41,330 matches
-
toate proiectele și mesajele ei care motivează milioane de femei din România, Virgil Ianțu - un model de tată implicat ce a ales să lucreze și direct cu cei mici pentru dezvoltarea lor personală, Oana Moraru - specialistă în educație care trezește conștiințe și militează pentru îmbunătățirea educației în școlile românești. *** MARELE PREMIU la această categorie a fost primit de Magician Marian Râlea, actorul care a inspirat mii de copii și părinți peste 20 de ani, oferind adevărate lecții de curaj și creativitate
Spectacole colorate și inteligente pentru copii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105804_a_107096]
-
Dimensiunile vieții umane se află sub patronajul iubirii. Doi tineri se îndrăgostesc. Un bărbat se căsătorește cu femeia pe care o iubește și pe care o acceptă. Un cuplu aparent fericit caută să se destrame. O dispariție. O crimă. O conștiință încărcată. Lirismul durerii se exprimă prin dimensiunea sacră a iubirii, punctată de erori și de orori. Dincolo de urât și de frumos, de bine și de rău, de sine și de alții, se află iubirea. Superb profilată în spectacol, ea este
Experimente teatrale, premiere și conferințe la Naționalul sibian by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105784_a_107076]
-
ca Dumnezeu să fie un drept al omului, este omul dreptul lui Dumnezeu. În vreme ce noi distrugem lumea prin nerăbdare, răbdarea divină îi îngăduie să continue, pentru a-și găsi mântuirea. Dar omul nu poate să pășească peste pragul răbdării, în conștiința și speranța, decât prin dialogul cu Hristos, alături de semeni. Tocmai pentru că răbdarea rămâne o mare șansă, paginile de față invită la descoperirea multor lucruri necesare care, la prima vedere, par să fi dispărut de mult de pe firmamentul binelui în această
Cărți de pus sub brad by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105906_a_107198]
-
mult din arta lui Nicolae Grigorescu, care se afla în apogeul activității, decât din modelele oferite de profesorii săi: Aman, Tăttărescu sau Stăncescu. Firea lui Luchian se asemăna temperamentului lui Grigorescu, învățăturile adevăratului său maestru croindu-și calea firesc în conștiința sa. De la el a învățat să-și bazeze observația direct pe aspectele realității, să cunoască natura în dimensiunile ei fundamentale și să caute să se confunde cu ea, pentru a o putea evoca cu sinceritate. Dar Luchian este interest în
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
e aici un personaj dotat cu o inteligență incisiva și multă pasiune, preocupat de teme legate de identitate, compasiune, dreptate și răzbunare. În această nouă, provocatoare interpretare, Shylock apare deopotrivă ca personaj de sine stătător, dar și ca proiecție a conștiinței lui Strulovitch, un abil negustor de artă. Dialogurile spumoase, de un umor amar dintre cei doi reprezintă motorul ascuns al românului, mai ales in secvențele în care dezbat probleme fierbinți ale contemporaneității: ce înseamnă să fii evreu sau să fii
Lansări de carte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105936_a_107228]
-
personal și cea a femeii care descoperă secretele înecate în trecut. Naivitatea comică a primei voci învinge melancolia celei de-a doua. Casa de pe strada Maiakovski (fostă și viitoare Sfântul Ioan) din Brașov devine un surprinzător personaj cu memorie și conștiință. “Poate că inocența e vârsta la care ar fi trebuit să rămânem pentru a da un dram de decență speciei umane. Cartea aceasta, frumoasă ca un basm adevărat, este povestea unei lumi de copii în care «căderea» n-a avut
Prin lumea minunată a cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105947_a_107239]
-
cele luminate și mai dulci decât mierea și fagurele, pe buzele tale le-ai purtat și prin a lor dulceață și lumină multe suflete ai îndulcit și ai luminat; auzi-ne și pe noi, nevrednicii, cei întristați și apăsați de conștiința mulțimii păcatelor noastre, care, prin a noastră nesimțire și lenevire, sporesc și se întăresc, și ca o rugină veche, prin obișnuință, cheltuiesc și strică în toată vremea tăria și frumusețea sufletelor noastre. Și de aceea, te rugăm pe tine, porumbița
Sfânta Irina, mesagerul păcii. Povestea muceniței și rugăciunea care trebuie rostită by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105994_a_107286]
-
