41,611 matches
-
Iorga își arată preocuparea față de aceștia: "Soarta Românilor neliberi și legăturile ce în chip firesc trebuie să le aibă tot mai strâns cu noi, fiind cu toții un singur neam și având amintiri, multe și unele foarte recente, de viață politică împreună, alcătuiesc cea mai mare întrebare pentru Români: chestia națională" (Iorga, 1910, p. 383). Răspunsul la marea întrebare a românilor avea să fie dat opt ani mai târziu, când "crezul românesc" (p. 330) își va găsi concretizarea politică în Marea Unire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subliniind primordialitatea cauzelor sociale. În cazul răscoalei conduse de Horea, în care interbelicul repera sensuri naționale, postbelicul comunist nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri s-au unit cu țăranii români și împreună au început să pedepsească pe grofi (moșieri)" (Roller, 1952, p. 282). Revoluția națională a lui Tudor este reinterpretată ca "răscoală populară", despre care se precizează explicit că are "are, în primul rând, un caracter social antifeudal" (Roller, 1952, p. 299
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cuplaj cu laitmotivul vitregiei istoriei și al complotului străin: în pofida strădaniilor dușmanilor de a-i ține separați, românii au biruit efemer (în 1600), apoi parțial (1859), și definitiv (1918), întrucât "gîndul lor cel mai înalt a fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încă o evidentă rezidualitate comunistă. Elemente reziduale ale discursului istoric național-comunist pot fi reperate în perpetuarea unei istorii proletariste. În privința chestiunii originii, de exemplu, agentul sociogenetic al românității, elementul care a sudat etnic daco-romanismul a fost munca: "Trăind și muncind împreună, [...] încetul cu încetul, dacii și romanii s-au contopit unii cu alții. Din această contopire daco-romană s-a născut un nou popor: poporul român" (Almaș, 1994, p. 17). La fel de reziduală este și identificarea dacică a poporului român. Fără să mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conceptuale, spre deosebire de metaforele stilistice, își justifică existența nu pe criterii estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în scopul teoretizării realității socioumane. Memoria atât ca facultate individuală cu care este înzestrată mintea umană, cât și ca practică socială de aducere aminte împreună a trecutului colectiv a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D. Draaisma (2000) în cartea sa Metaphors of Memory stă mărturie pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică a teoreticienilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etc. (evaluare formativă) sau din punct de vedere performanțial, normativ (întrecere pe 10 15 m alergare cu start de jos) se cronometrează timpul. În sportul de performanță de cele mai multe ori/totdeauna (la nivel de performanță și înaltă performanță) se folosesc împreună cele două forme de evaluare datorită obiectivelor specifice acestui tip de activitate. În educația fizică ponderea evaluării ar trebui să fie de tip formativ și introducerea ,,itemilor” în programa școlară din aria curriculară de educație fizică reflectă acest lucru. Din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este unghiul care are vârful în punctul de cădere a obiectul liberare a obiectului. Studiile și calculele au demonstrat că distanța cea mai mare de lansare (teoretic) este realizată atunci când unghiul de lansare și jumătate din unghiul de teren formează împreună un unghi de 45 oterenuluiunghiullansaredeunghiul 45=+ 2 256 uncarea greutății unghiul de teren este mai mare întrucât cele expuse ai sus aruncare cât mai apropiat de 45 . Unghiul terenului este mai mic la aruncarea suliței, discului și ciocanului pentru că distanța
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de bază al aruncării ciocanului est a pregătirii de aruncare → piruetele din timpul elanului → efortul final → restabilirea după aruncare (fig. 90). Aceasta este rezolvată favorabil prin intermediul unor piruete, în care aruncătorul și ciocanul se rotesc în jurul unei axe imaginare, formând împreună un sistem unitar. Aruncătorul începe acțiunea de aruncare din marginea dinapoi a cercului și, datorită particularităților de execuție a piruetelor (acestea sunt în nr. de 3 sau 4), traversează cercul până la marginea anterioară a acestuia, pe o linie apropiată de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
