42,660 matches
-
din mrejele formalismului nu este câtuși de puțin neglijabilă. (Ă). Totuși, mulți poeți tineri nu Înțeleg cum trebuie să-și Însușească moștenirea clasicilor. Astfel, la centenarul lui Eminescu unii dintre poeții tineri au căutat elemente tematice și de expresie pentru poemele lor omagiale chiar În opera marelui poet. Din acest punct de vedere, concludent este poemul Sfărâmat-am rânduirea cea crudă - al lui Dan Deșliu: «Cu ura clocotindă În pumnii sângerați, sfărâmat-am orânduirea cea crudă și nedreaptă; visările cețoase s-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înțeleg cum trebuie să-și Însușească moștenirea clasicilor. Astfel, la centenarul lui Eminescu unii dintre poeții tineri au căutat elemente tematice și de expresie pentru poemele lor omagiale chiar În opera marelui poet. Din acest punct de vedere, concludent este poemul Sfărâmat-am rânduirea cea crudă - al lui Dan Deșliu: «Cu ura clocotindă În pumnii sângerați, sfărâmat-am orânduirea cea crudă și nedreaptă; visările cețoase s-au preschimbat În faptă și-n rodnică furtună nelămurită șoaptă ce spăimântase-n veacuri tiranii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dan Deșliu: «Cu ura clocotindă În pumnii sângerați, sfărâmat-am orânduirea cea crudă și nedreaptă; visările cețoase s-au preschimbat În faptă și-n rodnică furtună nelămurită șoaptă ce spăimântase-n veacuri tiranii Îmbuibați». (Dan Deșliu, În numele vieții, E.P.L.A., 1950). Poemul lui Dan Deșliu are aceeași structură a strofei ca și Împărat și proletar (cu excepția distribuirii rimelor) și cuprinde termeni familiari lui Eminescu, care nu au rămas Însă În limba literară: „fameni”, „noptoasă”, „clocotindă” etc. O replică la poezia eminesciană În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a strofei ca și Împărat și proletar (cu excepția distribuirii rimelor) și cuprinde termeni familiari lui Eminescu, care nu au rămas Însă În limba literară: „fameni”, „noptoasă”, „clocotindă” etc. O replică la poezia eminesciană În metru popular - Revedere; s-ar vrea poemul lui Ion Brad, intitulat Marele poet sărac: «Codrule, codruțule, Freamătă, drăguțule, Chiar de noaptea stă să cadă Și-s troiene de zăpadăCă aici la noi În țară Bate vânt de primăvarăă (Ă) Codrule cu râuri line, Noaptea trece, ziua vineă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țară Bate vânt de primăvarăă (Ă) Codrule cu râuri line, Noaptea trece, ziua vineă Noi din tineri cum pornim Tot mereu Întinerimă.» (Ion Brad, Marelui poet sărac, În Almanahul literar, Cluj, an. I, 1950, nr. 2-3). Pe aceeași linie merg poemele Când privescă - al lui Haralambie Grămescu și Balada lui Miron Prisăcaru - al lui Aurel Rău (publicate În Almanahul literar, I, 1950, nr. 2-3). Poeții amintiți mai sus au mers pe linia minimei rezistențe În materie de creație, exprimându-și prin
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
războiă poporul Însă - naiba să-l mai știe - nu vrea măcel! Ei! Dacă nu vrea el, ce-i facem, mister, ca să fie?» (Eugen Frunză, Sub steagul vieții, E.P.L.A., 1950). Jebeleanu a găsit - la rândul său - sugestii În cele două mari poeme ale lui Gribaciov, traduse recent În românește: Cântarea colhozului „Bolșevic” și Primăvara În colhozul „Pobeda”, pentru elaborarea poemului său În satul lui Sahia, prima creație a poeziei noastre noi care oglindește mai amplu viața unei gospodării agricole de stat. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
facem, mister, ca să fie?» (Eugen Frunză, Sub steagul vieții, E.P.L.A., 1950). Jebeleanu a găsit - la rândul său - sugestii În cele două mari poeme ale lui Gribaciov, traduse recent În românește: Cântarea colhozului „Bolșevic” și Primăvara În colhozul „Pobeda”, pentru elaborarea poemului său În satul lui Sahia, prima creație a poeziei noastre noi care oglindește mai amplu viața unei gospodării agricole de stat. (Ă). Există Însă Încă destule lucrări ale poeților noștri În care lipsește corespondența dintre conținut și mijloacele de expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încă destule lucrări ale poeților noștri În care lipsește corespondența dintre conținut și mijloacele de expresie, În care lipsește măiestria. (Ă). În culegerea de versuri Sufletul nostru, al Ninei Cassian cuvinte ca „roșu” revin de multe ori În cuprinsul aceluiași poem, fără să se impună dintr-o cerință specială a conținutului. Iată un catren În care ideea curgerii timpului și a Înnoirilor pe care ni le aduce capătă o expresie cvasi-ermetică: «Anii cei tineri Își leapădă Pagina zilei ce scăpată Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și a Înnoirilor pe care ni le aduce capătă o expresie cvasi-ermetică: «Anii cei tineri Își leapădă Pagina zilei ce scăpată Ca să-și Îmbrace, frumoșii, Rufele zeilor roșii». Tirania vorbelor Îi urmărește uneori pe Dan Deșliu, Baconsky, Frunză etc. În poemul Mesaj, Vintilă Ornaru vrea să-și exprime bucuria, nădejdile, visurile cu care intră În anii primului nostru cincinal. El nu știe Însă să-și concretizeze tema. Faptul că s-a referit la tractoarele ce se vor fabrica În anii ce
