5,619 matches
-
a aflat și Petru Dumitriu, pe atunci redactor șef la "Viața Românească". Opiniile sale estetice frizează ridicolul: Problema pe care o pune cartea e o problemă estetică, o problemă de realism socialist și devine și o problemă politică. Fantasticul se îmbină cu elementul istoric. (...) Adică vreau să spun că există o lege estetică, o funcție estetică a fantasticului. Fantasticul exprimă concepții filozofice legate de viața istorică. Aci în momentul când fantasticul devine gratuit e antirealist și Radu Boureanu, cu lipsa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
moralismul. Catolicismului, raționalismul; iar sentimentalismul bîntuie pe unde poate, pretutindeni. Ortodoxia, firește, nu trece cu vederea nici rațiunea, nici sentimentul și nici morala. Pe toate trei se sprijină și tustrelelor le face loc. Dar pe deasupra lor așează harul care le îmbină și, îmbinîndu-le, le cumpănește, nelăsînd pe nici una să strice echilibrul". Se recunoaște plin de sentimente, fapt ce și-l asumă și-l și scuză prin împrejurările excepționale ce i-au dat prilejul de a se cunoaște plinătatea verbului "a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de comunicare convențională! -, În loc să facă eforturi și chinuri „dizgrațioase” pentru a se adapta la „semnalele și regulile” celorlalți, cum o fac milioanele de „proști” de pretutindeni, și le impune pe ale sale. Evident, aici, cum s-ar zice, „nebunia se Îmbină cu prostia”, la o privire superficială, Însă, deoarece, cum observam mai sus, prostia fiind doar o formă mai slabă, mai „anemică”, mai „șovăitoare” a nebuniei, În cazul „paranoicului” comentat mai sus, prostia sa „de bază”, organică, printr-o interesantă și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
existența, cea familială, dar uneori chiar și cea socială, cea publică. Noi am putea adăuga la aceasta că vitalitatea extraordinară a Românului - rod al unei târzii intrări decisive, lucide, În istoria continentului, dar și al atâtor etnii care s-au Îmbinat În sângele său! - l-au ajutat să-și păstreze cultul strămoșilor, limba, credința - și chiar și credința În viață! -, ca și tradiția. Iar Unirea Principatelor și apoi Marea Unire i-au adus și darul demnității, al acelui orgoliu de sine
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se estompează și rămân Înfăptuirile. Iar acestea cu greu și-ar putea găsi egal În Întreaga istorie a românilor. Nu Cuza singur a făcut România, totuși România s-a făcut sub conducerea lui. A evoluat cu abilitate printre puterile europene, Îmbinând persuasiunea cu politica faptului Împlinit. A patronat și, la nevoie, a știut să impună marile reforme. Administrația, justiția, Învățământul, armata, toate s-au așezat pe baze noi, europene. Reforma agrară din 1864 a dat, În sfârșit, pământ țăranilor, Încercând un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a refuzat acest răgaz. Comunismul avea s-o arunce În cu totul altă direcție. O trăsătură a epocii a fost și ascensiunea naționalismului și, mai ales, orientarea sa Într-un sens tot mai autohtonist. Naționalismul secolului al XIX-lea se Îmbina fără dificultăți cu europenismul și, În genere, cu admirația față de Occident. România voia să demonstreze că este o țară europeană (de unde și accentul pus pe originile latine, pe rolul românilor În Evul Mediu În apărarea civilizației europene...). După 1900, fără
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Dacă o doză de specific românesc era bine-venită, „românismul“, Împins la extrem, a constituit baza ideologică a orientărilor național extremiste care se Înmulțesc În anii ’30, și Îndeosebi a mișcării legionare (Garda de Fier). Legionarii au Îmbrățișat o mistică națională Îmbinată cu un ortodoxism fervent. România „pură“ pe care o visau conducea inevitabil spre violență, totalitarism și ostilitate față de „ceilalți“ (În primul rând față de evrei). Început ca o adevărată religie a renașterii naționale, atrăgându-i prin proiectul său ideal (dar nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
căzut la pace: Geoană, criticat pentru scăderea cotei partidului, a fost totuși reales președinte, iar Iliescu a revenit „parțial“, ca președinte de onoare (se speră, cu alegătorii lui specifici, pe care numai el Îi poate convinge. Se Încearcă să se Îmbine astfel modernizarea partidului cu păstrarea, sau recuperarea, bazinului său electoral tradițional). Ne-am fi așteptat, cu certurile ei nesfârșite, la o guvernare proastă. A fost Însă mai curând bună. Economia a mers foarte satisfăcător, cu un ritm de 4% În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
