41,476 matches
-
dimensiune a ordinii mnemonice, dată de memoria textuală difuzată prin literatura didactică. Premisa teoretică pe care este așezată cartea de față înțelege memoria colectivă ca fiind sistemul retro-proiecțional de reprezentări sociale ale trecutului. Or, acest sistem de proiecții sociale ale trecutului nu este reductibil la reprezentările textuale înregistrate în materialele didactice. Dimpotrivă, sistemul de reprezetări sociale ale trecutului cuprinde, pe lângă dimensiunea semnificațiilor obiectificate textual, o întreagă altă serie de dimensiuni: a) dimensiunea obiectificată material, i.e., ordinea materială a memoriei, care cuprinde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așezată cartea de față înțelege memoria colectivă ca fiind sistemul retro-proiecțional de reprezentări sociale ale trecutului. Or, acest sistem de proiecții sociale ale trecutului nu este reductibil la reprezentările textuale înregistrate în materialele didactice. Dimpotrivă, sistemul de reprezetări sociale ale trecutului cuprinde, pe lângă dimensiunea semnificațiilor obiectificate textual, o întreagă altă serie de dimensiuni: a) dimensiunea obiectificată material, i.e., ordinea materială a memoriei, care cuprinde totalitatea locurilor memoriale, muzeelor, monumentelor comemorative, statuilor și a altor spații în care este materializată o anumită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dimensiunea semnificațiilor obiectificate textual, o întreagă altă serie de dimensiuni: a) dimensiunea obiectificată material, i.e., ordinea materială a memoriei, care cuprinde totalitatea locurilor memoriale, muzeelor, monumentelor comemorative, statuilor și a altor spații în care este materializată o anumită semantică a trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totalitatea locurilor memoriale, muzeelor, monumentelor comemorative, statuilor și a altor spații în care este materializată o anumită semantică a trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță istorică ancorate spațial. Aceasta se bifurcă în două ramificații: i) sub-dimensiunea toponimiei stradale, exprimată de denumirile străzilor, care, după cum a arătat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
muzeelor, teatrelor, școlilor, spitalelor etc. în care este materializat nominal panteonul național al figurilor istorice românești; d) dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare formează, fără îndoială, un subunivers vizual al discursului despre trecut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare formează, fără îndoială, un subunivers vizual al discursului despre trecut, parte integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și celelalte dimensiuni ale memoriei pe care le-am detaliat, cu excepția celei textuale, și aceasta a fost lăsată deliberat în afara cuprinderii demersului nostru analitic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare formează, fără îndoială, un subunivers vizual al discursului despre trecut, parte integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și celelalte dimensiuni ale memoriei pe care le-am detaliat, cu excepția celei textuale, și aceasta a fost lăsată deliberat în afara cuprinderii demersului nostru analitic. În ciuda reducționismului textual ce stă la temelia cercetării de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei colective. Sub aspect metodologic, imputabilă este absența exhaustivității. Acoperind un interval de timp atât de întins, deschis de publicarea primului manual specializat de istorie în 1839 până în contemporaneitate, analiza nu a putut procesa toate lucrările din literatura pedagogică despre trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor manuale de istorie, în special din secolul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mare atenție acordată vieții intelectuale desfășurată în revistele culturale, ca spații instituționale ale avangardei reflecției social politice, ar fi deschis o fereastră înspre descifrarea mecanismelor ce stau în spatele inovației ideatice și producției culturale a noutății în materie de conceptualizare a trecutului. Totuși, după cum am argumentat în corpul lucrării, analiza s-a axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
