43,292 matches
-
experimentală de la Poltava, care, după spusele lui Vavilov, a fost "impulsul pentru întregul lucru din biologie". La cercul de amatori ai științelor naturale din cadrul Institutului Agricol, Vavilov ținut conferințele intitulate "„Genealogia regnului vegetal”" și "„Darwinismul și morfologie experimentală”". Lucrarea de diplomă descrie influența negativă a limacșilor asupra culturilor agricole din guberina Moscovei. Nikolai Vavilov a fost căsătorit de două ori, în 1912 și 1926. Prima soție (1912 - 1926) - Ekaterina Saharova-Vavilov (1886 - 1964) i-a născut primul fiu numit Oleg în 1918
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
Graetz, Zacharia Frankel și David Rosin. În paralel, a învățat și la universitățile din Breslau și Leipzig, acordând o deosebită atenție studiului lingvisticii, studiilor biblice, limbilor orientale și romanice. În anul 1877, sub îndrumarea renumitului romanist Gustav Gröber a obținut diploma de doctor a Universității din Halle, cu o teză de lingvistică romanică - despre fonetica istorică a limbii române. În anul 1881 a fost învestit ca rabin din partea Seminarului teologic din Breslau. În anul 1878, la inițiativa profesorului Graetz, Gaster s-
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
Neuronal Substrates of Sleep and Epilepsy"", publicată în 2003, a fost prezentată în revista "Neuroscience" ca ""un remarcabil tur de forță al unui maestru al neurofiziologiei integrative"". a fost distins de Universitatea din Paris cu medalia ""Claude Bernard"" (1965), cu diploma de ""Distinguished Scientist"" din partea "Sleep Research Society" (1989), cu premiul științific al orașului Quebec (1991), cu diploma ""Pierre Gloor"" din partea "American Society for Clinical Neurophisiology" (1998) și cu medalia comemorativă ""Gheorghe Marinescu"" din partea Academiei Române (2003). Mircea Steriade a fost șef-editor
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
remarcabil tur de forță al unui maestru al neurofiziologiei integrative"". a fost distins de Universitatea din Paris cu medalia ""Claude Bernard"" (1965), cu diploma de ""Distinguished Scientist"" din partea "Sleep Research Society" (1989), cu premiul științific al orașului Quebec (1991), cu diploma ""Pierre Gloor"" din partea "American Society for Clinical Neurophisiology" (1998) și cu medalia comemorativă ""Gheorghe Marinescu"" din partea Academiei Române (2003). Mircea Steriade a fost șef-editor al revistei "Thalamus and Related Systems" și a făcut parte din consliile redacționale ale revistelor "Neuroscience", "Archives
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
(n. 25 decembrie 1836, București; d. 30 decembrie 1905, București) a fost un avocat și om politic român, din a doua jumătate a secolului XIX. A urmat studii de drept în țară și le-a finalizat la Paris, cu diploma de doctor in drept. După revenirea în țară, pe lângă practicarea avocaturii, a colaborat ca jurnalist la Românul și alte publicații liberale. În 1868 își începe cariera politică, înscriindu-se în Partidul Național Liberal. a fost unul din membrii marcanți ai
Eugeniu Stătescu () [Corola-website/Science/306198_a_307527]
-
de la "Facultatea de Drept". Prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost achitat, fiind eliberat la 28 mai 1957. După eliberare, a fost readmis la Facultatea de Construcții, pe care a terminat-o cu diplomă de inginer construcții civile și industriale. A lucrat apoi doi ani pe șantier lângă Târgu Mureș înainte de a reveni la București în proiectare. S-a înscris apoi la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția regie de film
Radu Gabrea () [Corola-website/Science/306208_a_307537]
-