preferat Serbia ortodoxă, naționalistă și autoritară Occidentului democratic și cosmopolit. Dar și În această privință atitudinile au evoluat În favoarea Occidentului, după cum am arătat deja. Românii se adaptează repede, cel puțin formal. Biserica Încearcă și ea, ca Întreaga societate românească, să Îmbine naționalismul cu europenismul. Este Biserica ortodoxă care În ultimii ani s-a deschis cel mai mult spre dialogul cu catolicismul (În contradicție, s-ar zice, cu ostilitatea manifestată acasă față de greco-catolici). În 1999, Papa Ioan Paul II a venit la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În nici o situație, ci rămânea prințesă sau regină, arborând o demnitate decontractată, dar nu mai puțin „imperială“. De aceea, ea nu seamănă nici cu regii de atunci (prea distanți), nici cu regii de astăzi (prea „oameni ca toți oamenii“). Maria Îmbina distanța cu apropierea, după o rețetă care era numai a ei. Una dintre marile ei pasiuni a fost călăria. Călărea mai bine ca oricare dintre ofițerii de cavalerie. A iubit armata și pe ofițeri (honni soit qui mal y pense
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Încă 63 de ani. Se poate vorbi de un stil „regina Maria“: un stil de viață, un stil vestimentar și chiar un stil artistic În sensul propriu al termenului. Maria a combinat În România o formă specifică de art nouveau, Îmbinând, Într-o manieră foarte personală, elemente decorative celtice, bizantine și românești, scăldate În auriu, ca În bisericile rusești. Poate să placă sau nu, dar nota de originalitate e certă. Cine vrea să cunoască familia regală a României la ea acasă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În Rusia lui Petru cel Mare. A fost un om de acțiune, dar și un gânditor politic, scriitor, istoric și filozof. Descrierea Moldovei (scrisă În latină și publicată mai târziu În traducere germană) este un tablou enciclopedic al țării sale, Îmbinând informația geografică, istorică, politică și etnografică. O amplă istorie a românilor a rămas neterminată, cuprinzând doar partea veche, privitoare la origini (până În secolul al XIII-lea), tratată cu neînchipuită erudiție. Pe turci, prințul Îi cunoștea la fel de bine ca pe moldovenii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dramaturg și prozator, În aceeași măsură ca lingvist, filolog și istoric, nu pare a fi sau refuză să fie conștient de distincția dintre aceste domenii. Autori de literatură fantastică sunt mulți, Hasdeu aparține Însă speciei mai rare de creatori care Îmbină știința cu ficțiunea. Spre sfârșitul vieții, ducând până la capăt „căutarea absolutului“ (și sub influența morții unicei sale fiice), Hasdeu a devenit spiritist: și-a construit un minuscul castel la Câmpina (Între București și Sinaia), loc privilegiat al dialogului cu cei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Sfântul Francisc), cuprinde vreo 30 de titluri, aproape tot atâta cât opera lui Shakespeare! Iorga a scris și nenumărate articole de ziar, Îndeosebi În gazeta Neamul românesc, pe care a condus-o mai bine de trei decenii. A reușit să Îmbine o ideologie naționalist-conservatoare cu un spirit european. A fost nu numai un ideolog, dar el Însuși om politic, cu o contribuție de seamă În mobilizarea națională din timpul Primului Război Mondial, cel dintâi președinte al Camerei Deputaților a Parlamentului României Mari și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În poezie, Într-un stil ermetic și abstract, ceva din regulile tainice ale profesiunii sale. O operă monumentală este Istoria literaturii române (1941) a lui George Călinescu (1899-1965), În care intuiția critică — cu concluzii În genere acceptate și astăzi — se Îmbină cu o reconstituire de-a dreptul romanescă a mediului și biografiei scriitorilor. Și anii comunismului au dat mulți poeți și romancieri prețuiți de români (deși, În ansamblu, „cota“ lor este mai scăzută În comparație cu marii scriitori interbelici). După 1989, scriitorii par
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se Înțelege, să poată merge fără mari dificultăți de la un palat la altul. Dar cum să străbați Bucureștiul, prin atâtea grădini și livezi! Brâncoveanu a trasat un drum, tăind În două diverse proprietăți, și s-ar putea spune că a Îmbinat utilul cu plăcutul, expropriindu-l În felul acesta și pe marele său adversar Constantin Bălăceanu (pretendent la domnie, susținut de austrieci). Așa s-a născut Podul Mogoșoaiei, care avea să devină cea mai celebră stradă bucureșteană și chiar, Într-o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
