415,373 matches
-
Puterilor Centrale. Începând cu luna aprilie 1917, a existat un efort diplomatic susținut de statul român prin intermediul unei misiuni pe teritoriul american, de înființare a unei unități militare cu specific etnic românesc. Eforturile au fost continuate și în 1918, dar acordul politic al administrației Statelor Unite a fost dat cu foarte puțin timp înainte de încheierea luptelor de pe Frontul de Vest, ceea ce a făcut inițiativa să devină inoperantă. Deși fără succesul scontat, activitatea misiunii a reușit însă să intensifice înrolările românilor în armatele
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
pentru crearea unei unități militare formată din voluntari transilvăneni au fost reluate. Mult prea târziu, într-un moment în care înfrângerea Austro-Ungariei a fost totală și dezmembrarea acesteia inevitabilă, pe 6 noiembrie președintele Woodrow Wilson printr-o telegramă își dădea acordul pentru aceasta,dar câteva zile mai târziu, pe 11 noiembrie s-a semnat Armistițiul de la Compiègne dintre Imperiul German și puterile Antantei, care a pus capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest. În mai 1919 o nouă propunere din partea delegatului Vasile
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
cu scoici pentru ilustrare: "„Te uiți în altă parte, iar eu pun un bob sub una dintre scoici. Apoi îți cer să pui degetul pe o scoică. Șansele ca alegerea ta să conțină un bob sunt de 1/3, de acord? Apoi pur și simplu îndepărtez o scoică goală dinte celelalte două rămase. Din moment ce pot să fac asta (și o voi face) indiferent de ce ai ales tu, nu am aflat nimic care să ne permită să revizuim șansele pentru scoica de sub
Problema lui Monty Hall () [Corola-website/Science/335605_a_336934]
-
Curtea Supremă a declarat neconstituționale articolele ce stipulau respectivele îndatoriri, ca o încălcare a , prin care statelor și cetățenilor le sunt rezervate acele puteri care nu au fost în mod explicit acordate guvernului federal. În 2005, Scalia a fost de acord cu opinia majoritară în cazul ', care a interpretat în sensul că Congresul poate interzice utilizarea de marijuana chiar și acolo unde statele îi aprobă utilizarea în . Scalia a opinat că Clauza Comercială, împreună cu , permite reglementarea. Mai mult, Scalia considera că
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
nu a reușit. Judecătoarea Sandra Day O'Connor a redactat opinia majoritară a Curții, prin care se aprobau reglementările pe tema avortului pertinente la cazul de față, dar nu se trecea peste decizia din cazul "Roe". Scalia a fost de acord doar parțial. El a scris că: „afirmația judecătoarei O'Connor, cum că o «regulă fundamentală de autorestricționare judiciară» ne obligă să evităm a lua în considerare cazul "Roe", nu poate fi luată în serios...” și nota că „acum putem să
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
în care Curtea a aplicat procedura de asupra unui program municipal ce obliga ca un anumit procentaj de contracte să meargă către minorități, și a anulat programul. Scalia nu a aderat însă la opinia majoritară. El nu a fost de acord cu opinia lui O'Connor, că statele și autoritățile locale pot institui programe antidiscriminare pe criterii rasiale dacă au identificat în trecut asemenea discriminări, și dacă programul are ca scop remedierea lor. Cinci ani mai târziu, în cazul ' a fost
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
opinia lui O'Connor, că statele și autoritățile locale pot institui programe antidiscriminare pe criterii rasiale dacă au identificat în trecut asemenea discriminări, și dacă programul are ca scop remedierea lor. Cinci ani mai târziu, în cazul ' a fost de acord cu hotărârea Curții și parțial și cu opinia majoritară care a extins procedura de "strict scrutiny" și la programele federale. Scalia și-a consemnat în această chestiune viziunea că guvernul nu poate avea niciodată un interes convingător în a balansa
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
a orașului Kansas City”. Scalia a aderat la opinia majoritară "per curiam" în cazul "Bush v. Gore" din 2000, prin care s-a pus capăt renumărării voturilor în statul Florida după alegerile prezidențiale din 2000; el a fost și separat de acord și a aderat la opinia lui Rehnquist. În 2007, el spunea despre acest caz: „eu și Curtea mea nu datorăm niciun fel de scuze pentru "Bush v. Gore". Am făcut ceea ce trebuia. Așa că uite! ... lăsați-o baltă. S-a și
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
Heller de a deține o armă de foc pe teritoriul districtului federal. Opinia lui Scalia pentru Curtea "Heller" a fost criticată acerb de către liberali și aplaudată de conservatori. Judecătorul Richard Posner de la al Șaptelea Circuit nu a fost însă de acord cu opinia lui Scalia, afirmând că al II-lea Amendament „nu creează un drept de deținere a armelor de către persoane private”. Posner a spus despre opinia lui Scalia că este de un „fals originalism” și un „lustru istoricizant aplicat valorilor