Mizil. Pe Doru, Paul Niculescu-Mizil l-a înfiat înainte de a împlini 1 an, după ce a rămas orfan în urma unui accident rutier. Serghei Mizil a dus o viață obișnuită pentru un fiu de demnitar comunist: A absolvit Arte Plastice, obținând o diplomă de pictor, și o perioadă a profesat. A făcut rochii sau curele pentru Fondul Plastic, a vândut tablouri inclusiv în străinătate, beneficiind, ca fiu de activist de Partid, de privilegiul unui pașaport. A fost un apropiat al lui Nicu Ceaușescu
Paul Niculescu-Mizil () [Corola-website/Science/306212_a_307541]
-
reprezintă un act de donație dat de regele Andrei al II-lea al Ungariei Ordinului Cavalerilor Teutoni, în 1211. Prin acesta le era garantată stăpânirea asupra Țării Bârsei. Originanul diplomei nu s-a păstrat, doar o copie târzie, din 1353. Traducerea inițială a aparținut lui Eudoxiu Hurmuzachi și lui Nicolae Densușianu, acesta interpretând "„deșertam et inhabitatam”" prin „(teritoriu) pustiu și nelocuit”. De asemenea, "„nullus vaivoda super eos descensum habeat”" a
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
prin „nici un voievod să nu aibă dreptul de găzduire la ei”. Primul fragment a stârnit o mare controversă printre istoricii români, care au preluat această traducere în lucrările lor. Întrucât acea afirmație nu corespundea cu dovezile arheologice, mulți au considerat diplomă drept un fals (de exemplu Sextil Pușcariu). Cu toate acestea, ea a fost confirmată de o serie de alte acte și diplome, emise în anii imediat următori lui 1211 (a se vedea mai jos). Prima remarcă asupra unor pretinse greșeli
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
au preluat această traducere în lucrările lor. Întrucât acea afirmație nu corespundea cu dovezile arheologice, mulți au considerat diplomă drept un fals (de exemplu Sextil Pușcariu). Cu toate acestea, ea a fost confirmată de o serie de alte acte și diplome, emise în anii imediat următori lui 1211 (a se vedea mai jos). Prima remarcă asupra unor pretinse greșeli de traducere a textului a venit din partea inginerului Paul Lazăr Tonciulescu, cel care, printre altele, a realizat și o traducere a „Gestei
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
românească pe locul Țării Bârsei (sau în zona), anterior venirii teutonilor, a fost vehiculată de unii cercetători și contestată de alții. În cele din urmă, Tonciulescu precizează că termenul "ultra silvas" a fost greșit tradus prin „Transilvania”, argumentând că, potrivit diplomei, limită stăpânirii ungare, și deci a Transilvaniei, se află pe Olt. Anume, sunt menționate „prisăcile” ("indagines") Hălmeag ("Castrum Almage"), Ugra, azi Lunca de Sus ("Castrum Noilgiant") și Micloșoara, azi în orașul Baraolt ("indagines Nicolai"). În continuare, menționează că "ultra silvas
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
Castrum Noilgiant") și Micloșoara, azi în orașul Baraolt ("indagines Nicolai"). În continuare, menționează că "ultra silvas" se traduce literal, „peste păduri”, Țara Bârsei nefiind inclusă în Transilvania nici chiar două secole și jumătate mai tarziu. În contextul mai larg al diplomelor regale și pontificale din jurul anului 1200 cu privire la teritoriile de pe latura orientala și meridionala a regatului maghiar, Stelian Brezeanu observa că aceste diplome menționează „pământurile puștii” ("terra deșerta", "desertum", "terra vacua") și „pământul deșart și nelocuit” ("terra deșerta et inhabitata"). Din
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
Bârsei nefiind inclusă în Transilvania nici chiar două secole și jumătate mai tarziu. În contextul mai larg al diplomelor regale și pontificale din jurul anului 1200 cu privire la teritoriile de pe latura orientala și meridionala a regatului maghiar, Stelian Brezeanu observa că aceste diplome menționează „pământurile puștii” ("terra deșerta", "desertum", "terra vacua") și „pământul deșart și nelocuit” ("terra deșerta et inhabitata"). Din acest vid decurge dreptul regal de a acorda aceste pământuri călugărilor militari teutoni, care erau în căutarea unui loc de așezare în
