41,476 matches
-
criminal să capete o mai mare legitimitate atât în arena publică, unde deține deja un statut hegemonic, cât și în cadrul conștiinței colective a societății românești, care este deocamdată scindată. Trecerea timpului, alături de incursiuni de cercetare mai puțin pasionale în realitatea trecutului comunist ar putea, mai departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deja un statut hegemonic, cât și în cadrul conștiinței colective a societății românești, care este deocamdată scindată. Trecerea timpului, alături de incursiuni de cercetare mai puțin pasionale în realitatea trecutului comunist ar putea, mai departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
incursiuni de cercetare mai puțin pasionale în realitatea trecutului comunist ar putea, mai departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând o viață mai bună. Paradoxul memoriei colective românești cu privire la trecutul comunist este că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în arena publică pentru a criminaliza retrospectiv regimul comunist și a impune în conștiința publică interpretarea acestuia ca traumă colectivă, pentru o bună parte a populației, încă nostalgică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs al analizei, a fost raportul dintre ceea ce am numit "avangarda reflecției istoriografice" și "ariergarda consensului societal". Prima este inovativă și heterodoxă, locul în care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități. Una dintre asumpțiile de fundal ale analizei a constat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constat în ideea că școala este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care se propagă reprezentările sociale despre trecutul colectiv poate fi astfel conceptualizată drept cureaua de transmisie care unește inteligenția de masa societății. Iar manualele școlare de istorie pot fi înțelese ca alcătuind cărămizile textuale din care este construită memoria națională. Privită prin această prismă optică, națiunea apare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comune cultivate și perpetuate prin lecturarea acelorași narațiuni istorice în care sunt sedimentate experiențele colective ale comunității. Cartografiind diferite configurații ale memoriei istorice românești, am evidențiat o serie de șapte formule succesive sub forma cărora a fost gestionată politic moștenirea trecutului colectiv. Factorul decisiv, structurant, a fost concepția despre naționalitate. În funcție de înțelegerea identitară prin prisma concepției de națiune și a evoluției ideologiei naționaliste, pot fi decupate șapte stări sub care s-a stabilizat memoria istorică românească: i) în cadrul "patriotismului civic pre-naționalist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pre-naționalist" al perioadei regulamentare (1831-1859), dominat de filosofia iluministă, când statul național unitar român nu era încă centralizat iar sistemele de învățământ public erau abia la începutul instituționalizării lor, Țările Române au cultivat memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român nu era încă centralizat iar sistemele de învățământ public erau abia la începutul instituționalizării lor, Țările Române au cultivat memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de toate cele trei memorii românești (munteană, moldoveană și transilvană), numitorul comun fiind reductibil la postulatele de bază ale paradigmei latiniste a Școlii Ardelene; ii) versiunile provinciale ale trecutului românesc codificate în memorii colective relative regional sunt supune unui proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești. Intensificat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, procesul de fuzionare a concepțiilor particulare provincial asupra trecuturilor românești într-o unică viziune națională asupra trecutului românesc este complet finalizat până la facerea României Mari în 1918; iii) săvârșirea României Mari în postludiul "Războiului de Întregire a Neamului" a avut ca efect ideologic o bifurcație a naționalismului între o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești. Intensificat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, procesul de fuzionare a concepțiilor particulare provincial asupra trecuturilor românești într-o unică viziune națională asupra trecutului românesc este complet finalizat până la facerea României Mari în 1918; iii) săvârșirea României Mari în postludiul "Războiului de Întregire a Neamului" a avut ca efect ideologic o bifurcație a naționalismului între o variantă radicală, a unui românism xenofob ("fanatism naționalistic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