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
care a acceptat în general poziția lui Cheney. Scalia era un romano-catolic devotat, iar fiul său Paul s-a făcut preot. Nemulțumit de schimbările apărute după , Scalia a început să meargă la parohii îndepărtate, pe care le considera mai în acord cu ideile sale, cum ar fi din Chicago și Washington precum și la versiunea în limba latină a de la biserica "Sf. Ecaterina din Siena" din . Într-un interviu din 2013 acordat lui Jennifer Senior de la revista "New York", Scalia a fost întrebat
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
într-un electron și doi neutrini și indicau valoarea ½ pentru spinul miuonului. La Dubna, în anii 1950, Pontecorvo a făcut două propuneri de experimente care urmau să pună în evidență proprietăți ale neutrinilor încă netestate. Aceste experimente nu au primit acordul autorităților sovietice. Urmărind o analogie cu fizica mezonilor K, Pontecorvo a ajuns în 1957 la concluzia că miuoniul (stare legată miuon-electron) ar putea fi un sistem pentru care tranzițiile particulă-antiparticulă să nu fie strict interzise. În acest context, el a
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
si au fost distruse în cursul Războiului arabo-evreiesc din Palestina din anii 1948-1949. După ce Iordania a pierdut teritoriul Cisiordaniei în Războiul de șase zile din iunie 1967, evreii israelieni au repopulat zona. În absența unor progrese suficiente în direcția unui acord de pace comprehensiv însoțit de un aranjament teritorial și de securitate cu vecinii palestinieni, din motive de securitate și alte considerente de interes național, guvernele israeliene laburiste, si apoi, cele de centru-dreapta, și-au dat asentimentul pentru înființarea de așezări
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
kibutz. Kfar Tzion este considerată prima așezare înființată de israelieni dincolo de linia verde - fosta linie de armistițiu din 1949, pe teritoriile din Cisiordania definite după iunie 1967 de factori internaționali că Teritoriile Palestiniene ocupate. Guvernul laburist israelian și-a dat acordul pentru renașterea așezării. Pe ruinele așezărilor Ein Tzurim și Revadim a luat ființă kibuțul Rosh Tzurim. Lângă ruinele kibuțului Masuot Itzhak a fost întemeiata așezarea Bat Ain.În anul 1969 a luat ființă așezarea Alon Shvut, în care au locuit
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
mai probabil să arunce vina pe "Luftwaffe", urmând să fie sprijinită în această întreprindere de inamicii aviației militare. În timpul acestei întâlniri, Jeschonnek a menținut o poziție fermă, refuzând să dea orice fel de garanției pentru succesul operațiunii și nefiind de acord cu redistribuirea avioanelor și piloților de pe alte fronturi în vestul Europei. Galland a fost învestit cu puteri depline pentru organizarea operațiunii care a primit numele de cod "Unternehmen Donnerkeil" (Operațiunea Lovitura de fulger). Operațiunea urma să fie une top secretă
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
factorii, se pare că germanii pot traversa Canalul spre răsărit cu riscuri mai mici decât cele care le vor întâmpina dacă încearcă o traversare prin ocean. Mareșalul de aviație Philip Joubert de la Ferté, comandatul RAF Coastal Command a fost de acord că aceasta este cea mai probabilă rută. El se aștepta ca germanii să facă o tentativă de trecere în orice zi după data de 10 februarie. Din păcate, Air Ministry și cele trei comandamente RAF - RAF Coastal Command, RAF Bomber
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
pazei de coastă avea să scadă în continuare până în 1942, cele mai multe avioane specializate în lupta antinavală fiind deplasate pe teatrul de luptă mediteranean, considerat mult mai important. Mareșalul aerului Charles Portal a cerut schimbarea acestei situații afirmând „Am căzut de acord asupra importanței avionului bombardier-torpilor și aceasta a fost dovedită pe deplin în timpul traversării vaselor "Scharnhorst" și "Gneisenau" [și "Prinz Eugen"] p[rin Canal”. În mai 1942, Joubert a reușit să obțină aprobarea pentru dotarea pazei de coastă cu noile aparate
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
ale Uniunii Europene și SEE din Nordul, Centrul și Sudul Europei. Prin intermediul finanțărilor, Islanda, Liechtenstein și Norvegia contribuie și la consolidarea valorilor europene fundamentale precum democrația, toleranța și statul de drept. Islanda, Liechtenstein și Norvegia sunt partenerii Uniunii Europene prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Acesta permite liberul transfer de bunuri, servicii, persoane și capital pe piața internă. Acordul SEE include și scopul comun de a reduce disparitățile economice și sociale în Europa. Încă de la intrarea în vigoare a Acordului