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
loc de așezare în Europa după nereușitele militare din Orientul Apropiat . Prin stabilirea teutonilor aici, locul devenea un „nou răsad” ("nova plantatione", "plantațio novella"), o „țară gospodărita” ("terra culta"). Observând că țara nu era nici „pustie”, nici „nelocuita”, căci chiar diplomele îi menționează pe locuitorii ei, autorul caută să deslușească aceste formule în tradițiile din textele medievale europene, si chiar antice greco-romane, găsind că „pustiurile” sunt ținuturile necultivate, în afara spațiului civilizației (greco-romane, medievale). Pe la 1200 acest teritoriu este o „regiune slab
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
august 1944. , care se trăgea dintr-o familie de evrei înstăriți, tatăl său posedând teren agricol și o casă, s-a înscris în 1912 la Universitatea Comercială din Leipzig pe care a absolvit-o în 1914 cu o lucrare de diplomă cu titlul "„Handelsbeziehungen zwischen Leipzig und Ost- und Südosteuropa bis zum Verfall der Warenmesse“" (Relațiile comerciale între Leipzig și Europa de sud-est până la decăderea târgului de mărfuri), lucrare pe care a tipărit-o în 1920 la Zürich, în timp ce era înmatriculat
Gheron Netta () [Corola-website/Science/306218_a_307547]
-
III, "Ordinul „Steaua României"”, cl.IV, Medalia a XX-a aniversare a eliberării Patriei, Medalia a XXV-a aniversare a eliberării Patriei, Medalia 30 de ani de la eliberarea Patriei ș.a. Totodată, în ultima perioadă a primit mai multe distincții și diplome, printre care: Diplome de Croix d’Honneur, d’Officier-Societé Française, d’ Education Civique, Franța (1966), Medaille d’Honneur de la Ville de Dieuze, Republique Française (11 mai 1988), "Medalia Asociației Generale a Economiștilor din România - AGER ("1997) ; "Diploma de Excelență a
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
României"”, cl.IV, Medalia a XX-a aniversare a eliberării Patriei, Medalia a XXV-a aniversare a eliberării Patriei, Medalia 30 de ani de la eliberarea Patriei ș.a. Totodată, în ultima perioadă a primit mai multe distincții și diplome, printre care: Diplome de Croix d’Honneur, d’Officier-Societé Française, d’ Education Civique, Franța (1966), Medaille d’Honneur de la Ville de Dieuze, Republique Française (11 mai 1988), "Medalia Asociației Generale a Economiștilor din România - AGER ("1997) ; "Diploma de Excelență a Primăriei municipiului Craiova
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
multe distincții și diplome, printre care: Diplome de Croix d’Honneur, d’Officier-Societé Française, d’ Education Civique, Franța (1966), Medaille d’Honneur de la Ville de Dieuze, Republique Française (11 mai 1988), "Medalia Asociației Generale a Economiștilor din România - AGER ("1997) ; "Diploma de Excelență a Primăriei municipiului Craiova" (2001) ; "Diploma de Onoare a Editurii „Scrisul Românesc”" (2002); "Diploma de Onoare a Societății de Științe Istorice" (2002); "Diloma „Membru de Onoare al Asociației Cadrelor Militare în rezervă și retragere „Mihai Viteazul” - Craiova, Dolj
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Croix d’Honneur, d’Officier-Societé Française, d’ Education Civique, Franța (1966), Medaille d’Honneur de la Ville de Dieuze, Republique Française (11 mai 1988), "Medalia Asociației Generale a Economiștilor din România - AGER ("1997) ; "Diploma de Excelență a Primăriei municipiului Craiova" (2001) ; "Diploma de Onoare a Editurii „Scrisul Românesc”" (2002); "Diploma de Onoare a Societății de Științe Istorice" (2002); "Diloma „Membru de Onoare al Asociației Cadrelor Militare în rezervă și retragere „Mihai Viteazul” - Craiova, Dolj”" (2002); "Diploma de Excelență Millenium a Fundației de
