43,766 matches
-
Partners au anunțat că au semnat angajamentele definitive pentru a se alătura consorțiului, proces care a fost finalizat la 1 octombrie 2006. În 2006 Philips a cumpărat compania Lifeline Systems cu sediul în Framingham, Massachusetts. În august 2007 Philips a achiziționat compania Ximis Inc., cu sediul în El Paso, Texas, pentru divizia medical informatică.. În octombrie 2007, compania a cumpărat o licență Microprocesor Brevetat Moore de la Grupul TPL. În 21 decembrie 2007, Philips și Respironics Inc. au anunțat un acord definitiv
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
în El Paso, Texas, pentru divizia medical informatică.. În octombrie 2007, compania a cumpărat o licență Microprocesor Brevetat Moore de la Grupul TPL. În 21 decembrie 2007, Philips și Respironics Inc. au anunțat un acord definitiv în temeiul căruia Philips a achiziționat toate acțiunile restante Respironics pentru 66$ per acțiune, un preț total de achiziție de aproximativ 3,6 miliarde euro (5,1 miliarde dolari) în numerar. La 21 februarie 2008, Philips a finalizat achiziția a VISICU Baltimore, Maryland prin fuziunea filialei
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
monitorizare și îngrijire a pacienților ICU. Laboratorul de fizică Philips a fost redus la început secolului 21, odată ce compania a încetat să mai fie inovativă în domeniul electronicii prin cercetare fundamentală. În ianuarie 2011, Philips a fost de acord să achiziționeze activele Preethi, o companie din India, lider în ceea ce privește aparatura de bucătărie. Din cauza faptului că profitul net a scăzut cu 85% în al treilea trimestru din 2011, Philips a anunțat o reducere a 4.500 de locuri de muncă pentru a
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
135 milioane de dolari. La 23 septembrie 2014, Philips a anunțat intenția de a împărți compania în două divizii, despărțind partea de iluminat de cea de sănătate și stil de viață a consumatorului. CEO din trecut și din prezent: Companiile achiziționate de-a lungul timpului de către Philips includ Amperex, Magnavox, Signetics, Mullard, VLSI, Agilent Healthcare Solutions Group, Marconi Medical Systems, ADAC Laboratories, ATL Ultrasound, porțiuni din Westinghouse și operațiuni de electronice de larg consum ale Philco și Sylvania. Philips a abandonat
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
milioane dolari în 2007. Philips Medical Systems Technologies Ltd. (Haifa) este un dezvoltator și producător de sisteme de tomografie computerizată (CT) și imagistică medicală. Compania a fost fondată în anul 1969 ca Elscint de către Elron Electronic Industries și a fost achiziționată de Marconi Medical Systems în anul 1998, care, la rândul ei, a fost achiziționată de Philips în 2001. Philips Semiconductors a avut în trecut operațiuni majore în Israel; divizia face acum parte din NXP Semiconductors. Philips Franța are sediul în
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
producător de sisteme de tomografie computerizată (CT) și imagistică medicală. Compania a fost fondată în anul 1969 ca Elscint de către Elron Electronic Industries și a fost achiziționată de Marconi Medical Systems în anul 1998, care, la rândul ei, a fost achiziționată de Philips în 2001. Philips Semiconductors a avut în trecut operațiuni majore în Israel; divizia face acum parte din NXP Semiconductors. Philips Franța are sediul în Suresnes. Compania are peste 3.600 de oameni la nivel național. Philips Lighting are
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
compania americană de corpuri de iluminat Genlyte Group Incorporated, care oferă companiei o poziție de lider în corpurile de iluminat americane, controalele și produse conexe pentru o gamă variată de aplicații, inclusiv iluminatul în stare solidă. De asemenea, compania a achiziționat Respironics, care a fost un câștig semnificativ pentru sectorul de sănătate. Pe 21 februarie 2008, Philips a finalizat achiziția companiei VISICU Baltimore, Maryland. VISICU a fost creatorul conceptului eICU pentru utilizarea telemedicinei de la o instalație centralizată pentru a monitoriza și
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
responsabil și pentru operațiunile din Noua Zeelandă); Philips Consumer Lifestyle (responsabil și pentru operațiunile din Noua Zeelandă); sisteme de dictare Philips; produse Philips de îngrijire peronală (anterior Respironics, cu rețeaua națională de centre de Sleepeasy); Philips Dynalite (sisteme de control a luminii, achiziționate în 2009, design global și centru de producție) și Philips Selecon (fabricarea și designul produselor de iluminat pentru divertisment) Philips Brazilia a fost fondat în anul 1924 în Rio de Janeiro. În 1929, Philips a început să comercializeze aparate de
Philips () [Corola-website/Science/309054_a_310383]
