42,681 matches
-
Milea” sau „Ce faci moșule-n grădină?” (culeasă la 25 iulie 1963 de la lăutarul M. Pobirci pe bandă magnetică, cota 2648). La începutul secolului al XX-lea, la Novaci cânta orchestra vioristului Constantin Gâlcă (n. 1886 - d. 1945), care a cântat și pentru regele Carol al II-lea. Cu Constantin Gâlcă a cântat la începutul activității sale și Maria Lătărețu. Din orchestră au mai făcut parte: Nuța Gâlcă (chitară și voce), Ion Julea (vioară), Elena Julea (chitară și voce), care a
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
de la lăutarul M. Pobirci pe bandă magnetică, cota 2648). La începutul secolului al XX-lea, la Novaci cânta orchestra vioristului Constantin Gâlcă (n. 1886 - d. 1945), care a cântat și pentru regele Carol al II-lea. Cu Constantin Gâlcă a cântat la începutul activității sale și Maria Lătărețu. Din orchestră au mai făcut parte: Nuța Gâlcă (chitară și voce), Ion Julea (vioară), Elena Julea (chitară și voce), care a îndrumat-o pe Maria Lătărețu, și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Tot
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
1882 - d. 1963), care a mai avut în componență pe Nuța Cirică (chitară și voce), Mia (voce) și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Renumită a fost orchestra lui Gheorghe Puradici zis Culici (n. 1890 - d. 1946), viorist virtuoz. El a cântat împreună cu copiii săi: Dițu și Oane (vioriști) și Vica (chitară și voce). Cu orchestra Culici a cântat și Maria Lătărețu, sprijinită și îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d.
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Renumită a fost orchestra lui Gheorghe Puradici zis Culici (n. 1890 - d. 1946), viorist virtuoz. El a cântat împreună cu copiii săi: Dițu și Oane (vioriști) și Vica (chitară și voce). Cu orchestra Culici a cântat și Maria Lătărețu, sprijinită și îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
săi: Dițu și Oane (vioriști) și Vica (chitară și voce). Cu orchestra Culici a cântat și Maria Lătărețu, sprijinită și îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa au cântat frecvent: Elena Puradici (chitară și voce), Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Maria Lătărețu, sprijinită și îndrumată de către lăutăreasa Vica Puradici. Unul din fiii lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa au cântat frecvent: Elena Puradici (chitară și voce), Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci ) și Constantin Ciobanu (țambal). În zona Novaci, la Polovragi și Baia de Fier a activat în special formația vioristului Vasile Pobirci zis Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet). Un oraș plin de muzicanți a fost și Cărbuneștiul. La începutul secolului al XX
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
solistă vocală) și basistul. Între primele formații de lăutari din localitate au fost: banda lui Coadă și Polina Tîrleanu, născuți înainte de 1900 și banda lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd, de unde și porecla Surdu. El cânta cu soția sa, Marița Bălășoiu, care era solistă vocală și chitaristă. Când cânta la nunți, Ion Bălășoiu-Surdu îi coopta în formație și pe vioristul Pusu Roncea (n. 1901 - d. 1942) și basistul Ion Chirițoiu (n. 1903 - d. 1951). Vestită în
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
banda lui Coadă și Polina Tîrleanu, născuți înainte de 1900 și banda lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd, de unde și porecla Surdu. El cânta cu soția sa, Marița Bălășoiu, care era solistă vocală și chitaristă. Când cânta la nunți, Ion Bălășoiu-Surdu îi coopta în formație și pe vioristul Pusu Roncea (n. 1901 - d. 1942) și basistul Ion Chirițoiu (n. 1903 - d. 1951). Vestită în Târgu Cărbunești și cunoscută prin mediatizarea Radio și TV făcută șefului ei, a
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Chirițoiu (n. 1903 - d. 1951). Vestită în Târgu Cărbunești și cunoscută prin mediatizarea Radio și TV făcută șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982), viorist virtuoz, fiul lăutăresei Eleonora Dindiri. A știut să cânte și la firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982), viorist virtuoz, fiul lăutăresei Eleonora Dindiri. A știut să cânte și la firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916 - d. 1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916 - d. 1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei doi soți au cântat cu basistul Nelu Petrescu (n. 1912 - d. 1982). În perioada anilor 1938-1942 soții Bârsan au cântat în București la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord. După revenirea de la București forțată de apropierea frontului, cu cei doi a cântat basistul Aurică
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei doi soți au cântat cu basistul Nelu Petrescu (n. 1912 - d. 1982). În perioada anilor 1938-1942 soții Bârsan au cântat în București la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord. După revenirea de la București forțată de apropierea frontului, cu cei doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
soți au cântat cu basistul Nelu Petrescu (n. 1912 - d. 1982). În perioada anilor 1938-1942 soții Bârsan au cântat în București la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord. După revenirea de la București forțată de apropierea frontului, cu cei doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica sa, Elena zisă Uța (acordeon și voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
de muzicanți, părinții săi fiind lăutarii Dumitru (n. 1906 - d. 1996) și Maria (n. 1911 - d. 1980). Fiul cel mai mare al lui Dumitru, Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013), a avut și el propria sa bandă de lăutari. A cântat cu soția sa, solista și acordeonista Ioana, zisă Nela (n. 1937 - d. 2000), cu Nelu Ciocan (naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai bun muzicant din familia Pițigoi a fost Constantin Pițigoi zis Alită (n. 1933 - d. 2012) a cântat de la 11 ani învățând de la tatăl său, Dumitru Pițigoi. Inițial a cântat cu părinții, dar după ce a împlinit 28 de ani și-a făcut propria formație, în care au mai evoluat: soția sa, Ioana (chitară), Grigore (Gore) Lătărețu (acordeon), Dinicu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai bun muzicant din familia Pițigoi a fost Constantin Pițigoi zis Alită (n. 1933 - d. 2012) a cântat de la 11 ani învățând de la tatăl său, Dumitru Pițigoi. Inițial a cântat cu părinții, dar după ce a împlinit 28 de ani și-a făcut propria formație, în care au mai evoluat: soția sa, Ioana (chitară), Grigore (Gore) Lătărețu (acordeon), Dinicu (Dinel) Cazacu (basist, născut în 1955) și Dumitru (Mitică) Cazacu (braci). Cu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
împlinit 28 de ani și-a făcut propria formație, în care au mai evoluat: soția sa, Ioana (chitară), Grigore (Gore) Lătărețu (acordeon), Dinicu (Dinel) Cazacu (basist, născut în 1955) și Dumitru (Mitică) Cazacu (braci). Cu banda lui Alită Pițigoi au cântat și socrii săi,Titu și Ioana Gugin din Ștefănești. Alită și lăutarii săi au fost tocmiți la nunți, botezuri, petreceri din Gorj și din Dolj. Din respect pentru auditoriu el cânta îmbrăcat în costum național. După 2000 și-a format
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Mitică) Cazacu (braci). Cu banda lui Alită Pițigoi au cântat și socrii săi,Titu și Ioana Gugin din Ștefănești. Alită și lăutarii săi au fost tocmiți la nunți, botezuri, petreceri din Gorj și din Dolj. Din respect pentru auditoriu el cânta îmbrăcat în costum național. După 2000 și-a format o nouă bandă, formată din frații săi, Bebe Pițigoi (vioară și voce) și Gogă Pițigoi (braci), și Dumitru Pițigoi Jr. (bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932 - d. 1991) viorist și solist vocal
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]