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Civique, Franța (1966), Medaille d’Honneur de la Ville de Dieuze, Republique Française (11 mai 1988), "Medalia Asociației Generale a Economiștilor din România - AGER ("1997) ; "Diploma de Excelență a Primăriei municipiului Craiova" (2001) ; "Diploma de Onoare a Editurii „Scrisul Românesc”" (2002); "Diploma de Onoare a Societății de Științe Istorice" (2002); "Diloma „Membru de Onoare al Asociației Cadrelor Militare în rezervă și retragere „Mihai Viteazul” - Craiova, Dolj”" (2002); "Diploma de Excelență Millenium a Fundației de Șah „Gambit - E. Polihroniade”" (2002); "Diploma de Onoare
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Excelență a Primăriei municipiului Craiova" (2001) ; "Diploma de Onoare a Editurii „Scrisul Românesc”" (2002); "Diploma de Onoare a Societății de Științe Istorice" (2002); "Diloma „Membru de Onoare al Asociației Cadrelor Militare în rezervă și retragere „Mihai Viteazul” - Craiova, Dolj”" (2002); "Diploma de Excelență Millenium a Fundației de Șah „Gambit - E. Polihroniade”" (2002); "Diploma de Onoare a Colegiului Național „Gheorghe Chițu”" Craiova (2002); "Diploma de Excelență a Asociației Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Dolj" (2002); "Diploma de Excelență a Fundației
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Românesc”" (2002); "Diploma de Onoare a Societății de Științe Istorice" (2002); "Diloma „Membru de Onoare al Asociației Cadrelor Militare în rezervă și retragere „Mihai Viteazul” - Craiova, Dolj”" (2002); "Diploma de Excelență Millenium a Fundației de Șah „Gambit - E. Polihroniade”" (2002); "Diploma de Onoare a Colegiului Național „Gheorghe Chițu”" Craiova (2002); "Diploma de Excelență a Asociației Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Dolj" (2002); "Diploma de Excelență a Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova" (2003); "Cetățean de Onoare al Municipiului Craiova" (2003); "Diploma
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
2002); "Diloma „Membru de Onoare al Asociației Cadrelor Militare în rezervă și retragere „Mihai Viteazul” - Craiova, Dolj”" (2002); "Diploma de Excelență Millenium a Fundației de Șah „Gambit - E. Polihroniade”" (2002); "Diploma de Onoare a Colegiului Național „Gheorghe Chițu”" Craiova (2002); "Diploma de Excelență a Asociației Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Dolj" (2002); "Diploma de Excelență a Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova" (2003); "Cetățean de Onoare al Municipiului Craiova" (2003); "Diploma de Excelență a Comunei Goicea, Dolj" (2003); "Cetățean de Onoare
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Viteazul” - Craiova, Dolj”" (2002); "Diploma de Excelență Millenium a Fundației de Șah „Gambit - E. Polihroniade”" (2002); "Diploma de Onoare a Colegiului Național „Gheorghe Chițu”" Craiova (2002); "Diploma de Excelență a Asociației Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Dolj" (2002); "Diploma de Excelență a Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova" (2003); "Cetățean de Onoare al Municipiului Craiova" (2003); "Diploma de Excelență a Comunei Goicea, Dolj" (2003); "Cetățean de Onoare al comunei Goicea, Dolj" (2003); "Cetățean de Onoare al comunei Perișor, Dolj" (2004); "Diplomă
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Diploma de Onoare a Colegiului Național „Gheorghe Chițu”" Craiova (2002); "Diploma de Excelență a Asociației Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Dolj" (2002); "Diploma de Excelență a Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova" (2003); "Cetățean de Onoare al Municipiului Craiova" (2003); "Diploma de Excelență a Comunei Goicea, Dolj" (2003); "Cetățean de Onoare al comunei Goicea, Dolj" (2003); "Cetățean de Onoare al comunei Perișor, Dolj" (2004); "Diplomă de participare, Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială și Societatea de Științe Istorice din România
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]