42,999 matches
-
la înțelegerea mai bună a formării și evoluției lor. A demonstrat că roiurile de al doilea nivel existau, respingând, fără drept de apel, modelul ierarhic emis de Carl Charlier. A arătat și faptul că luminozitatea roiurilor putea fi utilizată drept scară de distanță. Catalogul Abell este o listă aproape completă de peste 4.000 de roiuri conținând fiecare cel puțin treizeci de membri până la un redshift de "z" = 0,2 (Vezi Lista roiurilor de galaxii). Catalogul inițial al roiurilor din Emisfera nordică
George Abell () [Corola-website/Science/318635_a_319964]
-
turism. Unul din primele sisteme puse în producție a fost "Personal". Mandatul CCMT era automatizarea sistemului de rezervare de locuri în hoteluri cu obiectivul de a utiliza și distribui cât mai eficient capacitatea de cazare de pe litoral. Ulterior, pe o scară mai redusă, sistemul s-a implementat în sezonul de iarnă și pentru hotelurile de pe Valea Prahovei (Sinaia). În această perioadă a început activitatea de cercetare a pieții și achiziționarea unui sistem de calcul cu firmele principale: IBM, Siemens, Univac, CIL
Centrul de Calcul al Ministerului Turismului () [Corola-website/Science/318654_a_319983]
-
este un identificator utilizat de un numar de sisteme de date astronomice specific literaturii de referință. a fost dezvoltat pentru a fi utilizat în "SIMBAD" și în "Baza de date extragalactica NAȘĂ/ IPAC" (NED), dar acum este folosit pe scara mai largă, de exemplu, în "Sistemul de Date Astrofizice NAȘĂ" (A"strophysics Dată System") . Codul are o lungime fixă de 19 de caractere și are forma: YYYYJJJJJVVVVMPPPPA , unde: Punctele (.) sunt folosite pentru a completa câmpurile neutilizate și pentru a fixa
Bibcode () [Corola-website/Science/318637_a_319966]
-
Într-o fotografie din 1920 se vede cum ultimul nivel al părții dinspre sud-est a fost completat cu noi spații de locuit, rezultând numărul actual de camere. La parter, de o parte și de alta a unui vestibul legat de scara principală din lemn erau dispuse sălile de recepție, sufrageria, salonul mare, biblioteca, salonul de muzică. La primul etaj erau camerele stăpânilor, iar la etajul al doilea, camerele invitaților și ale personalului superior. Bucătăria era la demisol. La sfârșitul anului 1957
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
Isus în brațe, restul picturilor și textul "“Acest sfânt lăcaș fondat de Vodă Barbu Știrbei și soția sa Elisaveta s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu Știrbei în anul 1890”", fiind pierdute. Accesul în capelă se face pe o scară monumentală compusă din două rampe de formă semicirculară, construite din marmură de Carrara. În Capela Palatului, care cuprinde un cumul de elemente gotice, bizantine și renascentiste, au fost înhumate următoarele persoane din Neamul Știrbeilor: În 1992, în capela familiei Știrbei
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
Rottek și Niemeyers. Cele mai interesante contribuții ale sale se găsesc în filosofia dreptului. Ca revoluționar, Bărnuțiu a vrut să apere dreptul la autodeterminare a românilor transilvăneni. A găsit idei convenabile pentru intenția sa în filosofia lui Krug, difuzată pe scară largă în Transilvania de exponenții maghiari ai „filosofiei armoniei” - Samuel Köteles, János Hetény și Gusztáv Szontágh. Alte influențe au venit de la Savigny. În al său "Dreptul public al românilor" (1867), Bărnuțiu a dorit să arate că dreptul românesc este în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ale lui Platon, Aristotel și Kant. Sub un hegelian, dar probabil influențat de asemenea de Nicolai Hartmann, a susținut că realitatea, divizată în trei lumi, anorganică, organică și spirituală, este caracterizată de trei seturi distincte de categorii. La culmea acestei scări categoriale a pus o nouă categorie, ce reflectă impactul fizicii asupra gândirii sale: ondulația sau unda, ce a devenit așadar categoria supremă. El a dezvoltat mai târziu teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-au adus
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Descoperirea lor este însă atribuită arheologului peruvian Toribio Mejia Xesspe care le-a identificat în timpul unei excursii realizate pe dealurile din apropiere în anul 1927, inițial crezând că sunt artefacte importante ce aparțin civilizației incașe. Geoglifele au devenit cunoscute pe scară largă după anii 1930 când au fost observate dintr-o aeronavă, viziunea de ansamblu a acestora putând fi remarcată doar din aer. Piloții avionului trebuiau să fotografieze locurile prin care urma să fie construită autostrada panamericană care trecea prin Valle