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
felul acesta procedează și unii poeți ai noștri care, fără să-și fi adunat În prealabil un material bogat de fapte din viață, se avântă să cânte lucruri pe care de abia le cunosc. Iată câteva pasaje dintr-un asemenea poem găunos, Crește, crește viața de Al. Negrea, publicat În lașul Nou nr. 5-6, 1950: «Merge-nainte /salt după salt/ Victoria crește, / Mai mult, mai Înalt/ Inima bate/Bătaie de clopot, / În muncă se călește/Nou om și clocotă/ Să știe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Își fac loc În inima unui tânăr muncitor. (Ă). Exemplele se pot Înmulți. S-a vorbit despre Tânăra savantă de Aurel Gurghianu (Almanahul literar, nr. 1-2, 1950), În care e descrisă o studentă de tip nou. Mai pot fi adăugate Poemul Înfrățirii tinerești, de Ion Brad, M-au trimis ortacii mei ori Satul meu și Stalin de Tiberiu Utan, precum și alte poezii din revista noastră, care Înfățișează În diverse moduri unele sau altele din trăsăturile caracteristice ale oamenilor noi din republica
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deci despre Creația poetică În cinstea partidului 7. (În Contemporanul, nr. 241 (20), 18 mai, 1951): „Sărbătorind cea de-a 30-a aniversare a partidului, poeții noștri au dat glas Încrederii, dragostei și admirației Întregului popor pentru avangarda sa. (Ă). Poemul amplu pe care poetul Mihai Beniuc l-a scris În cinstea tovarășului Gh.Gheorghiu-Dej evocă momentele mai semnificative din lupta clasei noastre muncitoare, Începând din anii când, la orizont, Începea să se vadă primejdia fascismului: Grivița, procesul ceferiștilor, Doftana, evadarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tinerele generații: «Izbească-i cât de sângeros Tortura și osândaEi simt deasupra fâlfâind Cu aripi largi izbânda!» O mărturie poetică a vitregiei vremurilor care au trecut și o amintire pururi vie de dragoste pentru Patrie, pentru Partid, se află și poemul Slavă eroilor Doftanei al Mariei Banuș: «Aduceți copii, aici, ca să știe Să știe ce-i ura și sfânta mânie (Ă)». Astfel, Eugen Jebeleanu ne arată răsunetul pe care-l are evocarea eroismului comuniștilor În sufletele tinerei generații ce crește În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de la Rusca o neuitată imagine a unui țăran muncitor crescut de partid, pe care l-au răpus mișelește dușmanii de clasă. Figura omului Înaintat al epocii noastre, al eroului muncii, a fost redată veridic de maestrul A. Toma În dinamicul poem intitulat Silvester Andrei salvează abatajul. O temă asemănătoare a dezvoltat Cicerone Theodorescu În Cum a semnat sondorul Popa. Procesul de dezvoltare a unor oameni de o structură deosebită, cu o nouă atitudine față de muncă și de colectivul În mijlocul căruia trăiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
asemănătoare a dezvoltat Cicerone Theodorescu În Cum a semnat sondorul Popa. Procesul de dezvoltare a unor oameni de o structură deosebită, cu o nouă atitudine față de muncă și de colectivul În mijlocul căruia trăiesc, a fost redat de Veronica Porumbacu În poemul de proporții Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii și de A.E. Baconsky În Balada despre Barta Iosif și ortacii săi. În sfârșit, Cicerone Theodorescu În Cântec de nevastă ori Veronica Porumbacu În Idilă au dat expresie unor alese sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cântec de nevastă ori Veronica Porumbacu În Idilă au dat expresie unor alese sentimente intime ale oamenilor. De pe o treaptă nouă a măiestriei s-au străduit unii dintre cei mai buni poeți ai noștri să redea figurile partidului nostru. În poemul intitulat Tovarășa, Veronica Porumbacu a surprins prin mijlocirea unui amănunt mișcător o trăsătură de bază a personalității tovarășei Ana Pauker (dragostea de oameni) iar Mihai Beniuc a celebrat figura iubită a conducătorului partidului nostru În ampla baladă, intitulată Cântec despre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
