6,446 matches
-
pentru cazare de scurtă durată Această grupa include: - asigurarea cazării de scurtă durată în: . tabere de vacanță, cabane și apartamente; . spații pentru camping și facilități pentru camping; . alte facilități de cazare de scurtă durată, cum sunt: casele de oaspeți, casele țărănești (agroturism), căminele de tineret, refugiile (adăposturile) montane etc. Această grupa exclude: - închirierea, în vederea cazării, pe o perioadă îndelungată, vezi 70.20 5521 Tabere de tineret și refugii montane Această clasă include: - activitatea de servicii din taberele pentru tineret și a
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
univ. dr. OLIVIU GHERMAN Anexă 1 COMPONENȚA comisiei Parlamentului României pentru integrare europeană Biroul comisiei: 1. Președinte - Ovidiu Popescu, senator, Partidul Democrat 2. Vicepreședinte - Agatha Iliescu Nicolau, deputat, Partidul Democrației Sociale din România 3. Vicepreședinte - Radu Vasile, senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat Membrii: 4. Petru Romul Vonica, senator, Partidul Democrației Sociale din România 5. Ovidiu Tiberiu Musetescu, deputat, Partidul Democrației Sociale din România 6. Gabriel Țepelea, deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 7. Ioan Timiș, deputat, Partidul Democrat 8. Teodor
HOTĂRÎRE Nr. 8 din 28 iunie 1995 privind constituirea Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111759_a_113088]
-
Sociale din România 3. Vicepreședinte - Radu Vasile, senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat Membrii: 4. Petru Romul Vonica, senator, Partidul Democrației Sociale din România 5. Ovidiu Tiberiu Musetescu, deputat, Partidul Democrației Sociale din România 6. Gabriel Țepelea, deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 7. Ioan Timiș, deputat, Partidul Democrat 8. Teodor Ardelean, senator, Partidul Unității Naționale Române 9. Ladislau Borbely, deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România 10. Sergiu Cunescu, deputat, Partidul Social Democrat Român 11. Nicolae Manolescu, senator, Partidul Alianței Civice
HOTĂRÎRE Nr. 8 din 28 iunie 1995 privind constituirea Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111759_a_113088]
-
Partidul Democrației Sociale din România 13. Radu Baltazar, senator independent 14. Valentin Soroceanu, deputat, Partidul Democrației Sociale din România 15. Constantin Teculescu, deputat, Partidul Democrației Sociale din România 16. Ilie Ștefan, deputat, Partidul Democrat 17. Tănase Tăvala, senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat 18. Petru Ioan, deputat, Partidul Unității Naționale Române 19. Baranyi Francisc, deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România 20. Ioan Marinescu, deputat, Partidul România Mare 21. Fition Gheorghe, deputat, Partidul Socialist al Muncii. --------------
HOTĂRÎRE Nr. 8 din 28 iunie 1995 privind constituirea Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111759_a_113088]
-
Articolul UNIC Se aleg în funcția de vicepreședinte al Senatului următorii senatori: - Ion Solcanu - Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România (P.D.S.R.) - Radu Vasile - Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (P.N.T.C.D.) - Dan Constantin - Grupul parlamentar al Partidului Democrat (P.D.) Vasiliu - Valer Suian - Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române (P.U.N.R) PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN ----------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 9 din 4 septembrie 1995 pentru alegerea vicepreşedinţilor Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111771_a_113100]
-
Articolul UNIC Se aleg în funcția de secretar al Senatului următorii senatori: - Mihai Matetovici - Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România (P.D.S.R.) - Florin Buruiana - Grupul parlamentar al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (P.N.T.C.D.) - Gabor Kozsokar - Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (U.D.M.R.) - Corneliu Vadim Tudor - Grupul parlamentar "Partida Națională" PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN ---------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 10 din 4 septembrie 1995 pentru alegerea secretarilor Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111783_a_113112]
-
întrunesc multe sate din România. Studii de identificare a acestora au fost inițiate încă din anii 1973-1974, dar de practicarea organizată a turismului rural se poate vorbi numai după 1989. Astăzi, pe baza cercetărilor întreprinse, se consideră că multe gospodării țărănești pot fi introduse în circuitul turistic, în special din zonele Neamț, Vâlcea, Gorj, Marginea Sibiului, Țara Moților, Maramureș, Suceava, Argeș, Vrancea. Un posibil model de abordare a calității produsului turistic rural Ținând seama de caracteristicile produsului turistic și ale spațiului
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
o reprezintă pentru urban. Satul este polivalent și multifuncțional în ciuda faptului că producția agricolă a reprezentat și reprezintă o matrice de organizare pentru majoritatea localităților rurale. Actuala structură a proprietății, prin fărâmițarea parcelelor de teren agricol, contribuie la perturbarea economiei țărănești și la scăderea productivității. Antrenarea mediului rural în procese de dezvoltare regională pe principii ale economie de piață reclamă dezvoltarea și a altor activități decât cele productive în domeniul agricol și acceptarea transformărilor ce se impun. În mediul rural european