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
Riche a explicat că nazcanii au desenat mai întâi liniile pe parcele de pământ cu lungimea de 6 picioare (1,8288 metri), multe dintre acestea fiind descoperite lângă geoglife. Apoi părțile componente erau separate pentru a fi realizate la o scară mai mare. Ea a afirmat că liniile drepte au putut fi făcute prin întinderea unei sfori între doi stâlpi, cercurile cu ajutorul unei frânghii ancorate de o piatră și liniile curbe mai complexe prin unirea anumitor arcuri de cerc. Cercetătoarea a
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
altar semicircular. În interior, ea este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridoviorul are formă pătrată și este mai scunde decât celelalte încăperi. La partea superioară a pronaosului se află cafasul, unde se ajunge prin urcarea unei scări aflate într-o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
de 1355m. Lungimea totală a galeriilor este de 1200 de metri, lungime aeriană de 250 de metri cu un coeficient de ramificație de 4,8. Denivelarea totală a galeriilor este de -78m. Peștera are două sectoare distincte, formate independent: Galeria Scărilor, Galeria Lacului. Galeria scărilor începe de la intrare cu culoarul de acces săpat pe o diaclază cu urme evidente de eroziune. La 20 de m de la intrare acesta prezintă o strangulare de 0,4/0,4m, în care se simte un
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
a galeriilor este de 1200 de metri, lungime aeriană de 250 de metri cu un coeficient de ramificație de 4,8. Denivelarea totală a galeriilor este de -78m. Peștera are două sectoare distincte, formate independent: Galeria Scărilor, Galeria Lacului. Galeria scărilor începe de la intrare cu culoarul de acces săpat pe o diaclază cu urme evidente de eroziune. La 20 de m de la intrare acesta prezintă o strangulare de 0,4/0,4m, în care se simte un puternic curent de aer
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
prezintă o strangulare de 0,4/0,4m, în care se simte un puternic curent de aer. Culoarul de acces debușează în Sala Mare, puternic descendentă de dimensiunile 25/20/8m, îmbrăcată în montmilch alunecos. Sala Mare continuă în culoarul scărilor, o diaclază înaltă care coboară până la -50m unde se închide prin colmatare. Apa care a drenat Sala Mare și Sala Scărilor a coborât la un nivel inferior, mai întâi prin două puțuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puțul dintre Sala
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
în Sala Mare, puternic descendentă de dimensiunile 25/20/8m, îmbrăcată în montmilch alunecos. Sala Mare continuă în culoarul scărilor, o diaclază înaltă care coboară până la -50m unde se închide prin colmatare. Apa care a drenat Sala Mare și Sala Scărilor a coborât la un nivel inferior, mai întâi prin două puțuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puțul dintre Sala Mare și Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8/5 m, și este împodobită
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
Sala Mare continuă în culoarul scărilor, o diaclază înaltă care coboară până la -50m unde se închide prin colmatare. Apa care a drenat Sala Mare și Sala Scărilor a coborât la un nivel inferior, mai întâi prin două puțuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puțul dintre Sala Mare și Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8/5 m, și este împodobită cu frumoase scurgeri parietale și stalactite fistulare. Aici debușează și Galeria Dublă meandrată și
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
se află cota minimă a peșterii de - 76 m. De la Răscruce spre Sala Puțurilor urmează o săritoare de 6 m și se pătrunde într-o sală de 8/4/12 m în peretele căreia apar cele două puțuri din Culoarul Scărilor. în partea nordică sala se continuă cu alt puț de 8 m, ușor înclinat și plin, ca dealtfel tot acest sector, cu argilă. Din puț, pe o galerie dublă, se ajunge în Galeria Nicovală. Al doilea sector al peșterii este
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