caz. Autorul citat avansează și ideea că elementul predicativ suplimentar se poate exprima prin interjecții (exemplu: l-a făcut scârța-scârța) sau prin adverbe, întrun exemplu ca: Nu că nu mai milostivă Nu-mi ești nicidecum atunci, Ci te-arăți și împreună L-ale ei sfinte porunci (,,Poeții Văcărești”, după V. Hodiș, art. cit., p. 145) Nu trebuie uitat faptul că ,,pot apărea confuzii între elementul predicativ suplimentar și alte părți de propoziție”: * Elementul predicativ suplimentar este foarte apropiat de predicat atât
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
multe lucrări le-am dus pe verticală, pentru că verticala îți creează posibilitatea să panotezi mai multe elemente, să faci un poliptic mai expresiv. Lucrările între ele trebuie să se armonizeze și, pentru a pune accentele dorite, trebuie să le lucrezi împreună. Am venit apoi cu „Palimpseste”, la fel o expoziție mare, pe diferite direcții, în care majoritatea o constituiau lucrările mai vechi, peste care se interpuneau noi imagini, care la rândul lor se ștergeau ș.a.m.d. A fost, deci, acea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de peisaj cu rezonanță nu doar românească...La Tescani am început în 1974, după ce m-am întors din Italia. Acolo m-am întîlnit cu doamna Ileana Nicodim, care era șefa secție de grafică a Uniunii Artiștilor Plastici, și am pus împreună la cale o tabără la Bacău, de grafică la început, legată de Letea, de hârtia de care aveau nevoie artiștii. Prima tabără a fost făcută, așadar, în același an, la Bacău, unde am primit sprijinul directorului și al inginerului-șef
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am donat lucrări la fabrică, s au făcut și niște calendare, fiecare artist ilustrând câte o lună. A fost o expoziție foarte fructuoasă, astfel că în anul următor s-a ales ca temă designul, la IMU și Letea, gândindu-ne împreună cum să arate fabricile, începând de la locurile de muncă și până la salopetele muncitorilor și alte detalii. Tabăra a durat mai mult de o lună, ca în primul caz, apoi s-a lucrat un an de zile la aceste propuneri de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și din familia noastră și întotdeauna am venit cu plăcere să colaborez cu Filarmonica din Bacău, mai ales că sunt și coleg de generație cu directorul Filarmonicii, cu Ovidiu Bălan. Suntem de aceeași vârstă, cu aceleași probleme și am împins împreună bolovanul culturii, cum se spune, și al autofinanțării ani de zile în România. Ați venit în lumea românească mai din nord, din oropsita Bucovină. V-ați oprit întâi la Botoșani sau ați avut și alte popasuri de suflet? Da, am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
două principale preocupări și din ce parte au venit satisfacțiile cele mai mari? Satisfacțiile au venit, oricât de târziu, din ambele părți, aș zice în egală măsură, și chiar din altele. Fiecare latură cu importanța ei, se leagă cu celelalte, împreună tinzând spre un tot pe care abia dacă-l bănuiam cândva, iar acum îl recunosc. Cât despre creație, aceasta mi se pare suverană, își alege singură timpul, ritmul, prioritatea sau anvergura. Încă de la începutul activității scriitoricești v-ați exersat și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mă întâlnesc cu el? Ce reprezintă Savoy pentru dumneavoastră? Totul. E normal să fie așa, din moment ce le simt sprijinul. Dacă nu ar fi fost ei... ...nu ar fi apărut nici Ioane, Ioane și atâtea alte șlagăre pe care le cântați împreună. Cum s-a născut această variantă a cântecului fredonat acum de toată lumea? Marian a fost cu ideea să-l facem. Am avut un turneu în Uniunea Sovietică și lam auzit cântat de Sofia Rotaru. Stilul nostru, cu iz popular, îl
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Tita Chiper, și nu în ultimul rând semnatarele de memorialistică Ileana Malancioiu, Nina Cassian, Monica Lovinescu. Lista poate continua: Doina Ioanid, Ioana Nicolaie, Simona Sora, Anca Manolescu etc, etc, etc. Pentru ce au adus fiecare nou ar trebui atâtea detalii... Împreună s-au înscris în tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