opinii despre regimul comunist din România. Sondaj de opinie publică, CSOP, 20 septembrie 2010. INSCOP. (2014). Revoluția și Atunci și acum, Barometrul de opinie publică Adevărul despre România. Sondaj de opinie publică, 27 noiembrie 2 decembrie 2014. IRES. (2010). Nostalgia trecutului. Sacrificiile prezentului. Sondaj de opinie publică, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 1-3 iulie 2010. Rose, R. (2010). New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007. 2nd Edition. Colchester, Essex: UK Data Archive. SN: 5241. Rose, R. și Mishler, W
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Georgescu, V. (2008). Politică și istorie: cazul comuniștilor români 1994-1977. București: Humanitas. Gerth, H.H. și Mills, W.C. (1946). Introduction: The Man and His Work. În From Max Weber: Essays in Sociology (pp. 3-74). New York: Oxford University Press. Gheorghiță, A. (2010). Trecutul comunist în conștiința adolescenților. În G. Bădescu et al., Implicarea civică și politică a tinerilor (pp. 64-71). Constanța: Editura Dobrogea. Ghibu, O. (1915). Viața și organizația bisericească și școlară în Transilvania și Ungaria. București: Institutul de Arte Grafice "Nicolae Stroilă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Setting the Historical Record Straight: Judging the Romanian Communist Past against the Backdrop of Popular Nostalgic Resistance. Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (Serie Noua) Sociologie și Asistență Socială, 6(2), 40-57. Rusu, M.S. (2013b). Topografii ale trecutului: structurarea și restructurarea conștiinței istorice românești prin manualele naționale de istorie, Sociologie Românească, 11(1), 84-102. Schifirneț, C. (2004). Formele fără fond, un brand românesc. București: comunicare.ro Schuman, R. (1950). Declaration of 9th may 1950. Disponibil online la adresa http
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În baza principiului general al failibilismului, care postulează natura finită a întregii cunoașteri umane, interzicând prin aceasta accesul la cunoașterea absolută, totalitatea enunțurilor empirice sunt tentative, provizorii și revizuibile. Cunoașterea istorică, în calitatea sa de sistem de enunțuri empirice despre trecut, intră la rândul ei sub jurisdicția epistemologică a principiului general al failibilismului. Astfel că și cunoașterea istorică este revizionistă, corectându-și continuu concluziile pe măsură ce apar informații noi despre trecut și pe măsură ce își șlefuiește optica teoretică prin prisma căreia interpretează datele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cunoașterea istorică, în calitatea sa de sistem de enunțuri empirice despre trecut, intră la rândul ei sub jurisdicția epistemologică a principiului general al failibilismului. Astfel că și cunoașterea istorică este revizionistă, corectându-și continuu concluziile pe măsură ce apar informații noi despre trecut și pe măsură ce își șlefuiește optica teoretică prin prisma căreia interpretează datele brute ale trecutului. * Aparatul bibliografic este structurat în oglindă cu aparatul conceptual utilizat în corpul teoretic al lucrării. Pentru a maximiza claritatea și a ușura navigarea prin stufosul aparat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rândul ei sub jurisdicția epistemologică a principiului general al failibilismului. Astfel că și cunoașterea istorică este revizionistă, corectându-și continuu concluziile pe măsură ce apar informații noi despre trecut și pe măsură ce își șlefuiește optica teoretică prin prisma căreia interpretează datele brute ale trecutului. * Aparatul bibliografic este structurat în oglindă cu aparatul conceptual utilizat în corpul teoretic al lucrării. Pentru a maximiza claritatea și a ușura navigarea prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originală, la fel cum sunt reproduse și citatele din corpul textual al lucrării. ----------------------------------------------------------------------- MEMORIA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ 2 1 Introducere Memorie istorică, identitate națională, educație publică:... Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei Concluzii generale Bibliografie Abstract