chinuitoare". (Opere 2, 228). David Pop face parte din categoria celor cărora le e frică să gîndească și să-și asume o opțiune. Ceea ce nu se poate spune despre Apostol Bologa, care este victima propriilor dileme și căutări, fiind o conștiință mereu trează. David Pop nu are ezitări și îndoieli, el e un "somnambul" gata să se prăbușească într-o prăpastie la primul acces de luciditate și trezie. După acceptarea frontului și a datoriei ca o consecință a jurămîntului militar, o
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
din ochii lui Candale, pe cînd sufletul lui nu e în stare decît să se revolte, să sufere și să geamă". (ibidem, 247) Se observă incapacitatea lui David Pop de a-și asuma o dilemă ca pe propria problemă de conștiință. El îl invidiază pe Oprișor, pentru că "știe ce are să facă", pe cînd David "nu știe ce are de făcut". În secvența a douăsprezecea, penultima, rezolvările sînt paradoxale: Emil Oprișor, cel care nu înțelegea să dezerteze, este luat prizonier și e
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
și din nou refuză orice gînd: "Ce să-și mai chinuiască creierii cu gînduri cînd soarta e atît de vicleană? Îi părea rău că s-a frămîntat degeaba atîtea nopți și zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David Pop, aflat pe front față în față cu românii. Somnul îl biruie înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera românii care se
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate morții. Una din temele majore ale nuvelei ar putea fi insensibilitatea unei victime la teroarea istoriei. Scriitorul subliniază de repetate ori ideea de "viață tihnită" pe care o ducea David Pop în Năsăud și
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Pop se refugiază mai întîi în ideea de datorie, deși n-ar ști să spună ce înseamnă și nu-l interesează ce consecințe are ea asupra lui. Marea neliniște nu vine nici la întîlnirea cu moartea. David Pop are o conștiință adormită, anemiată. Unica lui preocupare e satisfacția de a nu gîndi. David Pop este liniștit, cu foarte mici intermitențe, de la un capăt la altul al mediocrei lui existențe, pe cînd Apostol Bologa dobîndește această liniște numai la sfîrșitul vieții lui
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
mediocră și niciodată invocată patetic, chiar dacă în final moare cu o scrisoare în mîini. Dragostea pămîntească topită în iubirea divină, atît de importantă pentru viziunea metafizică a lui Apostol Bologa asupra existenței, nu are nici pe departe acest rol în conștiința mediocră a lui David Pop. Cei doi - David Pop și Apostol Bologa - au trasee existențiale, psihologice și intelectuale complet diferite, pentru că pornesc de la premise diferite. Cea mai importantă diferență între David Pop și Apostol Bologa constă în disponibilitatea psihologică și
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
constă în disponibilitatea psihologică și capacitatea intelectuală de a-și analiza și evalua propria situație, modul de a fi în lume. Incapabil să termine studiile de drept, David Pop va rămîne un om obișnuit, fără ambiții intelectuale, ca ratat fără conștiința ratării. Apostol Bologa e versat în filosofie și are nu numai deschidere spre dezbaterea intelectuală a condiției lui naționale și morale, dar și o aplecare bolnăvicioasă spre frămîntările spirituale, vecine cu metafizicul. Pe scurt, David Pop e o fire nedilematică
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
intelectuală a condiției lui naționale și morale, dar și o aplecare bolnăvicioasă spre frămîntările spirituale, vecine cu metafizicul. Pe scurt, David Pop e o fire nedilematică, Apostol Bologa e o fire prin excelență dilematică. Primul pare că aproape nu are conștiință, se ferește să gîndească, cel de-al doilea străbate adevărate vămi interioare, rătăcindu-se într-un labirint problematic. David Pop reduce toate situațiile exterioare la necesitatea exercitării datoriei; el nu are nici un răspuns propriu la provocările istoriei. Înlătură orice fel
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
rătăcindu-se într-un labirint problematic. David Pop reduce toate situațiile exterioare la necesitatea exercitării datoriei; el nu are nici un răspuns propriu la provocările istoriei. Înlătură orice fel de gînd, pînă la aplatizarea totală a minimei sale rațiuni; are o conștiință adormită și de aceea pare că nu are deloc. Autorul însuși îl numește la un moment dat somnambul. Întreaga evoluție dramatică a nuvelei ne arată cît de greu se trezește o astfel de conștiință refugiată protector în inerție și apatie
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
