45,316 matches
-
sudul său, unde își sapă vizuini în pământ. Cea mai bine cunoscută specie este "Vombatus ursinus", vombatul (wombatul) comun. După aspectul exterior vombații se aseamănă cu urșii mici: corpul gros, scurt, scund și greoi. Aceștia sunt marsupiale de mărime medie. Lungimea cap + trunchi = 67—120 cm; coada este rudimentară sau scurtă (sub 5,5 cm); greutatea = 15-40 g. Longevitatea până la 26 de ani ("Vombatus ursinus"). Capul este îngroșat și lat. Nasul golaș, lipsit de peri ("Vombatus ursinus") sau acoperit cu păr
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
26 de ani ("Vombatus ursinus"). Capul este îngroșat și lat. Nasul golaș, lipsit de peri ("Vombatus ursinus") sau acoperit cu păr ("Lasiorhinus"). Urechile de mărime medie sunt scurte, rotunjite sau ascuțite. Membrele sunt scurte și groase, puternice, aproximativ de aceeași lungime, cu cinci degete (pentadactile), prevăzute cu gheare mari. Primul deget de la picioarele posterioare este slab dezvoltat și lipsit de gheare. Al doilea și al treilea deget de la picioarele posterioare sunt parțial sudate între ele. Blana aspră și țepoasă, fără puf
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
vombații sunt și foarte buni săpători de galerii, dar foarte bine se pot și adăposti între stânci, pe sub trunchiuri. Își sapă galerii lungi și adânci în soluri afânate și pe sub straturi de piatră; au fost descrise galerii complicate cu o lungime mai mare de 30 m. Scormonesc pământul cu labele anterioare și îl aruncă afară cu cele posterioare, iar cu incisivii puternici taie rădăcinile pe care le întâlnesc în cale. În fundul galeriilor își fac un culcuș pentru noapte și vreme rea
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
arcade semicirculare pe fiecare latură, iar în cele patru unghiuri cu turnulețe elevate, situate la baza coifului șindrilit. Acoperișul, unitar pentru corpul central al clădirii, este de o simetrie perfectă asigurată de prezența celor două pridvoare laterale, întinse pe toată lungimea naosului și pronaosului. Deasupra absidei altarului proporțional diminuat, cu mai bine de un metru mai jos decât cel principal, acoperișul altarului este bine integrat arhitectonic. Căpriorii acoperișului sunt fixați cu meșteșug pe cosoroabele așezate pe capetele mai lungi ale bârnelor
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Biserica este construită din lemn de brad și de stejar. Planimetric se distinge prin forma specifică zonei, cu pronaosul de 3,50/3,80 și naosul de 6,34/3,80. Altarul este poligonal, cu pereții retrași în comparație cu cei din lungimea dreptunghiului. Pronaosul este tăvănit. Pe grinzile din structura de rezistență a turnului sunt înălțați stâlpii turnului, ce susțin, la nivelul coamei, o galerie deschisă cu câte trei arcade pe latură, toate semicirculare, sub un coif octogonal. Pridvorul este marcat de
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
Legile lui Kirchhoff sunt relații exacte între parametrii care descriu interacția materiei cu radiația electromagnetică. Cu definițiile date mai jos ele afirmă că, pentru orice lungime de undă λ, raportul între emisivitatea E(λ) și absorptivitatea A(λ) unui material M este independent de natura materialului și depinde numai de temperatura T:<br>formula 1 Aici I(λ,T) este emisivitatea unui corp ideal absorbant (negru) pentru
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
undă λ, raportul între emisivitatea E(λ) și absorptivitatea A(λ) unui material M este independent de natura materialului și depinde numai de temperatura T:<br>formula 1 Aici I(λ,T) este emisivitatea unui corp ideal absorbant (negru) pentru toate lungimile de undă. Mai mult, funcția I(λ,T) se dovedește a fi intensitatea radiației electromagnetice într-o cavitate închisă cu pereții dintr-un material arbitrar ținut la temperatura T. Legile lui Kirchhoff sunt consecințe ale principiului al doilea al termodinamicii
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
dintr-un material oarecare opac si ținută cu ajutorul unui rezervor de căldură la temperatura T. În interiorul ei se găsește radiație electromagnetică, continuu emisă și reabsorbită de pereții cavității . Presupunem că pereții nu sunt luminescenți și prin urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei lungimi de undă sunt independente. Se poate argumenta, folosind principiul al doilea al termodinamicii, că, pentru fiecare lungime de undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