-
Champagne din Franța. Termenii francezi „Mousseux” sau „Cremant” sunt folosiți pentru referirea la vin spumant provenit din altă regiune decât Champagne. Statele Unite ale Americii sunt un producător semnificativ de vin spumant: în California în special producătorii francezi de șampanie au achiziționat podgorii pentru a produce vin spumant american după metoda tradițională. De curând, Marea Britanie, care a avut unele dintre primele producții de vin spumant, a început din nou să producă vinuri în stilul șampaniei. Vinul spumant este de obicei alb sau
Vin spumant () [Corola-website/Science/309160_a_310489]
-
care principalitatea își ia numele, vine din Castelul Liechtenstein din depărtata Austria Inferioară, pe care familia l-a avut în proprietate din cel puțin 1440 până în secolul al XIII-lea și din 1807 înainte. De-a lungul secolelor, dinastia a achiziționat vaste întinderi de pământ, predominant în Moravia, Austria Inferioară, Silezia și , deși, în toate cazurile, aceste teritorii erau ținute prin feudalism, sub alți suzerani mai seniori, în particular sub linii variate a familiei Habsburgice, la care câțiva prinți ai Liechtensteinului
Istoria Liechtensteinului () [Corola-website/Science/309219_a_310548]
-
mulți dintre ei au pierit în Gulag. Fiind în mari nevoi financiare după război, dinastia Liechtensteinului a recurs la vinderea comorilor artistice a familiei, printre care, spre exemplu, portretul neprețuit „Ginevra de' Benci” de Leonardo da Vinci, care a fost achiziționat de Galeria Națională de Artă din Statele Unite, în 1967. În deceniile care au urmat, însă, Liechtenstein a prosperat, deoarece a folosit rate de impozite scăzute pentru a atrage companii și firme către țară Principele de Liechtenstein este al șaselea cel
Istoria Liechtensteinului () [Corola-website/Science/309219_a_310548]
-
reluat proiectul, extinzându-se suprafața alocată la 6 hectare pe același amplasament. În anul 1996, printr-o hotărâre de guvern, a fost înființat Muzeul Satului Bucovinean. Începând din 1998 au fost reluate lucrările de achiziție și restaurare și s-au achiziționat 30 de noi obiective de arhitectură populară (gospodării și instalații tehnice) care au fost aduse pe platoul cetății pentru a fi reconstruite și puse în valoare. Unele dintre acestea nu sunt însă reconstruite, acest proces fiind în desfășurare în prezent
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și un hogeag pe tabla din spate. Pardoseala este din lut stabilizat. În fața casei se află o prispă. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Roșu, aflată în zona etnografică Dorna. Casa datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Varvara Negrea. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 1992
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
prin culoarea neagră rezultată în urma arderii, precum și prin modelarea unor forme specifice tradiționale. În localitate mai există și acum case de locuit care păstrează o arhitectură cu o vechime de mai mult de 100 de ani. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un atelier de olar cu două camere și plecătoare pe două laturi din localitatea Marginea, aflată în zona etnografică Rădăuți. Construcția datează de la începutul secolului al XX-lea, ultimul său proprietar fiind Gavril Moldovan. Atelierul a fost reconstruit în muzeu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
tors acționată de apă. Pentru măcinarea cerealelor, cele mai importante sisteme tehnice tradiționale erau moara de apă și moara de vânt, acestea având o largă aplicabilitate și utilizându-se în anumite zone chiar și în prezent. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o moară de apă pentru măcinat grâu și porumb din localitatea Mănăstirea Humorului, aflată în zona etnografică Humor. Construcția (denumită și Moara lui Boca) datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea (aproximativ anul 1870), ultimul său proprietar fiind Ioan Boca
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
hidraulice verticale (roata cu cupe). Apa este dirijată prin latoc și, în cădere, rotește roata verticală care acționează grindeiul și roțile cu masele ce pun în mișcare axele verticale ale pietrelor umblătoare prin intermediul a doi prâsnei. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o casă de locuit din localitatea Cacica, aflată în zona etnografică Humor. Casa datează din anul 1900, ultimul său proprietar fiind Maria Lazarovici. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 2002. Construcția avea rolul de locuință, fiind de tip
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