a minimei sale rațiuni; are o conștiință adormită și de aceea pare că nu are deloc. Autorul însuși îl numește la un moment dat somnambul. Întreaga evoluție dramatică a nuvelei ne arată cît de greu se trezește o astfel de conștiință refugiată protector în inerție și apatie. David Pop e un abulic ciudat, care are paralizată voința de a gîndi și mai puțin voința de acțiune, căci este un ostaș destoinic. David Pop este individul masificat, victimă a uniformizării generale exercitată
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
abulic ciudat, care are paralizată voința de a gîndi și mai puțin voința de acțiune, căci este un ostaș destoinic. David Pop este individul masificat, victimă a uniformizării generale exercitată de război, ceea ce înseamnă anulare a personalității și alienare fără conștiința alienării. El se trezește prea tîrziu pentru a-și da seama ce i se întîmplă și pentru a-și asuma o opțiune. În cazul lui David Pop, Liviu Rebreanu cercetează în primul rînd, în deplină consonanță cu spiritul prozei moderne
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
o ființă pascaliană, adică o trestie gînditoare, ci este numai o trestie inertă. E o victimă a istoriei, o victimă ce refuză sistematic atît să-și înfrunte destinul cît și să-și asume existența, adică eșecul, printr-un act de conștiință. Însăși condiția lui umană ne apare diminuată prin teama de problematizare și frica de opțiune, amîndouă avîndu-și originea în frica de a gîndi. Iată de ce cred că e greșit să spunem - pe baza unei lecturi politice exclusiviste - că Pădurea spînzuraților
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
normal; în Franța a fost mai bine primit decît în Germania. M.N.-P.: Problema a devenit foarte sensibilă și în Franța, pentru că valul acestei emigrații clandestine și al traficului uman a ajuns pînă aici și a pus multe probleme de conștiință publicului francez. De altfel cred că aceasta a fost și reacția publicului internațional: în seara cînd am asistat la spectacol erau în sală mulți participanți la colocviul din țările balcanice și pentru ei, cred că a fost un act salutar
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
francez. De altfel cred că aceasta a fost și reacția publicului internațional: în seara cînd am asistat la spectacol erau în sală mulți participanți la colocviul din țările balcanice și pentru ei, cred că a fost un act salutar de conștiință socială și politică. Mihai Fusu, vă mulțumesc.
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
cu totul de altă epocă. îl întreci pe Eliot pe teren propriu, ca să zicem așa. E Eliot un model pentru tine? Cine sau cine altcineva ar mai fi? în ce relație te afli cu epoca poetică anterioară, aceea a fluxului conștiinței? RF. Ca tânără poetă, Eliot a fost extrem de important pentru mine și n-am nici cea mai mică îndoială că ritmuri și alte influențe ale lui se pot detecta în ce am scris, mai ales în poemele de tinerețe. Alt
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
Astfel, premisa de la care am pornit ne conduce la o concluzie firească: presupunând că identitatea autentică este cea pe care subiectul o recunoaște ca fiind expresia eului său interior și având în vedere faptul că eroul lui Musil nu are conștiința acestui lucru, atunci ajungem la concluzia că eroul trăiește înstrăinat de modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
personale. Incompatibilitatea dintre individ și societate, dintre interioritate și exterioritate, este reliefată printr-un limbaj plastic care naturalizează această opoziție. Subiectivitatea este tradusă prin mobilitate, flexibilitate, moliciune, căldură și energie. Prin contrast, mediul urban apare pietrificat, înghețat, dur, anorganic, mort. Conștiința acestei opoziții constituie un fel de Grundstimmung a vieții și operei lui Musil. Idealul spre care se tinde este o subiectivitate care rămâne doar în ipostaza de răsuflare dătătoare de viață, ein Atemzug. Coșmarul, pe de altă parte, îl reprezintă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
pasajului, referirile la interior și exterior par a fi cele obișnuite. Aflat într-un apartament, Ulrich privește de la o fereastră lumea de afară. Mai departe, însă, dimensiunea interioară și cea exterioară sunt dislocate. Lumea invadează, la propriu, scena pe care conștiința lui Ulrich se desfășurase până atunci într-o singurătate deplină. Mulțimea pune stăpânire pe acea poziție din care subiectul își exercita supremația. Astfel, prin încercarea de a reda experiența lui Ulrich în termenii spațiali ai unei interiorități ce se manifestă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]