se găsește radiație electromagnetică, continuu emisă și reabsorbită de pereții cavității . Presupunem că pereții nu sunt luminescenți și prin urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei lungimi de undă sunt independente. Se poate argumenta, folosind principiul al doilea al termodinamicii, că, pentru fiecare lungime de undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile cavității. "Intensitatea specifică" I(M,n,λ) a radiației în punctul "M" în direcția n
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
și prin urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei lungimi de undă sunt independente. Se poate argumenta, folosind principiul al doilea al termodinamicii, că, pentru fiecare lungime de undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile cavității. "Intensitatea specifică" I(M,n,λ) a radiației în punctul "M" în direcția n, pentru lungimea de undă λ este energia transportată de unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă în intervalul
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile cavității. "Intensitatea specifică" I(M,n,λ) a radiației în punctul "M" în direcția n, pentru lungimea de undă λ este energia transportată de unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă în intervalul (λ,λ+dλ), care traversează într-un timp dt un element de suprafață "dA" - care conține pe "M" și a cărui normală este direcția n
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile cavității. "Intensitatea specifică" I(M,n,λ) a radiației în punctul "M" în direcția n, pentru lungimea de undă λ este energia transportată de unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă în intervalul (λ,λ+dλ), care traversează într-un timp dt un element de suprafață "dA" - care conține pe "M" și a cărui normală este direcția n - și este cuprinsă într-un unghi solid "dΩ" împrejurul lui
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
timp normal pereților cavității este tot dF din (7) astfel incât presiunea totală: <br>formula 13 Pentru energia totală, <br>formula 14 Expresia este similară cu aceea a energiei interne a gazului perfect (U = 3pV/2).Aceste formule sunt adevărate pentru fiecare lungime de undă și rămân adevărate, prin integrare, și pentru cantitățile referitoare la întreaga radiație. Cu un argument termodinamic similar celor de mai sus, arătăm că densitatea de energie nu depinde de materialul din care e făcută cavitatea. Considerăm pentru aceasta
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
de cele două părți ale peretelui sunt diferite, putem extrage un lucru mecanic folosind diferența de presiune (ridica o greutate). Dacă procesul este condus cvasistatic, diferența de presiune rămâne constantă (deoarece presiunea depinde numai de temperatură!). După ce am parcurs o lungime oarecare δL, îndepărtăm tubul și punem un altul cu peretele despărțitor în aceeași poziție de la început. Putem reîncepe procesul și realizăm astfel un perpetuum mobile de speța a doua: transformăm ciclic energia de la un singur rezervor de căldură în lucru
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
realizăm astfel un perpetuum mobile de speța a doua: transformăm ciclic energia de la un singur rezervor de căldură în lucru mecanic. Deducem că densitatea de energie nu depinde de material și deci este o funcție universală de temperatură și de lungimea de undă. Argumentul este valid atât pentru fiecare lungime de undă în parte (selecționată cu un filtru), cât și pentru densitatea totală de energie. Definițiile sunt în acord cu manualul. Emisivitatea unei suprafețe dintr-un material M este o funcție de
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
transformăm ciclic energia de la un singur rezervor de căldură în lucru mecanic. Deducem că densitatea de energie nu depinde de material și deci este o funcție universală de temperatură și de lungimea de undă. Argumentul este valid atât pentru fiecare lungime de undă în parte (selecționată cu un filtru), cât și pentru densitatea totală de energie. Definițiile sunt în acord cu manualul. Emisivitatea unei suprafețe dintr-un material M este o funcție de material, de direcția emisiei, de lungimea de undă și
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
atât pentru fiecare lungime de undă în parte (selecționată cu un filtru), cât și pentru densitatea totală de energie. Definițiile sunt în acord cu manualul. Emisivitatea unei suprafețe dintr-un material M este o funcție de material, de direcția emisiei, de lungimea de undă și de temperatură: <br>formula 15 Este cantitatea de energie emisă în unitatea de timp dt în unitatea de unghi solid împrejurul direcției date de (θ,φ) și pe unitatea de lungime referitor la lungimea de undă. Absorptivitatea (puterea