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
între aceste forme. Atât țările europene unde turismul rural este dezvoltat, cât și România, unde acesta este în proces de dezvoltare, dispun de un cadru natural deosebit , de spații de cazare în structuri specifice turismului rural sau, respectiv, în gospodării țărănești, unde pot fi create condiții pentru materializarea unor programe atractive de recreere și agrement. Totodată, ca urmare a reducerii duratei săptămânii de lucru, a crescut disponibilitatea de timp liber, ceea ce face ca oamenii să caute noi forme de petrecere a
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
pune în evidentă, printr-un mecanism propriu, circulația turistică rurală . Prin dezvoltarea serviciilor de găzduire și valorificare a produselor proprii și locale agroturismul oferă o soluție pentru gospodăriile rurale. El este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru primirea de oaspeți și să ofere o serie de activități care gravitează în jurul gospodăriei țărănești spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată, vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă și agrement, cure terapeutice, tranzacții
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
și locale agroturismul oferă o soluție pentru gospodăriile rurale. El este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru primirea de oaspeți și să ofere o serie de activități care gravitează în jurul gospodăriei țărănești spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată, vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă și agrement, cure terapeutice, tranzacții sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, inițierea în arta meșteșugurilor tradiționale, pentru studii și documentare, precum și alte activități specifice . Agroturismul
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
în afară de serviciu de găzduire, turiștilor li se propun diferite itinerare: - vizite în ateliere ale artizanilor; - drumeții cicloturistice, călare, cu căruța; - sejururi pentru naturaliști, - pelerinaje. În Franța se consideră că într-o gospodărie rurală, turiștii pentru un sejur, aduc pentru fermele țărănești mai mult profit decât orice altă activitate ale gazdelor în perioada respectivă. Este interesantă experiența regiunii Tirolului din Austria. Ministerul Agriculturii și a Comerțului din Austria a inițiat pentru regiunea respectivă un program de dezvoltare a turismului rural. Astfel s-
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
decât orice altă activitate ale gazdelor în perioada respectivă. Este interesantă experiența regiunii Tirolului din Austria. Ministerul Agriculturii și a Comerțului din Austria a inițiat pentru regiunea respectivă un program de dezvoltare a turismului rural. Astfel s-au acordat fermelor țărănești, dornice de-a practica turismul rural, credite cu o perioadă de rambursare de 15 ani și cu o dobândă de 3-5%. În consecință, toate aceste măsuri au dus la dezvoltarea a 25 de comune turistice, în care o familie din
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
au decis să presteze servicii în acest domeniu. în localitatea Voicegov din voevodatul Lublin, de exemplu, prestează servicii turistice în spațiul rural doar 7 gospodării, care sunt clasificate pe categorii în dependență de gradul de pregătire. Turiștii locuind în gospodăriile țărănești pot participa la viața așezărilor rurale, pot munci în cadrul fermelor agricole. Profitul obținut de un fermier în urma prestării serviciilor turistice, din localitatea menționată mai sus, este mai mare decât profitul obținut de la vânzarea a 77 tone de lapte. în Portugalia
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
si umane . Vitalizarea si rentabilizarea activităților de exploatare a resurselor . Conservarea si protecția resurselor naturale si protecția mediului construit și natural . • Prevenirea si limitarea riscurilor naturale și antropice și protecția mediului. Redresarea și vitalizarea activităților locale . Vitalizarea activităților din gospodăriile țărănești prin trecerea de la gospodăria de subzistentă la gospodăria familială microproductivă . • Modernizarea tehnologiilor agricole . • Dezvoltarea turismului rural . Asigurarea gospodăriilor cu utilități și echipamente de tip edilitar . • Realizarea infrastructurilor edilitare . • Reconsiderarea sistemului legislativ . Crearea unor structuri instituționale adecvate. Concluzii Concluzia lucrării este
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
afla, în România, dacă noaptea se apropie, în orice sat vei găsi o gazdă primitoare. Ospitalitatea e o tradiție și o caracteristică a noastră, a românilor, este un mijloc de cunoaștere și comunicare. Străbatem un drum de munte, printre gospodării țărănești, mărginite de garduri ce închipuie hore umane și poposim la o poartă înaltă. Iată, gazda te invită în casă, îți oferă cea mai frumoasă cameră, îți pune pe masă cele mai bune bucate, încearcă să te introducă în lumea ei
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
Prospectarea posibilităților de valorificare rapidă a producției industriei mici și a produselor agricole. Cuprinderea cu prioritate în procesul privatizării a unităților de industrie alimentară cu participarea majoritară a producătorilor agricoli prin diferite forme organizatorice specifice. • Studierea operațiunilor și perspectivei gospodăriilor țărănești în condițiile prezenței majoritare a exploataților agricole de subzidență. • Perfecționarea sistemului de învățământ la toate nivelurile, aprofundarea cunoașterii specificului montan a pregătirii și specializării în acest domeniu, ținându-se cont de șansele dezvoltării economico-sociale a zonei montane. • Extinderea pregătirii în
