48,029 matches
-
i-a răspuns el. Isaac a zis din nou "Iată focul și lemnele; dar unde este mielul pentru ardere de tot?". "Fiule", a răspuns Avram, Dumnezeu Însuși va purta grijă de mielul pentru ardere de tot". Și au mers amândoi împreună înainte. Când au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avram a zidit acolo un altar și a așezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac și l-a pus pe altar, deasupra lemnelor. Apoi Avram
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de pe țărmul mării; și sămânța ta va stăpâni cetățile vrăjmașilor ei. Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânța ta, pentru că ai ascultat de porunca Mea". Avram s-a întors la slugile sale și s-au sculat și au plecat împreună la Beer-Șeba, căci Avram locuia la Beer-Șeba". // Din cele relatate în acest capitol se vede că Însuși Dumnezeu iubește focul; că-l încuviințează și-l consfințește ca pe singurul element purificator și demn de majestatea Lui și că nimic din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vorbi lui Moise, apoi din Noul Testament ne-ncredințăm deplin, că Divinitatea numai prin foc Își manifestă voința, în ceia ce privește fericirea sau pedepsirea oamenilor. În "Faptele Apostolilor" Cap.II v. 1-21 citim următoarele: "În ziua Cincizecimii erau toți (Apostolii) împreună în același loc. Deodată a venit din cer un sunet, ca vâjâitul unui sunet puternic, și-a umplut ședeau ei. Niște limbi de foc au fost văzute împărțindu-se printre ei și s-au așezat câte una pe fiecare dintre
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Astfel, ne-am putea reprezenta istoria sub o formă ciclică. Fiecărei etape de expansiune îi urmează cea de declin, însă, aici și aiurea, se produce o nouă înflorire, care duce mai departe dezvoltarea vieții. Acesta se înfățișează ca fiind globală. Împreună, sprijinindu-se una pe alta și dându-și una alteia elan, forțele interioare ale omului se desfășoară: activitățile economică, meșteșugărească, artistică, intelectuală, morală, religioasă merg mână-n mână, și indiferent pe care o privilegiază comentatorul, acesta constată avântul simultan al
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cunoașteri a conștiinței, ea constând, pe de o parte, în perceperea cuvintelor, adică în intuirea sensibilă a semnelor trasate pe hârtie, și, pe de altă parte, în pătrunderea intelectuală a semnificațiilor ideale pe care le poartă cuvintele, semnificații care alcătuiesc împreună sensul cărții, cu alte cuvinte cunoașterea științifică inclusă în ea. Cunoașterea care a făcut posibilă mișcarea mâinilor și cea a ochilor, ridicarea, urcarea treptelor, băutul și mâncatul, odihna în sine, este cunoașterea vieții. Dacă ne întrebăm care dintre aceste trei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este este mereu prins într-un Tot și se pro-pune ca atare. Deoarece un Individ stă în fața lor, nu ca individ empiric în spațiu, ci ca ipseitate a oricărei pluralități și a oricărei diviziuni extatice, fortăreața și linia electrică sunt împreună într-o aceeași lume. Legile relației lor unitare sunt legile sensibilității, adică ale acestui Indiviz care este Individul, sunt legi estetice. A devenit acum pe de-a-ntregul limpede ce înseamnă neluarea în considerație a sensibilității de către știință: este o punere
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
într-o aceeași lume. Legile relației lor unitare sunt legile sensibilității, adică ale acestui Indiviz care este Individul, sunt legi estetice. A devenit acum pe de-a-ntregul limpede ce înseamnă neluarea în considerație a sensibilității de către știință: este o punere împreună, în cazul de față a liniei și a fortăreței, fără a ține seama de legile care fundamentează în ultimă instanță orice punere împreună posibilă. Și totuși aceste legi nu sunt abolite, așa cum nu este abolită nici lumea estetică pe care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acum pe de-a-ntregul limpede ce înseamnă neluarea în considerație a sensibilității de către știință: este o punere împreună, în cazul de față a liniei și a fortăreței, fără a ține seama de legile care fundamentează în ultimă instanță orice punere împreună posibilă. Și totuși aceste legi nu sunt abolite, așa cum nu este abolită nici lumea estetică pe care o alcătuiesc. Se întâmplă doar ca o lume prin natură estetică să capete chipul care îi este propriu în epoca modernă: cel al
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
