41,971 matches
-
litografi polonezi. s-a născut înainte de 20 noiembrie 1794. A luat lecții de desen de la Józef Richter. În 1816, s-a strămutat în Varșovia, unde a început cariera ca funcționar în Comisia de Justiție. În 1818 a devenit secretar al Bibliotecii Publice și responsabil a Cabinetului de Gravuri din cadrul Universității din Varșovia. În 1819 a beneficiat de o bursă la Viena, unde a studiat istoria. S-a aflat timp de câteva săptămâni la Berlin și Dresda (1825), unde a studiat colecțiile
Jan Feliks Piwarski () [Corola-website/Science/333323_a_334652]
-
englezi. Emiratele Arabe Unite au anunțat că vor participa la costurile de restaurare ale obiectelor salvate. Șeicul Sultan Al-Qasimi, guvernator al Emiratului Sharjah, a promis să plătească pentru reconstrucția clădirii și să doneze o parte din propriile sale cărți rare pentru completarea bibliotecii. Alte lucrări care ar putea fi puse la dispoziție includ diferite exemplare ale "Description de l'Égypte", din alte țări.
Institut d'Égypte () [Corola-website/Science/333314_a_334643]
-
(în pl. "Biblioteka Polska w Paryżu", în fr. "Bibliothèque polonaise à Paris") este o bibliotecă, întemeiată în 1838 din inițiativa și cu sprijinul material al unor fruntași ai vieții politice și culturale poloneze, stabiliți în Franța după înfrângerea insurecției din Polonia din anii 1830 — 1831. La înființarea ei au contribuit patru societăți poloneze: Societatea literară
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
al unor fruntași ai vieții politice și culturale poloneze, stabiliți în Franța după înfrângerea insurecției din Polonia din anii 1830 — 1831. La înființarea ei au contribuit patru societăți poloneze: Societatea literară, Comitetul istoric, statistic și Societatea de studii. Inițiativa inaugurării Bibliotecii Poloneze îi aparține lui Karol Sienkiewicz, care a venit cu propunerea de a uni colecțiile de cărți ale Societății literare poloneze și ale Societății de susținere a științei. Centrul cultural și patriotic polonez deveni în curînd și locul de întîlnire
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
susținere a științei. Centrul cultural și patriotic polonez deveni în curînd și locul de întîlnire al intelectualității poloneze din Paris, reușind repede să atragă în jurul lui personalități franceze și din alte emigrații, oameni politici și savanți. Actul de înființare a Bibliotecii Poloneze a fost semnat la 24 noiembrie 1838, iar deschiderea oficială a avut loc la 24 martie 1839. Consiliul Bibliotecii Poloneze era format din 8 membri. Președinte al Consiliului a fost ales Adam Jerzy Czartoryski, iar K. Sienkiewicz ocupa funcțiile
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
reușind repede să atragă în jurul lui personalități franceze și din alte emigrații, oameni politici și savanți. Actul de înființare a Bibliotecii Poloneze a fost semnat la 24 noiembrie 1838, iar deschiderea oficială a avut loc la 24 martie 1839. Consiliul Bibliotecii Poloneze era format din 8 membri. Președinte al Consiliului a fost ales Adam Jerzy Czartoryski, iar K. Sienkiewicz ocupa funcțiile de secretar, bibliotecar și casier. La întemeiere, Biblioteca Poloneză se afla pe strada Duphot, nr. 10, în 1840 în rue
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
1838, iar deschiderea oficială a avut loc la 24 martie 1839. Consiliul Bibliotecii Poloneze era format din 8 membri. Președinte al Consiliului a fost ales Adam Jerzy Czartoryski, iar K. Sienkiewicz ocupa funcțiile de secretar, bibliotecar și casier. La întemeiere, Biblioteca Poloneză se afla pe strada Duphot, nr. 10, în 1840 în rue de Surène 10, iar în 1842 în rue des Saussaies 3. În 1851, o comisie compusă din trei dintre întemeietorii ei: A. Mickiewicz, Wł. Zamoyski și K. Sienkiewicz
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
în rue de Surène 10, iar în 1842 în rue des Saussaies 3. În 1851, o comisie compusă din trei dintre întemeietorii ei: A. Mickiewicz, Wł. Zamoyski și K. Sienkiewicz au reușit să cumpere palatul în care se află astăzi biblioteca: o construcție din secolul al XVII-lea, situată pe Quai d'Orléans, pe insula Saint-Louis, în inima Parisului. Biblioteca ocupa, în acea perioadă, doar 11 încăperi la parter. La începutul activității sale, fondul Bibliotecii Poloneze se completa din contul colecțiilor
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