casa de locuit și hâj, în interiorul gospodăriei se află și un grajd pentru animale compartimentat cu spații pentru vite, oi, cai și păsări. Grajdul este acoperit cu învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un celar din localitatea Moldovița, zona etnografică Câmpulung Moldovenesc. Celarul este o anexă gospodărească folosită pentru depozitarea alimentelor și a uneltelor de lucru, fiind cunoscut în zona Moldovița sub denumirea locală de „klichi”. El era amplasat de obicei în fața locuinței
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de râu prinsă cu liant de mortar. Acoperișul este construit în patru ape, cu pante repezi, având învelitoare din draniță de brad, bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea. Pardoseala este din dușumele din scândură. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Ostra, zona etnografică Humor, care datează de la începutul secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Gherasim Nastiuc. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 1976 și conservă
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Muzeal Bucovina a organizat expoziția „Mijloace de transport tradiționale”, aici fiind expuse căruțe, sănii și trăsuri, precum și o serie de obiecte din colecțiile muzeului, de la traistă, desagi, bărbânță, fedeleșuri, burdufuri și până la piese de harnașament tradiționale. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Câmpulung Moldovenesc, care datează din al doilea pătrar al secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Gavril Roată, de aceea casa este numită și Casa Roată. Ea a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
sau neagră. În urma baterii, stofa scădea în lungime și lățime. Meseriașii specializați (cunoscuți sub numele de sumănari) se ocupau cu coaserea stofei rezultate în urma baterii pănurei la piuă și împodobeau sumanele cu modele ornamentale din șiret. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o piuă de sumane monument istoric din localitatea Satu Mare, zona etnografică Rădăuți. Piua este un atelier gospodăresc unde se bate pănura pentru a se obține sumanul. Astfel de ateliere erau destul de rare, în Bucovina fiind cunoscute cele din Benia, Bilca
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
ateliere erau destul de rare, în Bucovina fiind cunoscute cele din Benia, Bilca (secolul al XIX-lea), Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Satu Mare (1900) și Vama (Piua lui Ilișoi, 1902). Cele din Bilca, Satu Mare și Vama sunt clasificate ca monumente istorice. Construcția achiziționată de Muzeul Satului Bucovinean datează din anul 1900 și ilustrează arhitectura specifică populației din zona de podiș a Bucovinei. Piua este o construcție monocelulară de mici dimensiuni pentru baterea sumanelor. Această piuă era în funcțiune înc în anul 1985. Piua
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
debutat în Liga I pe 4 martie 2007, într-un meci împotriva lui Dinamo București, terminat 1-1. A debutat în grupele UEFA Champions League la Manchester City, pe 7 noiembrie 2013. După scurtă ședere la Aerostarul Bacău, Pantilimon a fost achiziționat de echipă a doua a Politehnicii Timișoara. Un singur sezon a petrecut la echipa a doua a bănățenilor i-a convins pe aceștia să-l ia la prima echipă. La început Pantilimon a fost portarul rezervă al lui Poli, după
Costel Pantilimon () [Corola-website/Science/310519_a_311848]
-
clubul și la naționala României pe postul de atacant. Un produs al academiei clubului FC Bihor Oradea, a petrecut un sezon la club, jucând 15 meciuri și marcând 3 goluri în Liga a II-a. În 2003, el a fost achiziționat de clubul FC Nantes din Franța. Inițial a fost inclus în echipa secundă a clubului, iar apoi a fost promovat la prima echipă și în 2004 a debutat în Ligue 1. Per total, Keșerü a jucat la Nantes 4 sezoane
Claudiu Keșerü () [Corola-website/Science/310522_a_311851]
-
încoronați la Westminster Abbey. În mod remarcabil, George nu a avut nici o amantă (în contrast cu bunicul și cu fiii acestuia) iar cuplul a avut o căsnicie fericită. Împreună au avut 15 copii — 9 fii și 6 fiice. În 1762, George a achiziționat Casa Buckingham pentru refugiul familiei. Alte reședințe erau: Palatul Kew și Castelul Windsor. Palatul St. James era dedicat pentru uz oficial. Nu a călătorit excesiv și și-a petrecut întreaga viață în sudul Angliei. La vârsta de 22 de ani
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
a ocupat funția de conducător la echipele Poli Timișoara și U Cluj. Alt important jucător cu origini turdene e "Cosmin Tilinca". Și el s-a format că jucător la pepiniera Arieșului, talentat și serios în ceea ce a făcut, a fost achiziționat de clubul CFR Cluj. În acea perioadă a fost remarcat și selecționat în echipa națională. Un alt turdean care a apărat culorile țării este "Emilian Dolha". Junior al Arieșului, a ajuns la Rapid apoi în Polonia, unde a evoluat la
FC Arieșul 1907 Turda () [Corola-website/Science/310630_a_311959]