10 m. În prezent peștera nu are un curs activ permanent în locurile accesibile, dar el există cu siguranță la un nivel inferior. În concluzie, este opera apelor de precipitație care au acționat asupra diaclazelor pe două cursuri principale: Galeria Scărilor și Galeria Lacului cu joncțiune La Răscruce. Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitata și Limonia nubeculoasa. Valori termice înregistrate în 04.03.1980: la intare - 6 ° C, Sala Mare 7
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
mai jos în două de o concrețiune verticală. Se coboară prin stânga cu asigurare, căci în dreapta câțiva metri mai jos galeria se termină deasupra unei verticale de 10 m ce poate fi coborâta numai cu coardă. Înaite era folosită o scară flexubilă de unde și numele de Sală Scării. Are 15 m lungime, e plină cu bolovăni și trunchiuri de copaci căzuți de sus. Din ea la stanga, imediat sub locul în care se coboară, se deschide o fereastră ce duce în sectorul
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
verticală. Se coboară prin stânga cu asigurare, căci în dreapta câțiva metri mai jos galeria se termină deasupra unei verticale de 10 m ce poate fi coborâta numai cu coardă. Înaite era folosită o scară flexubilă de unde și numele de Sală Scării. Are 15 m lungime, e plină cu bolovăni și trunchiuri de copaci căzuți de sus. Din ea la stanga, imediat sub locul în care se coboară, se deschide o fereastră ce duce în sectorul vestic, iar la capătul din dreapta începe galeria
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
fereastră ce duce în sectorul vestic, iar la capătul din dreapta începe galeria ce conduce la sectorul estic, cu galerii puternic ornamentate. Sectorul vestic este constituit în principal din Sală Mare, la care se ajunge prin fereastră de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
pe unde am ajuns în sală, se află o imensă formațiune stalagmitica cu diametrul de 6 m și înălțimea de 8 m, Capita, care izolează în spatele ei un culoar scurt și o cămăruța extrem de concreționată. Sectorul estic începe din Sală Scării, unde în dreapta se află o parte coborâta în care se adună apă sub forma unui lac periodic. Aici se urcă o diferență de nivel de 10 metri pe un planșeu calcitic ce formează podeaua culoarului înălțat. Acesta este bogat concreționat
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
de concrețiuni, spre partea cea mai bogat ornamentata a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir" translucida. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu montmilch, . Ultima galerie descoperită, Galeria ,Polaris" începe tot din apropierea de Sală Scării printr-o cățărare dificilă de 10 m. Este formată dintr-o sală lungă continuată cu un coridor din ce in ce mai îngust și sinuos. Aici poate fi văzut tot ce s-a descris până aici dar la superlativ. Trebuie menționate discurile imense prinse
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
alte abordări contemporane era că pacea pe care el o propunea nu era una în care națiunile să fie ținute separate, ci una care încerca să aducă națiunile împreună în mod activ. Schemele federale au o logică construită pe o scară limitată. Deși are numeroase dificultăți, acestea sunt de ordin tehnic și există posibilitatea de a le depăși, în vreme ce soluția creări federațiilor naționale era criticată din perspectiva funcționalistă. Raportându-se la experiența interbelică și la cea din al doilea război mondial
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
fi găsite în apa dulce, sau, mai rar, în apa sărată. Sunt abundente în apele liniștite, unde se pot înmulți foarte mult, colorând apa în verde ("E. viridis") sau în roșu ("E. sanguinea"). Specia "Euglena gracilis" a fost utilizată pe scară largă în laboratoare ca organism model. Cele mai multe specii de euglene au cloroplaste în interiorul corpului, care le dau posibilitatea să se hrănească prin autotrofie, ca plantele. Totuși, se mai pot hrăni și prin heterotrofie, cum fac animalele. Cum "Euglena" are trăsături
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
record a fost atins de "Opera de trei peni", care a avut 2,707 de spectacorle, devenind spectacolul din afara Broadway-ului cu cele mai multe spectacole până când a apărut "Fantasticii". Producția a însemnat un început pentru muzicalurile care sunt profitabile în afara Broadway-ului la scară mică, cu o orchestră mică. Acest lucru a fost confirmat în 1959 când a avut loc o reapariție a piesei lui Jerome Kern și P. G. Wodehouse, "Lăsați totul în seama Janei", care a durat mai mult de doi ani
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]