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
indiferent de programele externe care oricum rămân limitate, turismul rural montan este o șansă reală care, pentru a evolua cu viteza dorită, are nevoie nu doar de efort individual ci și de sprijin concret, autohton. Peste un milion de gospodării țărănești private, răspândite în 3960 sate de munte, cu dimensiune medie de numai 3 ha și peste 2 milioane de agricultori care au supraviețuit grație mai ales pluriactivității, caută soluții pentru existența și progres. Fenomene de amploare apărute și după 1989
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
amplifice și să se perfecționeze, pentru a determina apariția interesului pentru turism rural, ca fenomen de amploare. Sunt necesare credite cu dobânzi mici și termene rezonabile de grație și de restituire - mai ales pentru sprijinirea creării de pensiuni în gospodăriile țărănești dar și o politică de ‚,granturi” care să impulsioneze crearea pensiunilor agroturistice cu dotările necesare, autorizate, capabile să angreneze in jurul lor gospodăriile țărănești vecine, a căror activitate să se rezume la asigurarea dormitului și servirii micului dejun, iar prânzul
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
termene rezonabile de grație și de restituire - mai ales pentru sprijinirea creării de pensiuni în gospodăriile țărănești dar și o politică de ‚,granturi” care să impulsioneze crearea pensiunilor agroturistice cu dotările necesare, autorizate, capabile să angreneze in jurul lor gospodăriile țărănești vecine, a căror activitate să se rezume la asigurarea dormitului și servirii micului dejun, iar prânzul, cina și alte servicii să cadă în sarcina pensiunii. Intervin aici rațiuni economice care privesc de o parte investiții mai suportabile, realiste, în infrastructurile
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
analizează astfel: componentele cadrului natural și socio-economic; poziția geografică și accesibilitatea; potențialul turistic natural, cultural-istoric și economic; calitatea mediului; structurile de primire turistică (de cazare - pensiuni turistice rurale, alte tipuri de unități; de alimentație, de agrement și sportive etc.); gospodăriile țărănești - tipologie, stare tehnică, arhitectură, dotare tehnică, mobilare , activitățile economice tradiționale; populația(număr, structură pe vârstă, sex, naționalitate, socio-profesională); așezare rurală ca tipologie, structură și textură; dotări tehnico-edilitare, comerciale, sanitare, culturale, prestări de servicii pentru populație; vocația turistică a localității și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
criteriul prezenței unor surse turistice atractive ce completează oferta turistică; criteriul calității ecologice a mediului ambiant natural și umanizat; - criteriul valorii turistice, care însumează calitatea turistică a unui teritoriu prin prisma componentelor de potențial turistic; - criteriul existenței și calității gospodăriilor țărănești, ca pensiuni turistice rurale; - criteriul înzestrării tehnico-edilitare, comerciale, sanitare, telecomunicații și alte servicii, utile turiștilor și populației locale; - criteriul accesibilității în localitate și în interiorul acesteia; criteriul poziției în teritoriu în raport cu reperele de infrastructură, centre emitente de turiști, alte arii de
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
prezent. În perioada comunistă, cea mai mare parte a populației era concentrată în sectorul de stat și cooperatist. După revoluția din decembrie 1989, o dată cu desfășurarea procesului de privatizare, ponderea populației ocupate în sectorul privat a devenit preponderentă. POPULAȚIA 75 Gospodării țărănești Imagine din centrul Bucureștiului Activitate agricolă Activitate industrială ROMÂNII DIN AFARA GRANIȚELOR Datorită vicisitudinilor istoriei, în afara granițelor actuale ale României trăiesc între 10 și 15 milioane de români. Cea mai mare parte a acestora se află în regiunile învecinate: peste 4
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
acțiune de reorganizare a localităților rurale, așa-zisa sistematizare rurală care, sub masca restrângerii și modernizării vetrelor de sate, a asigurării cu dotări edilitare de tip modern etc., a dus la desființarea sau depersonalizarea multor așezări rurale. Astfel, în locul gospodăriilor țărănești firești — cu grajd pentru vite, șură pentru produsele câmpului, pătul pentru porumb, adăposturi pentru căruțe și unelte agricole etc. — s-au construit blocuri ca la oraș, dar lipsite de cele mai elementare utilități familiale (apă curentă, canalizare, mijloace de încălzire
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Bucovina), Depresiunea Transilvaniei, Munții Apuseni, Banat, Oltenia și, disparat, în alte colțuri de țară. În multe așezări rurale se păstrează vechi cetăți, biserici fortificate și alte monumente arhitectonice, istorice și de artă. Astfel, în Transilvania există peste 150 de cetăți țărănești medievale (la Prejmer, Rupea, Biertan, Cisnădioara, Hărman ș.a.), în jurul cărora s-au dezvoltat sate, unele devenite cu timpul orașe (Râșnov, Cisnădie etc.). Sunt renumite în întreaga lume mânăstirile din Bucovina (Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița și Arbore), pentru bisericile cu fresce
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]