până la cele mai populare cârciumi. O adevărată instituție a fost cafeneaua (unde se bea cafea turcească, dar Într-o atmosferă deja occidentalizată), și nu mai puțin cofetăria (capitol la care Bucureștiul bătea toate recordurile, cu o neînchipuită varietate de dulciuri, Îmbinând arome orientale și occidentale). Cu timpul, cafenelele au dispărut, cofetăria este Însă și astăzi un loc specific bucureștean. Dintre localurile cândva cu nume simbolice, mai supraviețuiește doar „Capșa“ (cofetărie și restaurant), frecventată de elita bucureșteană și, de la un moment dat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În linii simple și drepte. Calea Victoriei Își Îmbogățește registrul cu un mic „zgârie-nori“ de tip american: Palatul Telefoanelor, așezat chiar lângă Teatrul Național și dominându-l. Sinteza la care se ajunge — ar putea fi numită „stilul Carol al II-lea“ — Îmbină modernismul cu căutarea unui echilibru de factură clasică și cu tendința spre monumentalitate (sunt, În genere, comenzi oficiale, clădiri destinate instituțiilor statului). Tipic, ca axă a orașului, este bulevardul Brătianu, iar În ce privește principalele edificii: Facultatea de Drept (Petre Antonescu, 1935
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să se adapteze acestei prelungite stări de nesiguranță. România și-a creat nedorita reputație de țară imprevizibilă. Istoria a Însemnat Însă, pe de altă parte, și cristalizarea unui anume tip de civilizație și a unei identități românești. O sinteză aparte, Îmbinând un puternic și tenace fond rural cu nu mai puțin puternice și insistente influențe din afară. Rezistență și receptare totodată. Sinteza românească este toată În contraste. Dar din vechea Românie nu le-a mai rămas românilor prea mult. Comunismul a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fost Înaintea lui, apoi s-a prăbușit, la rându-i. Au supraviețuit doar elemente disparate: frânturi de folclor și de tradiție, nostalgii, repere culturale și istorice. România este astăzi o țară dezarticulată, alcătuită din segmente, care nu prea se Îmbină, de viață tradițională, de reminiscențe interbelice, de structuri și atitudini comuniste și de evoluții postcomuniste. Este un sistem care funcționează anevoie, În așteptarea — cam Îndelungată — a unui nou Început, susceptibil de a conduce spre o nouă sinteză. Românii se află
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Bateau Ivre” de Rimbaud, am Întrebat-o aproape sfidător cum a redat În românește primul vers din această minune poetică: mi-a dat cu un ton discret, pudic, o replică perfectă: Mărturisesc că am rămas mirat de perfecțiunea traducerii care Îmbina scrupulozitatea cu dreptul de readaptare, făcând din traducere o recreațiune. A tălmăci „les fleuves impassibles” prin „fluvii ce nu aveau păsare” era nu numai pietate pentru versul lui Rimbaud ci și o metamorfoză cu nimic inferioară obârșiei sale. Mai târziu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
am folosit nopțile pentru a pune la punct o formulă romanescă ce să-mi convină, să mă reprezinte și în același timp să fie publicată. Au fost cele vreo trei variante ale Franciscăi în care, cu un curaj disperat, am îmbinat „romanul confesiune cu tentă intelectuală” cu „romanul de uzină”. Am avut chiar „insolența” să atac figura „problematică” a activistului de partid, deoarece, cum mi-o profetizau prietenii, M. Călinescu în primul rând, acest lucru nu putea fi decât un fiasco
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
destin pe care o trăia deja un individ care mă impresionase în tinerețea noastră printr-o ambiție și o vigoare în a-și lansa opera care o întrecea cu mult pe a mea. Ca și în „luciditatea socială”, deoarece el îmbina, la modul absolut paradoxal, un anume „cinism al ambițiosului”, al „carieristului” din orice timp, cu o candoare și impulsivitate psihologică și poetică afară de măsură! Și... cu toate acestea, el arăta, trăia acea unitate a persoanei și operei de care vorbeam
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
parte a romanului, era uimit „de unde cunosc eu atât de bine țăranul”, dar admirația lui era condiționată de extirparea acelei părți din carte care anunța, de fapt, arta mea poetică viitoare. Însăși structura poliedrică a cărții, acele falii care se îmbinau într-o formă discordant-armonică, propunând în aceeași carte registre tematice și uneori chiar stilistice diferite, erau o „descoperire proprie”, era felul și forma în care eu eram capabil să construiesc un roman. Și cele două capodopere ale mele, Animale bolnave
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ne-creatorii, cei care nu au trăit experiența fantastică și epuizantă a expresiei creatoare, originale, ne recomandă, cu o exigență ce se învecinează cu tirania morală, erijându-se în procurori civici, făptura ideală a creatorului: artistul excelent ce trebuie să îmbine și curajul moral, și pe cel civic, săritor în ajutorul văduvei și orfanului și, dacă se poate, pălmuind cu vehemență și obrazul potentatului, fie el cardinal, militar, bancher sau prim-secretar!... 12 ...„Martor și complice” spuneam!... Un bun, un onest
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]