trei dintre întemeietorii ei: A. Mickiewicz, Wł. Zamoyski și K. Sienkiewicz au reușit să cumpere palatul în care se află astăzi biblioteca: o construcție din secolul al XVII-lea, situată pe Quai d'Orléans, pe insula Saint-Louis, în inima Parisului. Biblioteca ocupa, în acea perioadă, doar 11 încăperi la parter. La începutul activității sale, fondul Bibliotecii Poloneze se completa din contul colecțiilor personale, cele mai valoroase fiind colecțiile de cărți ale lui Adam Sienkiewicz, Julian Niemcewicz și Karol Kniaziewicz. În 1848
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
palatul în care se află astăzi biblioteca: o construcție din secolul al XVII-lea, situată pe Quai d'Orléans, pe insula Saint-Louis, în inima Parisului. Biblioteca ocupa, în acea perioadă, doar 11 încăperi la parter. La începutul activității sale, fondul Bibliotecii Poloneze se completa din contul colecțiilor personale, cele mai valoroase fiind colecțiile de cărți ale lui Adam Sienkiewicz, Julian Niemcewicz și Karol Kniaziewicz. În 1848, fondul bibliotecii număra peste 20 000 de volume. După Primul Război Mondial, odată cu reconstituirea statului
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
în acea perioadă, doar 11 încăperi la parter. La începutul activității sale, fondul Bibliotecii Poloneze se completa din contul colecțiilor personale, cele mai valoroase fiind colecțiile de cărți ale lui Adam Sienkiewicz, Julian Niemcewicz și Karol Kniaziewicz. În 1848, fondul bibliotecii număra peste 20 000 de volume. După Primul Război Mondial, odată cu reconstituirea statului polon, situația bibliotecii s-a schimbat. O parte din fondurile ei au fost repatriate; unele colecții au fost cedate Bibliotecii Naționale din Varșovia, iar altele - Academiei din
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
completa din contul colecțiilor personale, cele mai valoroase fiind colecțiile de cărți ale lui Adam Sienkiewicz, Julian Niemcewicz și Karol Kniaziewicz. În 1848, fondul bibliotecii număra peste 20 000 de volume. După Primul Război Mondial, odată cu reconstituirea statului polon, situația bibliotecii s-a schimbat. O parte din fondurile ei au fost repatriate; unele colecții au fost cedate Bibliotecii Naționale din Varșovia, iar altele - Academiei din Cracovia. Biblioteca Poloneză a avut de suferit foarte mult în anii celui de-al Doilea Război
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
Niemcewicz și Karol Kniaziewicz. În 1848, fondul bibliotecii număra peste 20 000 de volume. După Primul Război Mondial, odată cu reconstituirea statului polon, situația bibliotecii s-a schimbat. O parte din fondurile ei au fost repatriate; unele colecții au fost cedate Bibliotecii Naționale din Varșovia, iar altele - Academiei din Cracovia. Biblioteca Poloneză a avut de suferit foarte mult în anii celui de-al Doilea Război Mondial. În mîna hitleriștilor au căzut pradă peste 100 000 de volume, iar palatul a fost devastat
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
peste 20 000 de volume. După Primul Război Mondial, odată cu reconstituirea statului polon, situația bibliotecii s-a schimbat. O parte din fondurile ei au fost repatriate; unele colecții au fost cedate Bibliotecii Naționale din Varșovia, iar altele - Academiei din Cracovia. Biblioteca Poloneză a avut de suferit foarte mult în anii celui de-al Doilea Război Mondial. În mîna hitleriștilor au căzut pradă peste 100 000 de volume, iar palatul a fost devastat. În 1945 a fost înființat un Comitet francez de
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
avut de suferit foarte mult în anii celui de-al Doilea Război Mondial. În mîna hitleriștilor au căzut pradă peste 100 000 de volume, iar palatul a fost devastat. În 1945 a fost înființat un Comitet francez de ajutorare a Bibliotecii Poloneze din Paris. Urmînd apelul savanților și scriitorilor francezi, Biblioteca Poloneză a fost restaurată, iar azi persistă în bibliotecă liniștea și o atmosferă care evocă la fiecare pas trecutul.
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
Doilea Război Mondial. În mîna hitleriștilor au căzut pradă peste 100 000 de volume, iar palatul a fost devastat. În 1945 a fost înființat un Comitet francez de ajutorare a Bibliotecii Poloneze din Paris. Urmînd apelul savanților și scriitorilor francezi, Biblioteca Poloneză a fost restaurată, iar azi persistă în bibliotecă liniștea și o atmosferă care evocă la fiecare pas trecutul.