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
la consolidarea valorilor europene fundamentale precum democrația, toleranța și statul de drept. Islanda, Liechtenstein și Norvegia sunt partenerii Uniunii Europene prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Acesta permite liberul transfer de bunuri, servicii, persoane și capital pe piața internă. Acordul SEE include și scopul comun de a reduce disparitățile economice și sociale în Europa. Încă de la intrarea în vigoare a Acordului, în 1994, Islanda, Liechtenstein și Norvegia au contribuit la progresul social și economic în țările mai puțin bogate ale
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Acesta permite liberul transfer de bunuri, servicii, persoane și capital pe piața internă. Acordul SEE include și scopul comun de a reduce disparitățile economice și sociale în Europa. Încă de la intrarea în vigoare a Acordului, în 1994, Islanda, Liechtenstein și Norvegia au contribuit la progresul social și economic în țările mai puțin bogate ale UE și SEE. Contribuția a fost acordată prin intermediul Mecanismului Financiar (1994-1998), a Instrumentului Financiar (1999 - 2003) și a Granturilor SEE și
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
și a Granturilor SEE și norvegiene (2004-2009 și 2009-2014). Începând din 2004, există două mecanisme separate: EEA Grants și Norway Grants (în limba română: ). Norvegia este principalul contribuabil în ambele mecanisme (Granturile SEE: 95.8% și Granturile norvegiene: 100%). În acordurile privind Mecanismele Financiare 2009-2014, dezvoltarea relațiilor bilaterale între țările donatoare și cele beneficiare a fost introdusă că un obiectiv fundamental, alături de reducerea disparităților sociale și economice. Când o perioadă de finanțare se încheie, țările donatoare și Uniunea Europeană evaluează necesitatea continuării
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
statelor membre în care venitul național brut pe cap de locuitor este sub 90% din media UE. Țările care au aderat la UE înainte de 2004 sunt excluse de la acordarea acestor finanțări prin Granturile norvegiene. Statele Donatoare și UE cad de acord asupra contribuției totale și a distribuirii finanțărilor către statele beneficiare. În cadrul alocărilor naționale, Donatorii negociază cu fiecare stat beneficiar pentru a decide ce programe vor iniția, care sunt obiectivele acestora și ce sume vor fi alocate fiecărui program în parte
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
asupra contribuției totale și a distribuirii finanțărilor către statele beneficiare. În cadrul alocărilor naționale, Donatorii negociază cu fiecare stat beneficiar pentru a decide ce programe vor iniția, care sunt obiectivele acestora și ce sume vor fi alocate fiecărui program în parte. Acordurile au la bază nevoile și prioritățile statelor beneficiare și sfera de cooperare cu statele donatoare. Un Punct Național de Contact este responsabil pentru managementul general al programelor în fiecare stat beneficiar. Operatorii de Programe dezvolta și coordonează programele, adesea în
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
pentru proiecte. Proiectele sunt selectate în mare măsură ca urmare a unor apeluri pentru propuneri de proiecte organizate de Operatorii de Programe. În 20 iulie 2015, Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe a anunțat că Norvegia și UE au inițiat un acord pentru o nouă perioadă a Granturilor SEE și norvegiene. Până acum nu au fost dezvăluite mai multe detalii. Perioadă de finanțare s-a extins de la cinci la șapte ani. Granturile norvegiene (exclusiv finanțate de Norvegia) însumează 179.1 milioane Euro
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
cele din urmă zdrobită când armata rusă a intervenit în Transilvania, în urma unei cereri din Imperiul Habsburgic. [[File:Hungarians in Hungary (1890).png|thumb|230px|Proporția de maghiari în Ungaria, după recensământul din 1890.]] În 1867, a fost făcut un acord între Austria și Ungaria cu privire la crearea Austro-Ungariei. În conformitate cu compromisul, Transilvania s-a unit cu Regatul Ungariei. Un deceniu mai târziu, un nou sistem administrativ a fost introdus în regat, care a pus capăt lungii tradiții a scaunelor secuiești. [[Categorie:Istorie
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
lor punea in pericol stabilitatea în regiune, asigurata prin tratatele cu sultanul egiptean As Salih Ayyub. Dar, la scurtă vreme după plecarea lui, conflictul a reizbucnit și în anul 1241 Templierii au dat năvală în Hebronul, populat de musulmani, violând acordurile și producând numeroase daune. Anul 1244 a fost martor raidurilor mongolilor horezmieni în Palestina. Ei au lăsat orasul în ruine, dar au lăsat Sanctuarul Patriarhilor neatins. Ei au fost in cele din urma izgoniți de către sultanul mameluc Baybars I.În
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]