limite În această privință. Ele decurg din cunoașterea limitată a realității de către poeții noștri, din insuficienta lor apropiere de viața poporului. (Ă). Un poet a plecat mai deunăzi la Gospodăria agricolă colectivă din Luna de Jos, intenționând să scrie un poem despre un țăran muncitor, activist de partid, cunoscut În regiunea noastră. La Întoarcere era cam plouat. Și când a prezentat redacției un poem puțin realizat și a fost Întrebat căror pricini atribuie el acest eșec, a răspuns: «Omul nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poet a plecat mai deunăzi la Gospodăria agricolă colectivă din Luna de Jos, intenționând să scrie un poem despre un țăran muncitor, activist de partid, cunoscut În regiunea noastră. La Întoarcere era cam plouat. Și când a prezentat redacției un poem puțin realizat și a fost Întrebat căror pricini atribuie el acest eșec, a răspuns: «Omul nu avea nimic interesant, nimic nou. Cum puteam deci să scriu ceva mai bun decât lucrul pe care-l aveți În fațăă?». Cu o asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
6), În care imaginează un țăran la semănat. (Ă) Că măiestria artistică adevărată o câștigă poetul nu prin zadarnice experiențe de laborator, ci prin efortul de a cuprinde În versuri ceea ce are mai specific viața, o dovedește În multe privințe poemul liric Lidice al lui Eugen Jebeleanu. (Ă). Spiritul de partid determină, așadar, deplasarea preocupărilor poetului de la propriul său eu spre viața poporului. (Ă). Pe baza Întrecerii creatoare dintre poeți au fost create un număr de opere valoroase care reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru nuvelă a fost decernat studentului Silviu Podină, pentru lucrarea Satul de la marginea nopții. Autorul descrie munca unei organizații de partid pentru lămurirea țăranilor muncitori dintr-un sat din Ardeal. (Ă). Poetul muncitor Saioc Florea a primit premiul III pentru poemul intitulat Să nu te temi ostaș al păcii. (Ă). În balada 13 Decembrie 1918 distinsă cu premiul III, autorul, Dan Grigorescu, redă un moment eroic din timpul grevei tipografilor ce a avut loc În 1918. În fine, să vorbim și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care a salutat În versuri Înflăcărate Anii care vin (În Scânteia, nr. 1882 din 5 nov. 1950) chemarea partidului la realizarea planului de electrificare, alți poeți - printre care Eugen Frunză, Victor Tulbure, Polgar Istvan, Aurel Gurghianu, Dragoș Vicol - au scris poeme În care au căutat să arate importanța electrificării În general, sau să cânte numai un aspect al acesteia. (Ă). Tot despre formele electrificării satelor scrie Sanda Movilă poemul Lumini. (Ă). Un sfat pe care țăranii muncitori Îl țin despre electrificare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Eugen Frunză, Victor Tulbure, Polgar Istvan, Aurel Gurghianu, Dragoș Vicol - au scris poeme În care au căutat să arate importanța electrificării În general, sau să cânte numai un aspect al acesteia. (Ă). Tot despre formele electrificării satelor scrie Sanda Movilă poemul Lumini. (Ă). Un sfat pe care țăranii muncitori Îl țin despre electrificare În preajma bustului lui Lenin, Îl surprinde poetul Ion Bănuță În poezia Sfat: «Colectiviștii au privit În sus: Cum luminează a lui Ilici frunte, pe drumul nostru fără de apus
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au privit În sus: Cum luminează a lui Ilici frunte, pe drumul nostru fără de apus! ĂȘi bustul s-a-nălțat deodată, munte!» Recunoștința față de tov. Stalin, față de partidul clasei noastre muncitoare și tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej este exprimată de Toma Ionescu În finalul poemului său Aprindem lumini În sat. Poezia electrificării nu a pășit Însă, În mod hotărât, la zugrăvirea caracterizată de un elan mai robust Încă, a unor imagini desprinse din acțiunea Însăși a realizării planului. (Ă). Eugen Frunză după ce a scris Cal
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că el nu repetă șabloanele curente, șabloanele altora. Dar se repetă pe sine Însuși, reluând la infinit un șablon pe care l-a confecționat singur și care, din păcate, a fost apoi reprodus În serie și de alții. (Ă). Un poem al lui Baconsky Îl recunoști cu ușurință, chiar dacă e nesemnat; el poartă pecetea originalității sale. În ce constă timbrul specific al talentului tânărului poet clujean? (Ă). Dotat cu o sensibilitate fermecătoare, tânărul poet este deosebit de receptiv În fața noului ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai grav, primejdia cea mai mare o constituie un alt clișeu repetat la nesfârșit: prezența emfatică a poetului. Oricând și oriunde, poetul vorbește În primul rând și pe larg despre sine: „Eu”Ă „Eu”Ă „Eu”Ă Aproape nu există poem În care „eul” acesta umflat cu un sentiment de autoadmirare să nu-și trâmbițeze importanța. În La frasinii de la răscruce Își marchează În repetate rânduri prezența. (Ă). Tot astfel, În Poveste de dragoste la mutarea În locuință nouăă În Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]