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
o funcție de material, de direcția emisiei, de lungimea de undă și de temperatură: <br>formula 15 Este cantitatea de energie emisă în unitatea de timp dt în unitatea de unghi solid împrejurul direcției date de (θ,φ) și pe unitatea de lungime referitor la lungimea de undă. Absorptivitatea (puterea de absorbție) A a unei suprafețe este "fracțiunea" din energia incidentă din direcția (θ,φ) care este absorbită de suprafață: <br>formula 16 Reflectivitatea R(λ,θ,φ,T) este în mod analog "fracțiunea
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
de direcția emisiei, de lungimea de undă și de temperatură: <br>formula 15 Este cantitatea de energie emisă în unitatea de timp dt în unitatea de unghi solid împrejurul direcției date de (θ,φ) și pe unitatea de lungime referitor la lungimea de undă. Absorptivitatea (puterea de absorbție) A a unei suprafețe este "fracțiunea" din energia incidentă din direcția (θ,φ) care este absorbită de suprafață: <br>formula 16 Reflectivitatea R(λ,θ,φ,T) este în mod analog "fracțiunea" din energia incidentă
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
are loc atunci egalitatea simplificată: <br>formula 21 Dacă E(λ,θ,φ,T) = C(θ,φ)I(λ,T) cu I(λ,T) intensitatea radiației de "Hohlraum", relația (K) implică A M(λ,θ,φ,T) = C(θ,φ), "independent" de lungimea de undă; el absoarbe o fracțiune constantă din radiația incidentă din direcția (θ,φ) și emite în direcția (θ,φ) o fracțiune constantă a radiației de "Hohlraum": materialul se numește "cenușiu". Când C(θ,φ) = const, este numit "difuz-cenușiu".Dacă
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
Când C(θ,φ) = const, este numit "difuz-cenușiu".Dacă C(θ,φ) = 0 și materialul nu "oglindește" lumina, ci o împrăștie, este numit "alb" Un corp pentru care A(λ,θ,φ,T) = 1 (care absoarbe integral radiația pentru orice lungime de undă) se numește "corp negru". După relația lui Kirchhoff (K), radiația emisă de un corp negru nu depinde de unghi și este identică cu radiația de echilibru într-o cavitate dintr-un material oarecare. De aceea problema teoretică celebră
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
dintr-un material oarecare. De aceea problema teoretică celebră rezolvată de Max Planck a descrierii radiației dintr-o cavitate este cunoscută sub numele de "problema emisiei corpului negru". În natură există corpuri care sunt "negre" numai pe anumite intervale de lungimi de undă: "negru" în spectrul vizibil nu înseamnă "negru" pentru toate lungimile de undă. (Negrul de fum este însă o bună aproximație pe un interval mare de lungimi de undă) Manualul bine cunoscut de fizică generală al lui S.E.Friș
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
Planck a descrierii radiației dintr-o cavitate este cunoscută sub numele de "problema emisiei corpului negru". În natură există corpuri care sunt "negre" numai pe anumite intervale de lungimi de undă: "negru" în spectrul vizibil nu înseamnă "negru" pentru toate lungimile de undă. (Negrul de fum este însă o bună aproximație pe un interval mare de lungimi de undă) Manualul bine cunoscut de fizică generală al lui S.E.Friș și A.V.Timoreva discută cu multă atenție fizica fluxului luminos și
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
În natură există corpuri care sunt "negre" numai pe anumite intervale de lungimi de undă: "negru" în spectrul vizibil nu înseamnă "negru" pentru toate lungimile de undă. (Negrul de fum este însă o bună aproximație pe un interval mare de lungimi de undă) Manualul bine cunoscut de fizică generală al lui S.E.Friș și A.V.Timoreva discută cu multă atenție fizica fluxului luminos și termodinamica radiației. Un mod elementar de a verifica legile lui Kirchhoff calitativ este următorul : Un vas
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
favorabil dinastiei ( apa ) . Qin Shi Huangdi a ales numărul șase drept număr etalon și a domnit în virtutea elementului apă. El a hotărât ca drapelele și hainele să aibe culoarea neagră, culoare ce corespunde apei. Pălăriile oficiale au avut șase degete lungime, iar atelajele trăsurilor, șase cai . Acum, funcția regală nu mai este numai religioasă, suveranul jucând rolul unei autorități efective și dorește să își etaleze puterea. El poruncește să se construiască la Xian yang un palat grandios, unde pot locui 10
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]