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lea După al Doilea Război Mondial, legăturile culturale dintre România și restul Europei au fost restrânse, deoarece regimul comunist a limitat accesul oamenilor de cultură în spațiul european occidental. Între anii 1948-1953, s-a dezvoltat proletcultismul, curent care respingea valorile trecutului și susținea crearea unei culturi proletare. Autorii și titlurile interzise erau trecute într-un volum de peste 500 de pagini („Publicațiile interzise”; printre autorii interziși se numărau Eminescu, Maiorescu, Alecsandri, Rebreanu, Coșbuc). Unii autori au acceptat să susțină regimul comunist; cei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1965 s-a revenit la denumirea de P.C.R. Între P.C.R. și P.M.R. nu există practic nici o diferență, primul continuând firesc activitatea celui de-al doilea. Această redenumire a fost făcută la dorința lui Ceaușescu care dorea să demonstreze ruperea cu trecutul și orientarea politicii României spre alte orizonturi. Prima etapă se caracterizează prin slăbirea cenzurii, atenuarea politicii represive a Securității, reluarea legăturilor cu Europa Occidentală. În 1968, în Cehoslovacia a izbucnit o mișcare democratică cunoscută sub numele de „Primăvara de la Praga
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mâinile mulțumit. „Topica dublului subordonat simultan este liberă, el putând ocupa orice poziție față de termenii regenți: Galben - de Soare scăpase teafăr. ; Prostul singur râde de prostia lui.; Nu-l știu pe acela, dar Chirică mă cheamă.; Singure vin lucrurile din trecut.; Văzându-l pe jumătate adormit, se liniști.; Are înaintea lui etalată o mizerie, a cărei intensitate niciodată n-o bănuiesc”. De regulă, dublul subordonat simultan nu se izolează de termenii regenți, totuși, când se află înaintea numelui - subiect, atunci se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că totul e bine, iar înainte de ´90 chiar mult mai bine decât după. După, au început să apară contestatarii, care nu sunt mulți, dar e de ajuns, cum zice proverbul, o măciucă la un car de oale. Ei contestă propriul trecut, ca și cum ar fi fost sloboziți din cer. Pe ce teren s-au născut? Nu s-au format într-o școală? Într-o facultate? Dincolo de aceste fenomene, ce țin de prezența unor persoane izolate, sunt oameni care se preocupă. Vedeți, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vioară de Beethoven. La Iași m-a cucerit orașul-muzeu cu secole de istorie, cultură și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și traducătorul Panciatantrei, sau pe esteticianul Dima, ori personalități în plină afirmare, ca profesorul Ciopraga. În cenaclul studențesc am cunoscut pe mulți dintre viitorii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
n-a ajuns dascăl decât la 30 de ani, când „și-a găsit Bacăul”, unde s a apucat să scormonească arhivele și să dea la iveală, printr-o droaie de scriituri și cărți, oameni de seamă și faptele lor din trecutul istoric al acestui ținut, cum ar fi Budenii, Gr.H. Grandea, Alex. Gheorghiu Doinaru, Ion Luca, Gr. Tabacaru, G. Bacovia, Maximilian Costin, I.I. Stoican, Alex. Șendrea, Dumitru Alistar etc., ca și despre condeierii din vremea mea - unii dintre ei foști elevi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
umbrăreștene, așa cum se va putea constata din cuprinsul volumului de față. Apoi, ritmul trepidant al mutațiilor, ce se produc în epoca modernă, schimbările actuale de la o zi la alta, impune cu necesitate fixarea anumitor momente și caracteristici mai aparte din trecutul așezării, căci, în dinamica prezentului, multe din urmele vechi prețioase se pot pierde, cum, de altfel, unele au și dispărut, cu consecințe păgubitoare pentru viitorime, sub aspectul cunoașterii trecutului și a identității noastre. Așadar, pentru ca faptele și realizările demne de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
impune cu necesitate fixarea anumitor momente și caracteristici mai aparte din trecutul așezării, căci, în dinamica prezentului, multe din urmele vechi prețioase se pot pierde, cum, de altfel, unele au și dispărut, cu consecințe păgubitoare pentru viitorime, sub aspectul cunoașterii trecutului și a identității noastre. Așadar, pentru ca faptele și realizările demne de remarcat și de păstrat să fie redate memoriei obștești, pentru că ele stau la originea ascendenței continue din trecut spre viitor, am socotit obligatorie căutarea și aducerea lor în atenția
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au și dispărut, cu consecințe păgubitoare pentru viitorime, sub aspectul cunoașterii trecutului și a identității noastre. Așadar, pentru ca faptele și realizările demne de remarcat și de păstrat să fie redate memoriei obștești, pentru că ele stau la originea ascendenței continue din trecut spre viitor, am socotit obligatorie căutarea și aducerea lor în atenția celor de azi și de mâine. Se va putea constata existența și munca înaintașilor pe parcursul a 5-6.000 de ani pe teritoriul satelor noastre și în împrejurimi, pentru crearea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]