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
peste 100 000 de volume, iar palatul a fost devastat. În 1945 a fost înființat un Comitet francez de ajutorare a Bibliotecii Poloneze din Paris. Urmînd apelul savanților și scriitorilor francezi, Biblioteca Poloneză a fost restaurată, iar azi persistă în bibliotecă liniștea și o atmosferă care evocă la fiecare pas trecutul.
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
Biblioteca Regală a lui Assurbanipal, numită după Assurbanipal, ultimul mare rege al Imperiului Neo-Asirian, este o colecție de mii de tăblițe de lut și fragmente care conțin texte de toate tipurile din secolul al VII-lea î.Hr. Printre obiectele deținute se
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
colecție de mii de tăblițe de lut și fragmente care conțin texte de toate tipurile din secolul al VII-lea î.Hr. Printre obiectele deținute se află capodopera "Epopeea lui Ghilgameș". Din cauza manipulării neglijente a materialului original o mare parte din bibliotecă este iremediabil amestecată, ceea ce face imposibil pentru oamenii de știință să organizeze și să reconstituie multe dintre textele originale, deși unele au rămas intacte. Materialele au fost găsite în situl arheologic de la Kouyunjik (antica Ninive, capitala Asiriei) în nordul Mesopotamiei
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
rămas intacte. Materialele au fost găsite în situl arheologic de la Kouyunjik (antica Ninive, capitala Asiriei) în nordul Mesopotamiei. Situl se află astăzi pe teritoriul statului modern Irak. Tradițiile persane și armene veche indică faptul că Alexandru cel Mare, văzând marea bibliotecă a lui Assurbanipal de la Ninive, a fost inspirat în crearea propriiei sale biblioteci. Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca, dar prietenul și succesorul său Ptolemeu a supravegheat inițierea bibliotecii lui Alexandru - un proiect care s-a
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
capitala Asiriei) în nordul Mesopotamiei. Situl se află astăzi pe teritoriul statului modern Irak. Tradițiile persane și armene veche indică faptul că Alexandru cel Mare, văzând marea bibliotecă a lui Assurbanipal de la Ninive, a fost inspirat în crearea propriiei sale biblioteci. Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca, dar prietenul și succesorul său Ptolemeu a supravegheat inițierea bibliotecii lui Alexandru - un proiect care s-a dezvoltat până la a deveni renumita Bibliotecă din Alexandria. Biblioteca este o descoperire arheologică
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
teritoriul statului modern Irak. Tradițiile persane și armene veche indică faptul că Alexandru cel Mare, văzând marea bibliotecă a lui Assurbanipal de la Ninive, a fost inspirat în crearea propriiei sale biblioteci. Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca, dar prietenul și succesorul său Ptolemeu a supravegheat inițierea bibliotecii lui Alexandru - un proiect care s-a dezvoltat până la a deveni renumita Bibliotecă din Alexandria. Biblioteca este o descoperire arheologică a lui Austen Henry Layard; cele mai multe tăblițe au fost duse
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
faptul că Alexandru cel Mare, văzând marea bibliotecă a lui Assurbanipal de la Ninive, a fost inspirat în crearea propriiei sale biblioteci. Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca, dar prietenul și succesorul său Ptolemeu a supravegheat inițierea bibliotecii lui Alexandru - un proiect care s-a dezvoltat până la a deveni renumita Bibliotecă din Alexandria. Biblioteca este o descoperire arheologică a lui Austen Henry Layard; cele mai multe tăblițe au fost duse în Anglia și pot fi regăsite acum în colecția British
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
a fost inspirat în crearea propriiei sale biblioteci. Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca, dar prietenul și succesorul său Ptolemeu a supravegheat inițierea bibliotecii lui Alexandru - un proiect care s-a dezvoltat până la a deveni renumita Bibliotecă din Alexandria. Biblioteca este o descoperire arheologică a lui Austen Henry Layard; cele mai multe tăblițe au fost duse în Anglia și pot fi regăsite acum în colecția British Museum, dar o primă descoperire a fost făcută la sfârșitul anului 1849, în
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
în crearea propriiei sale biblioteci. Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca, dar prietenul și succesorul său Ptolemeu a supravegheat inițierea bibliotecii lui Alexandru - un proiect care s-a dezvoltat până la a deveni renumita Bibliotecă din Alexandria. Biblioteca este o descoperire arheologică a lui Austen Henry Layard; cele mai multe tăblițe au fost duse în Anglia și pot fi regăsite acum în colecția British Museum, dar o primă descoperire a fost făcută la sfârșitul anului 1849, în așa-numitul Palat
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]