomponent”, precum și a insulinelor „monospecie” (fie porcine, fie bovine) 1971 - Freychet, Roth și Cuatrecasas pun în evidență receptorii insulinei 1976 - Rubenstein propune utilizarea terapeutică a peptidului C 1977 - Ullrich, Rutter, Goodman și col. clonează gena insulinei 1978 - Sunt introduse pe piață insulinele înalt purificate („insulinele monocomponent”) 1979 - Sunt realizate primele pompe pentru administrarea insulinei (Tamborlane); după o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
tulburările imune din diabetul zaharat de tip 1) descrie relația dintre grupele majore de histocompatibilitate (HLA) și această formă de boală, contribuind major la fundamentarea teoriei imunogenetice a bolii. În același an, italianul Gian Franco Bottazzo și Deborah Doniach (Marea Britanie) pun în evidență anticorpii antiinsulari (ICA - Islet Cell Antibodies). „Insulita” (inflamație a insulelor de tip neinfecțios) fusese descrisă în 1953 de P. M. Le Compte (Arch. Pathol. 66: 450-455) și apoi susținută de W. Gepts în 1965 (Diabetes 14: 619-633). Nerup, Bottazzo, Kempler Tot
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
diastolă, contractilitatea și performanța VS, aria orificiului mitral (metode: 2D planimetric sau „pressure half time”) precum și gradientul transmitral (calculat Doppler). Sunt, de asemenea, evaluate presiunea pulmonară și leziunile valvulare asociate (mai ales insuficiență aortică, insuficiență tricuspidă). Ecografia transesofagiană (TEE) poate pune în evidență trombi AS și detaliază caracteristici morfologice ale valvei mitrale utile în deciziile terapeutice. Ecografia de efort aduce informații despre evoluția gradientului mitral și a presiunii pulmonare [2]. Leziunile anatomice ale aparatului valvular mitral au fost gradate în vederea indicațiilor terapeutice - în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
ecocardiografiei și explorării hemodinamice prin catetersim cardiac. ECG: semne de HVS și de mărire a AS. Radiografia toracică: Cardiomegalie importantă cu ICT >0,55 prin hipertrofia și dilatarea VS și AS; congestie vasculară pulmonară în faza de insuficiență cardiacă. Ecocardiografia pune în evidență ruptura de mușchi pilier, ruptura de valvulă mitrală, ruptura de cordaje cu mobilitate anormală a valvulei rupte („flail leaflet”), mărirea dimensiunilor AS și VS, mai ales în prezența unei funcții VS normale [4]; VS hiperdinamic [6]. TTE oferă definiții exacte
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]