an de facultate, când am fost înregistrat la Radio și am apărut în diferite concerte studențești. La început cântam singur, din vara lui ’72 alăturându-mi-se Ion Moraru, student la filozofie, și un oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus Adolescență, Dea Icar, Cărarea, Ieri și azi, Melcul, piese cu care am fost chemați să imprimăm primul disc folk al Electrecordului. Ne numeam Grup folk ’73, titulatură schimbată apoi în Flacăra folk ’73. Cum a fost primit discul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
care presupune și un repertoriu pe măsură. Ce include el? Lucrări de Haydn, Beethoven, Mozart, Schubert, Brahms, Smetana, Enescu, Spătărelu, Bentoiu, Berger. Ce vă doriți în acest ultim an de studii? Cea mai mare dorință a noastră este să rămânem împreună și după absolvirea Conservatorului, pentru a putea astfel să ne desăvirșim pregătirea și să aducem servicii orchestrei unde vom fi repartizați și muzicii românești. DOINA MELINTE: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin Doina Melinte, iatăvă din nou acasă, în fața entuziastului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acesta la Umbrărești, dă o sumă de 1.166 m, peste un kilometru în curmeziș. Cam aceasta ar fi distanța de la Pădurea Bărcii și până la sud de satul Tămășeni. Se înțelege că acest loc era stăpânit de Corpăcești mai dinainte împreună, iar acum se alege a cincia parte a lui Ionașco și i se atribuie lui Miron Costin, întregind partea deja deținută. Și iată cum, documentar, se atesta mai multe stăpâniri boierești în satul Boziești: Grigore Miclescu și urmașii săi; Iordache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte din moșia Umbrăreștilor, partea dinspre apus de Siret, ce mergea până în apa Dimaciului, în hotar la nord cu Bilieștii, iar la sud cu partea Umbrăreștilor-Răzeși, parte de moșie nespecificată în izvodul de zestre din 1802, oferită probabil mai târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat și o fată. Băiatul a fost botezat de bunicul său, Gavril, cu numele neromânesc, „Csinofon”, după cum aflăm din diata unchiului său călugărit, Ioanichie. Fata s-a numit Ruxandra, ambii fiind hărăziți să moștenească pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din sat din Torcești și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii; iar Iordachi di iznoavă a venit îmblând fără ispravă” și din nou acum s-au „făcut giudețu cu oameni buni și bătrâni să-și ție moșia împreună”. La tocmirea și așezarea celor nemulțumiți, unii fiind pentru separarea părților, alții pentru menținerea „înpreună”, participă la „giudețu” (judecată) un mare număr de persoane, printre care Florea căpitanul, ca reprezentant al statului, „Ștefan ce-au fost căpitan și acmu iaste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au în subordine unități bugetare cu un număr redus de posturi pot aproba ca încadrarea în numărul maxim de beneficiari de salariu de merit și în proportiile stabilite pentru funcțiile de execuție să se facă la nivelul unităților respective luate împreună; repartizarea numărului de beneficiari de salariu de merit pe unitățile luate în calcul, în acest caz, se face de către ordonatorul principal de credite. ... (2) Funcționarii publici care beneficiază de salariu de merit se stabilesc în fiecare an, după aprobarea bugetelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149991_a_151320]
-
și organe, proaspete sau refrigerate --- Bucăți: 0207.13.10 ---- Dezosate - 102.4 ---- Nedezosate. 0207.13.20 ----- Jumătăți sau sferturi - 102.4 0207.13.30 ----- Aripi întregi, cu sau fără vârfuri - 102.4 0207.13.40 ----- Spate, gaturi, spate cu gaturi împreună, târtițe și vârfuri de aripi - 102.4 0207.13.50 ----- Piepți și bucăți de piepți - 102.4 0207.13.60 ----- Pulpe și bucăți de pulpe - 102.4 0207.13.70 ----- Altele - 102.4 --- Organe: 0207.13.91 ---- Ficat - 102.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
14 -- Bucăți și organe, congelate. --- Bucăți: 0207.14.10 ---- Dezosate - 102.4 ---- Nedezosate: 0207.14.20 ----- Jumătăți sau sferturi - 102.4 0207.14.30 ----- Aripi întregi, cu sau fără vârfuri - 102.4 0207.14.40 ----- Spate, gaturi, spate cu gaturi împreună, târtițe și vârfuri de aripi - 102.4 0207.14.50 ----- Piepți și bucăți de piepți - 102.4 0207.14.60 ----- Pulpe și bucăți de pulpe - 102.4 0207.14.70 ----- Altele - 102.4 --- Organe: 0207.14.91 ---- Ficat - 102.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]