viața]este imposibilă. Doctrinele, într-adevăr, nu acționează decât asupra cunoașterii, dar aceasta nu determină niciodată voința însăși, caracterul fundamental al lui a vrea". În realitate, dacă există finalități și norme ce trebuie dictate vieții finalități și norme ce alcătuiesc împreună ceea ce am putea numi o etică teoretică sau normativă -, nu poate fi vorba decât de finalități, norme sau valori provenind din viața însăși, cu ajutorul cărora ea încearcă să-și reprezinte ceea ce dorește. Totuși o astfel de reprezentare nu este decât
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe care îngăduie să o aibă un individ asupra altora. Această obligație este aproape complet neglijată în cazul relațiilor de familie, caz care, prin influența directă pe care o are asupra fericirii personale, este mai important decât toate celelalte luate împreună. (John Stuart Mill, 1994, p. 136) Nimeni nu trebuie să aibă libertatea de a face ce-i place, atunci când acționează în numele altcuiva, sub motivația că treburile celuilalt sunt propriile sale treburi. Aici, Mill remarcă tocmai puterea despotică a soților asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mine, și-a scos de pe el capa În pofida frigului și mi-a aruncat-o făcută mototol. — Íñigo, zise. Fierbe-o. E plină de ploșnițe. Capa puțea, ca și el dealtminteri. Hainele lui aveau atâtea gângănii Înăuntru, cât să ronțăie toate Împreună urechea unui taur; dar treaba asta și-a găsit rezolvarea În mai puțin de o oră, la băile lui Mendo Toscanul, un bărbier care În tinerețe fusese soldat la Neapole, Îl admira fără rezerve pe Diego Alatriste și Îl servea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
căpitanul și cu mine am ajuns acolo nu mai eram singuri: ni se alăturaseră În drum Juan Vicuña și Licențiatul Calzas, mari admiratori ai lui Lope, și chiar pe străduța Del Princípe, don Francisco de Quevedo. Astfel am ajuns cu toții Împreună la intrarea corral-ului de comedii, unde abia de te puteai mișca de atâția oameni. Toate stările sociale din orașul de reședință a Curții erau reprezentate: de la nobilii din Încăperile de sus cu ferestrele larg deschise spre incintă, până la publicul obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
făcută vreodată în ocolul silvic, un foc de o persoană, dar tatăl meu, inginerul silvic, nu a îngăduit nici o abatere de la reguli. El însuși a transportat aprinzătorul la Hugnaden. Era un aruncător de flăcări portabil, marca Tempus. Apoi au citit împreună instrucțiunile de folosire - despre pericolul ruperii furtunului, despre direcția pistonului de injector, ventil, buloane și mufe. Și-au citit, ca să zic așa, cu glas tare unul altuia. în același fel au citit și Instrucțiunile Direcției Regale de Protecție a Muncii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ar putea distruge ordinea stabilită. Apoi s-a urcat pe bicicleta lăcuită în albastru, spunând: Transmite-i salutări inginerului silvic! Da, în treacăt fie spus, vi s-a comunicat dumneavoastră, colaboratorilor mei, cum s-a ajuns să încercăm să facem împreună această carte? Chiar adineauri, înainte să pornesc dictafonul, stăteam lângă fereastră și priveam întreaga zonă: cei șapte kilometri de pantă în care râul Ava și-a săpat valea lui întortocheată, lacurile pe care se scurg șirurile de bușteni, fermele înșirate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
confruntați în fiecare zi! Dar sub mâinile vindecătoare ale unui redactor de carte, aproape orice poate să fie înfrumusețat și înnobilat până ce devine literatură limpede și strălucitoare precum cleștarul! Acesta este, pe scurt, temeiul faptului că acum încercăm să facem împreună această carte despre Doré și despre Biblia lui. VIGNETA Manfred Marklund spune adesea: Dacă s-ar întâmpla ceva! Și-și răsucește degetele sub bărbie, ca și cum ar avea barba mea. Pe fața lui goală, bine rasă, se vede o neputință evidentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
din ce în ce mai tare pe măsură ce treceau anii. După patru ani în clasele primare, spre marea mea părere de rău, a trebuit să trec în cursul elementar, unde nu se mai scotea nici un sunet. învățătoarea și cu mine am plâns pentru ultima oară împreună. I-am mângâiat părul creț și am consolat-o. Mă cocoșam și sufletește. în timpul pauzelor alergam fără rost de colo colo, strigând cu toată forța plămânilor mei, ääääää sau iiii sau ööööö, la fel ca și ceilalți. Și participam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ea. Trebuie să ai camera ta. Când trăiești într-un salon comun, am spus eu, se creează legături și prietenii. Da, e un sentiment de grup pe care nu-l poți distruge dintr-odată. Noi suntem un grup unit. Suntem împreună, la bine și la rău. Ședeam în fața ei într-un fotoliu cu brațe din lemn de mesteacăn lustruit, având la capete niște bile care semănau cu un fel de țeste micșorate. Mă țineam strâns de ele. Ținem mult unii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