staționate pe teritoriul României. Sub înrâurirea doctrinei internaționalismului proletar și a patriotismului socialist (în fapt, ideologii antinaționaliste), prima fază a socialismului românesc (1947- 1964) a restructurat dramatic memoria istorică sedimentată în conștiința colectivă prin eviscerarea măduvei naționaliste a memoriei românești. Trecutul național este supus unui intens proces de socializare, rezultatul fiind o memorie antinațională sovietofilă; v) ieșirea statului român de pe orbita Kremlinului, proclamată enunțiativ prin "Declarația de independență" din aprilie 1964, a semnalat startul renaționalizării politicii și culturii românești. Al doilea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești. Al doilea capitol al comunismului românesc se remarcă prin repunerea în drepturi depline a ideii naționale, ajunsă din nou în miezul identității colective. Simțul istoric românesc se concretizează acum în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunismului de către Președinția României în 2006. Una dintre concluziile generale care se desfac din expunerea facerii și prefacerii memoriei naționale românești este rolul cardinal al statului ca principal agent mnemonic în modelarea conștiinței istorice naționale și în gestionarea politică a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la nivelul ordinii socio-politice încetățenite (sub forma revoluțiilor politice de pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic și al efectelor sale pe planul reconfigurării modului de gestionare a trecutului colectiv, am diferențiat între "revoluții mnemonice" și "reforme mnemonice". Lecturată în această cheie conceptuală, evoluția istorică a memoriei istorice românești în decursul timpului este marcată de o secvență de modificări substanțiale. Prima răspântie crucială în dinamica memoriei istorice românești se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
populației românești. România a fost făcută, urma să se mai facă și români. Această conversie identitară, desăvârșită prin producerea antropologică a lui homo nationalis, s-a realizat în special prin manualele de istorie națională, care au construit catedrala monumentală a trecutului românesc ai cărui apostoli au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului românesc ai cărui apostoli au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur trecut românesc, ca fundație istorică pentru dizvolvarea identităților regionale (ardelean, moldovean, muntean) și contopirea acestora în solidaritatea supremă și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești, primul astfel de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin istoric colectiv. Revoluția mnemonică națională a constat în înmănunchiarea trecuturilor provinciale într-un singur trecut românesc, ca fundație istorică pentru dizvolvarea identităților regionale (ardelean, moldovean, muntean) și contopirea acestora în solidaritatea supremă și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești, primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și indivizibilă a națiunii. Aceasta poate fi considerată drept revoluția națională a memoriei istorice românești, primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică ce a destructurat radical înțelegerea românească a propriului trecut a fost "revoluția antinațională" lansată de autoritățile comuniste în perioada imediat postbelică. Distrugând din temelii nu doar sistemul de reprezentări sociale ale trecutului consacrat în urma "revoluției naționale", cât și întreaga infrastructură instituțională a ordinii mnemonice (desființarea Academiei Române, închiderea muzeelor existente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică ce a destructurat radical înțelegerea românească a propriului trecut a fost "revoluția antinațională" lansată de autoritățile comuniste în perioada imediat postbelică. Distrugând din temelii nu doar sistemul de reprezentări sociale ale trecutului consacrat în urma "revoluției naționale", cât și întreaga infrastructură instituțională a ordinii mnemonice (desființarea Academiei Române, închiderea muzeelor existente și deschiderea altora ca de exemplu Muzeul Româno-Rus, schimbarea toponimiei citadine prin rebotezarea numelor străzilor, sau chiar și a unor orașe Brașovul devenind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei istorice românești poate fi descrisă mai degrabă prin termenul, aparent contradictoriu, de "revoluție procesuală". Recentrarea ideii naționale în miezul conștiinței istorice românești nu s-a produs printr-o rupere totală sau printr-o desprindere subită de formula rolleriană a trecutului. În schimb, îndepărtarea s-a produs printr-o secvență de dislocări, al căror efect cumulat a fost însă substanțial. Între momentul T1 care convențional poate fi fixat în 1964 și momentul T2 al anului 1989 s-au succedat o serie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost însă substanțial. Între momentul T1 care convențional poate fi fixat în 1964 și momentul T2 al anului 1989 s-au succedat o serie de permutări, destituiri și restituiri în compoziția memoriei istorice românești care au fundamentat managementul politic al trecutului autohton pe principii radical diferite de cele ale gestiunii rolleriane. În fine, ultima mutație semnificativă în structurile memoriei naționale este în curs de realizare începând cu ultima decadă și jumătate a societății românești. Orientarea fermă spre occidentalizare, democratizare și liberalizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]