hotărârea. Da, s-au dezis. Așa au ieșit valizele mele din pivniță. Nu se întâmplase nimic cu ele de când fuseseră împachetate. Nu mucegăiseră și nu se rupseseră, deși erau făcute din doc și din carton presat. Și am fost transportați împreună în camera goală, nepretențioasă, a infirmierei - valizele și cu mine. Pe masa de lângă pat l-am așezat pe Iisus, statueta din tablă făcută la Nürnberg. Din prima seară am și încercat să-l pornesc. Arcul își păstrase forța, încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
sincer că plămânii lui puteau fi păstrați sănătoși și fără pete în felul acesta confortabil, ca să nu spun plăcut. Ei bine, a spus apoi, de fapt ai ținut toată predica confirmării tu însuți. Putem sări peste ea. Și am cântat împreună un psalm, preotul plin de cicatrice și eu, așezați pe patul din casa pentru needucabili. Eu îl știam, de bună seamă, pe de rost. S-a dovedit că el era complet afon. Dar notele false din cântecul nostru erau emoționante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Aș vrea să-ți urez noroc. Dar nu înțeleg, am zis, de ce îndurarea nu se află în Crez. E doar o omisiune, a spus el. Nu trebuie s-o bagi în seamă. Apoi am citit Tatăl Nostru și am luat împreună sfânta cuminecătură, iar cât timp preotul a avut amândouă mâinile ocupate, țigara i-a atârnat în colțul gurii. După aceea, în vreme ce punea pocalul și sticla cu vin în geantă, a zis: Tu vei călători printr-o lume rea și periculoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
normale. Și atunci eu îi sunt la îndemână. Am văzut meciul de fotbal dintre Hjoggböle și Missenträsk. Când Mikael Wiehe a cântat cântece de luptă pentru minerii din Kristineberg, eram și noi acolo. Am mers cu telefericul peste râul Skellefteå. împreună l-am văzut pe prefect inaugurând noua mină de pe celălalt versant al muntelui Ava, mină care a transformat o simplă îngrijitoare în cea mai bogată și mai vestită locuitoare din Västerbotten. Cu toată sfiala ei. Deseori mă gândesc la asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și fără rezerve. Omul trebuie să fie mereu pregătit să probeze întregul înțeles al fiecărui cuvânt în parte. Chiar și eu clipeam și simțeam uneori cum mi se umplu ochii de lacrimi. După numai câteva după-amiezi, când tocmai băuserăm cafeaua împreună și ne aprinseserăm pipele, el mi-a spus că needucabilitatea mea i se părea un pic diferită. Ea nu era ca a celorlalți. Da, ar fi putut chiar s-o numească exclusivă. A folosit acest termen, „exclusiv“, în toate variatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
din Hugnaden fusese foarte clar și foarte convins. Dar eu, pe măsură ce au trecut anii, am ajuns să cred că Dumnezeu este de fapt suma tuturor imaginilor lui Gustave Doré. Trebuie să le ai pe toate la un loc. Imaginile, luate împreună, îl constituie pe Domnul. Atât e de simplu. Eu am ajuns la o limpezire în ceea ce privește superioritatea imaginilor asupra cuvintelor. Și atunci, când mi-am deschis în felul acesta inima în fața lui, mi-a povestit și el cum de se întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Tot ținutul este imaginația mea, de la început până la sfârșit. Manfred Marklund este cel mai sincer om pe care îl cunosc. Directorul era cu adevărat îndrăgostit de Iisusul meu de tablă, cel făcut după desenul lui Doré. Când și când răsuceam împreună cheia, pornindu-l. Ce drept au ateii, spunea el, citându-l pe Pascal, să afirme că omul nu poate învia din morți? Ce este mai greu: să dai viață sau să trezești din nou la viață? De fapt, spuneam eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
descoperi relicve. Constituiau o așa-zisă asociație de familie pornită într-o călătorie de cercetare, iar drumul lor ar fi putut fi asemănat cu un pelerinaj. își purtau corturile în spinare, spunea el, urmărind un traseu pe care îl alcătuiseră împreună după decenii de cercetări. Știi tu, a întrebat, că Elis din Lillåberg este cel care a construit casa aceasta, cabana de bușteni în care, după cum se vede, locuiești acum? Nu știam, i-am răspuns. Dar în copilărie auzisem vorbindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]